607 matches
-
0,43 s), se apreciază amplitudinile deflexiunilor și se calculează frecvența contracțiilor cardiace pe minut pe baza traseului electrocardiografic înregistrat pe hârtie milimetrică. 3.3. Proprietățile funcționale ale miocardului Automatismul (funcția cronotropă) este proprietatea cordului de a-și continua activitatea contractilă ritmică dacă este menținut în condiții fiziologice înafara organismului. Stimulii electrici care asigură automatismul cardiac sunt generați de sistemul excitoconductor, alcătuit în principal din fibre miocardice care păstrează unele caracteristici embrionare (diametru mai mare și lungime mai mică, miofibrile puține
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
au un potețial negativ de repaus de 80 mV iar celulele rețelei lui Purkinje 90-100 mV. Nodulul sinoatrial se află sub influența fibrelor simpatice și parasimpatice precum și a influențelor umorale, care pot să scadă sau să crească frecvența descărcării impulsurilor contractile în funcție de necesitățile organismului. Conductibilitatea (funcția dromotropă) reprezintă proprietatea țesutului excitoconductor și a întregului miocard de a propaga unda de ecitație generată la nivelul nodulului sinoatrial în toată masa mușchiului. De la nodulul Keith-Flack impulsul se răspândește cu 0,8-1 m/s
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
toată masa mușchiului. De la nodulul Keith-Flack impulsul se răspândește cu 0,8-1 m/s în masa atriului drept, apoi, cu o întârziere de 0,01-0,02 s, în a celui stâng. Aceasta corespunde sistolei atriale. După 0,04 s impulsul contractil ajunge la nodulul Aschoff-Tawara. Aici unda de depolarizare întârzie 0,11-0,12 s, viteza de conducere fiind foarte mică (0,02-0,10 m/s). Fasciculul His conduce impulsurile cu viteză mare (1,5-3 m/s), endocardul ventriculului drept fiind depolarizat
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
apariției unei contracții miocardice ca urmare a acțiunii repetitive, la intervale scurte de timp, a unor stimuli subliminali fenomenul scării: aplicarea unor stimuli egali ca intensitate, repetați la intervale mai mici de 10 secunde, duce la o amplificare a răspunsului contractil până când acesta se stabilește la un platou, datorită îmbunătățirii randamentului mecanic al miocardului legea inexcitabilității periodice se referă la perioada refractară a miocardului, mai lungă decât a mușchiului striat (durează 0,3 s), fiind astfel împiedicată tetanizarea mușchiului cardiac Potențialul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
care provoacă contracția miocardului este generat în nodulul sinoatrial. Acțiunea unui stimul suplimentar poate provoca o contracție prematură numită extrasistolă. Contractilitatea (funcția inotropă) este funcția de contracție a inimii. La realizarea acestei funcții participă reticulul sarcoplasmatic, sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile. Primele două produc cuplarea excitației cu contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică a ionilor de calciu care au rol declanșator al contracției realizată de sistemul contractil cu energia furnizată de mitocondrii. Contracția musculară se face după
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
realizarea acestei funcții participă reticulul sarcoplasmatic, sistemul tubular T, sistemul contractil și mitocondriile. Primele două produc cuplarea excitației cu contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică a ionilor de calciu care au rol declanșator al contracției realizată de sistemul contractil cu energia furnizată de mitocondrii. Contracția musculară se face după același mecanism ca și la mușchiul striat. Sistemul contractil este alcătuit din sarcomere, formațiuni celulare care conțin fibre de miozină, fibre de actină, tropomiozină, troponină. Sursa de energie este acidul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică a ionilor de calciu care au rol declanșator al contracției realizată de sistemul contractil cu energia furnizată de mitocondrii. Contracția musculară se face după același mecanism ca și la mușchiul striat. Sistemul contractil este alcătuit din sarcomere, formațiuni celulare care conțin fibre de miozină, fibre de actină, tropomiozină, troponină. Sursa de energie este acidul adenozintrifosforic rezultat din fosforilarea oxidativă. În scopul obținerii energiei, fibrele miocardice folosesc oxigenul furnizat de hemoglobină pentru utilizarea unor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
determinată de impulsuri nervoase eferente permanente, tonusul cardiac fiind mai degrabă o stare metabolică și un grad de relaxare diastrolică adecvate desfășurării revoluției cardiace. Tonicitatea este menținută de factori intrinseci și de factori extrinseci. Intrinsec acționează tensiunea dată de structurile contractile și elastice iar componenta extrinsecă este reprezentată mai ales de către simpatic care crește tonicitatea în cursul diastolei și are în general un rol trofic. Lucrul mecanic al inimii. Lucrul mecanic sau travaliul cardiac este definit ca produsul dintre cantitatea de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
venoasă contribuie la reglarea cantității de sânge aflată în capilare și se află sub influența simpaticului și a unor factori umorali. Realizarea circulației venoase are la bază următorii factori: a) Factorul cardiac, care este un factor principal, constă în activitatea contractilă a inimii și în special a inimii drepte, răspunzătoare de întoarcerea venoasă. Scăderea presiunii din atriul drept în faza presistolică a ciclului cardiac produce o aspirare a sângelui “din față”, forța respectivă numindu-se “vis a fronte”. b) Aspirația toracică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
volumul, sub influența vârstei, antrenamentului și nutriției. Celulele musculare striate sunt alcătuite din membrană celulară (sarcolemă), nuclei și citoplasmă (sarcoplasmă), în care se găsesc ribozomi (sarcozomi), reticul sarcoplasmatic, aparat Golgi și incluziuni sarcopiasmatice. Alături de aceste organite este prezent un aparat contractil alcătuit din miofibrile. Sistemul tubular transvers este reprezentat de invaginații ale sarcolemei spre sarcoplasmă ce formează o rețea prin care pătrund miofibrilele. Reticulul sarcoplasmatic este alcătuit dintr-o rețea neregulată de canale longitudinale dispuse în jurul miofibrilelor, prezentând dilatații sau cisterne
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în jurul miofibrilelor, prezentând dilatații sau cisterne la nivelul benzilor Z sau la limita de separație dintre benzile A și I. Un tub transvers împreună cu două cisterne formează o triadă, realizându-se o legătură prin cotiguitate între cele două cisterne. Sistemul contractil este format din organite celulare numite miofibrile. O unitate contractilă (sarcomer), prezintă o bandă opacă A (anizotropă), încadrată de două semibenzi transparente I (izotrope), delimitate de membranele Z. La mijlocul benzii A se găsește banda H, prezentând în centru linia M.
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sau la limita de separație dintre benzile A și I. Un tub transvers împreună cu două cisterne formează o triadă, realizându-se o legătură prin cotiguitate între cele două cisterne. Sistemul contractil este format din organite celulare numite miofibrile. O unitate contractilă (sarcomer), prezintă o bandă opacă A (anizotropă), încadrată de două semibenzi transparente I (izotrope), delimitate de membranele Z. La mijlocul benzii A se găsește banda H, prezentând în centru linia M. Această organizare se repetă la același nivel în toate miofibrilele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se găsește banda H, prezentând în centru linia M. Această organizare se repetă la același nivel în toate miofibrilele, ceea ce conferă aspectul striat transversal. Electronomicroscopic miofibrilele apar alcătuite din miofilamente, dispuse în sensul axului longitudinal. Miofilamentele sunt alcătuite din proteine contractile fundamentale (miozina, actina și troponina) și proteine contractile reglatoare (troponina, α și β actinina). Miofilamentele groase de miozină, sunt situate în mijlocul sarcomerului, intrând în structura benzii A, iar miofilamentele subțiri de actină, la care se adaugă tropomiozina și troponina, se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
M. Această organizare se repetă la același nivel în toate miofibrilele, ceea ce conferă aspectul striat transversal. Electronomicroscopic miofibrilele apar alcătuite din miofilamente, dispuse în sensul axului longitudinal. Miofilamentele sunt alcătuite din proteine contractile fundamentale (miozina, actina și troponina) și proteine contractile reglatoare (troponina, α și β actinina). Miofilamentele groase de miozină, sunt situate în mijlocul sarcomerului, intrând în structura benzii A, iar miofilamentele subțiri de actină, la care se adaugă tropomiozina și troponina, se întind dea lungul întregului sarcomer, între membranele Z
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
punți transversale ce formează linia M. Fiecare filament gros este înconjurat de șase filamente subțiri și fiecare filament subțire este înconjurat de trei filamente groase. Fibrele musculare striate se împart în trei categorii, în funcție de conținutul sarcoplasmatic în mioglobină și miofibrile contractile, precum și după caracteristicile metabolice și funcționale. Deosebim astfel: fibrele musculare roșii (sau de tip I), bogate în sarcoplasmă, conțin mai multă mioglobină și au mai puține miofibrile iar cea mai mare parte a mitocondriilor este dispusă în zona benzilor anizotrope
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ale nervilor motori cranieni și spinali. Fibrele nervoase motorii spinale sunt constituite din motoneuroni alfa fazici (inervează fibrele musculare albe, cu contracție rapidă) și tonici (inervează fibrele musculare roșii, cu contracție tonică), precum și din motoneuronii gama, ce inervează porțiunile periferice contractile ale fibrelor. Inervația fibrelor intrafusale este de tip gama dinamic pentru fibrele cu sac nuclear, sensibilizând fusul la viteza de întindere, și de tip static pentru fibrele intrafusale cu lanț nuclear, mărind sensibilitatea fusului la creșterea lungimii. Neuronul spinal împreună cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai mic decât perioada refractară absolută. Contractilitatea mușchiului striat este proprietatea acestuia de a converti energia chimică potențială în energie mecanică, dezvoltând o tensiune mecanică la capetele sale, însoțită sau nu de reducerea lungimii mușchiului. Contracția musculară implică intervenția sistemelor contractil, energogen și a celor de cuplare a excitației cu contracția. Ionul de calciu deține un rol fundamental în cuplarea excitației cu contracția. Mecanismul eliberării ionilor de calciu din cisternele reticulului sarcoplasmatic este reprezentat de propagarea potențialului de acțiune de la nivelul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de calciu în cisternele reticulului sarcoplasmatic nu are loc, relaxarea nu se produce chiar dacă lipsesc potențialele de acțiune (fenomen ce poartă numele de contractură). Contracția musculară este strâns legată de fenomenele chimice și mecanice ce au loc la nivelul aparatului contractil al fibrei musculare. În fibra musculară aflată în repaus filamentele de actină pătrund printre filamentele de miozină până la limita zonei centrale a discului întunecat, reprezentată de zona clară H (a cărei lungime de repaus este de 0,2 nm). Întinderea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
receptori ce sunt activați la nivelul sarcolemei, care pot fi excitatori sau inhibitori, provocând depolarizarea respectiv hiperpolarizarea membranei. în general fibrele musculare excitate de acetilcolina sunt inhibate de noradrenalina și invers. Mecanismele hormonale coordonează cea mai mare parte a activității contractile a mușchiului neted. Sub acțiunea unor hormoni circulanți sau locali (noradrenalina, adrenalina, acetilcolina, vasopresina, ocitocina, angiotensina, serotonina, histamina) precum și a unor factori locali (CO2, O2, acid lactic, K+) se poate produce contracția musculaturii netede fără apariția unor potențiale de acțiune
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ca răspuns la impulsurile nervoase o contracție de tip tonic, necesară menținerii unui tonus crescut pentru o perioadă lungă de timp. Mușchiul neted intestinal prezintă ambele tipuri de contracții. Pe fondul contracțiilor de tip tonic, produse fie prin sumarea impulsurilor contractile individuale fie prin stimularea directă și de lungă durată a fibrelor prin mecanisme hormonale, se suprapun contracții fazice, provocate de descărcările ritmice a impulsurilor contractile din peace-makerul propriu. Mecanismul contracțil al mușchiului neted este miozinodependent, pentru producerea contracției fiind necesară
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ambele tipuri de contracții. Pe fondul contracțiilor de tip tonic, produse fie prin sumarea impulsurilor contractile individuale fie prin stimularea directă și de lungă durată a fibrelor prin mecanisme hormonale, se suprapun contracții fazice, provocate de descărcările ritmice a impulsurilor contractile din peace-makerul propriu. Mecanismul contracțil al mușchiului neted este miozinodependent, pentru producerea contracției fiind necesară activarea miozinei. Pentru realizarea cuplării excitației cu contracția trebuie atinsă o anumită concentrație a ionilor de calciu din sarcoplasmă. Depolarizarea are drept consecință deschiderea canalelor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fibrelor musculare netede (de ordinul secundelor). Ritmul lent al ciclului de atașare-desprindere al punților transversale și faptul că pentru fiecare ciclu se consumă o singură moleculă de ATP, indiferent de durata acestuia, determină o mare economie de energie pentru activitatea contractilă a mușchiului neted. Această adaptare funcțională se datorează faptului că organele interne trebuie să mențină o contracție tonică bazală în mod permanent. Datorită duratei mari a menținerii punților transversale dintre filamentele de actină și cele de miozină, forța maximă de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
-și modifica diametrul longitudinal fără modificări importante de tensiune. Această caracteristică, numită relaxarea prin întindere, se explică prin rearanjarea reversibilă a filamentelor de actină și de miozină în funcție de gradul de tensionare. 6.2.3. Aspecte privind evoluția filo-ontogenetică a funcției contractile musculare De-a lungul timpului au fost emise mai multe ipoteze privind evoluția filogenetică a tipurilor funcționale ale mușchiului striat. Cea mai veche ipoteză, elaborată de Freund și Ruchert în 1930, citați de Wittenberger în 1971, susține că mușchiul tetanic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
citat de Wittenberger în 1971, care afirmă că musculatura tonică și cea tetanică pot apare pe orice treaptă a filogenezei, în funcție de necesitățile funcționale. Mușchii nespecializați se mențin la diferite nivele ale filogenezei, alături de cei specializați. Prin specializarea divergentă a structurilor contractile primitive, fibrele tonice și cele tetanice apar la orice nivel al filogenezei și pot fi considerate ca având aceeași vârstă. Fiind mai diferite de mușchiul primitiv, fibrele tetanice sunt mai evoluate decât cele tonice. În cursul filogenezei scad proprietățile tonice
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
numeroase modificări ale compoziției și metabolismului fibrei musculare produse începând din perioada embrionară până la atingerea maturității funcționale a țesutului muscular. Atât pentru mușchiul striat cât și pentru miocard cresc cantitatea globală de proteine miofibrilare și raportul dintre cantitatea de proteine contractile și cantitatea de proteine sarcoplasmatice. Există un paralelism între creșterea cantității de fosfor total și a diferitelor fracțiuni ale acestuia și creșterea depozitului de glicogen. În perioada de dezvoltare a capacității funcționale a mușchiului striat crește conținutul acestuia în lipide
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]