348 matches
-
ducând la carența în acest element; administrarea este indicată în sindromul de supraantrenament, combătând stresul și oboseala, deoarece acest mineral are efecte sedative si miorelaxante. Mai mult decât atât, magneziul stimulează secreția de testosteron la bărbați, iar împreună cu calciul reglează contractilitatea și excitabilitatea musculară, din acest motiv intrând în compoziția suplimentelor destinate creșterii masei musculare. Suplimentarea cu magneziu trebuie făcută în mod special atunci când efortul fizic este intens sau efectuat în mediu cald, iar acest element se pierde prin transpirația abundentă
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
metabolismului cardiac și apariția de microinfarcte și fibroză miocardică. În acest context, pe electrocardiogramă apar modificări ale segmentului ST, iar ecocardiografic se decelează disfuncție diastolică. În timp se ajunge la o scădere segmentară a perfuziei miocardice, cu afectarea regională a contractilității miocardice și apariția disfuncției sistolice, scăderea fracției de ejecție ventriculare [5]. Practic, concepția actuală este că la femei coexistă disfuncția microvasculară și disfuncția endotelială, mecanismele care însă determină apariția la un moment dat a reactivității vasculare și/sau a remodelării
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
modificări pe perioada sarcinii. Studiile au arătat că are loc o desensibilizare a iritației peritoneale, motiv pentru care se poate trece foarte ușor peste o infecție la acest nivel. De asemenea, se constată o scădere a motilității gastrointestinale și a contractilității sfincterului gastric. Aceste modificări explică riscul de aspirație existent în timpul manevrelor de resuscitare [1]. De asemenea, apar modificări ale debitului cardiac, volumului sangvin, frecvenței respiratorii, cardiace, considerate normale în acea perioadă (tabelul 13.3.2). Apariția unui stop cardiac la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
a inimii de a pompa sângele la o rată care este necesară țesuturilor metabolizante, sau când aceasta se poate realiza numai în condițiile unei presiuni de umplere crescute.” Insuficiența cardiacă este frecvent, dar nu întotdeauna, cauzată de o tulburare a contractilității miocardului, situație în care termenul cel mai potrivit ar fi de insuficiență miocardică. Aceasta poate apărea ca urmare a unei afectări primare a mușchiului cardiac, ca în cardiomiopatii și miocarditele virale sau ca urmare a unor anomalii extramiocardice, cum ar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de suprasolicitare fizică a cordului: -suprasolicitări prin rezistență crescută intracardiacă: stenoze valvulare sau rezistență crescută extracardiacă: creșteri tensionale; -suprasolicitări prin volum crescut intracardiac: insuficiențe valvulare, șunturi intracardiace sau volum crescut extracardiac: șunturi extracardiace. - factori de scădere a eficienței contracției: -scăderea contractilității globale a miocardului: cardiomiopatii secundare sau primitive; -scăderea masei miocardice: infarctul miocardic. - factori ce împiedică umplerea cardiacă: -scăderea complianței cardiace: cardiomiopatii restrictive; -boli pericardice: pericardita constrictivă sau exsudativă (tamponada cardiacă); -obstrucții intracardiace: mixomul atrial; -scurtarea diastolei: tahicardii excesive. B. Cauze
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pulmonară și/sau sistemică. La mulți pacienți coexistă aceste două forme de insuficență cardiacă. Cea mai comună formă de insuficiență cardiacă (cauzată de ateroscleroza coronariană) este un exemplu al acestei asocieri: - insuficiența sistolică este determinată atât de pierderea cronică de contractilitate miocardică secundară unor infarcte anterioare, cât și de pierderea acută indusă de un episod de ischemie tranzitorie; insuficiența diastolică este secundară complianței ventriculare reduse determinată de înlocuirea de miocard normal, distensibil, de către țesut cicatriceal fibros, nedistensibil, cât și prin reducerea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
folosite frecvent la vârstnici pentru patologia prostatică. Excepție fac blocantele selective α-1A și α-1D (tamsulozin), care pot fi asociate nitraților (3). 16.3.2. Betablocantele Betablocantele acționează asupra cordului cu efecte favorabile în angina pectorală prin reducerea frecvenței cardiace și contractilității miocardice, creșterea perfuziei zonei miocardului ischemic prin prelungirea diastolei și prin creșterea rezistenței vasculare în miocardul normal. Pentru obținerea efectului optim se recomandă betablocante cardioselective cu durată lungă de acțiune, fără activitate simpatomimetică intrinsecă. Doza trebuie titrată pentru o frecvență
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
miocardice datorate bolii cardiace aterosclerotice, datorate anesteziei sau datorate erorilor de tehnică chirurgicală. Managementul anestezic trebuie să asigure un raport optim între cererea și oferta de oxigen miocardic [56]. Cererea de oxigen miocardic este direct proporțională cu alura ventriculară, cu contractilitatea miocardică, cu presarcina și cu temperatura miocardică: - tahicardia agravează ischemia miocardică; - descărcarea sau administrarea catecolaminelor determină creșterea contractilității și, implicit, cererea de oxigen; - hipertensiunea sistemică crește presiunea intraventriculară prin creșterea volumului VS și a tensiunii de perete și astfel crește
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
un raport optim între cererea și oferta de oxigen miocardic [56]. Cererea de oxigen miocardic este direct proporțională cu alura ventriculară, cu contractilitatea miocardică, cu presarcina și cu temperatura miocardică: - tahicardia agravează ischemia miocardică; - descărcarea sau administrarea catecolaminelor determină creșterea contractilității și, implicit, cererea de oxigen; - hipertensiunea sistemică crește presiunea intraventriculară prin creșterea volumului VS și a tensiunii de perete și astfel crește cererea de oxigen [57]. Oferta de oxigen miocardic este direct proporțională cu conținutul arterial în oxigen și cu
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
perfuzie coronariană eficientă; - administrarea de anestezice volatile (izofluran) pentru controlul contracției miocardice și pentru suplimentarea anesteziei; - administrarea de vasodilatatoare pentru optimizarea presarcinii; - administrarea de vasoconstrictoare pentru creșterea presiunii aortice și îmbunătățirea perfuziei coronariene; - administrarea de agenți (dopamina) farmacologici pentru creșterea contractilității miocardice. PROTECȚIA MIOCARDICĂ INTRAOPERATORIE Lipsa unui index unic de apreciere a ischemiei miocardice, necesită utilizarea (interpretarea) mai multor variabile pentru a evalua oportunitatea corectării acesteia. Monitorizarea intraoperatorie se face prin analiza semnalului ECG în 5 derivații (simultan sunt afișate DII
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
este injectată în rădăcina aortei imediat după clamparea acesteia, fiind distribuită pe căile anatomice normale, determinând oprirea cardiacă omogenă. Cererile miocardice de energie, datoria de oxigen și acumularea metaboliților care inhibă anaerobioza, împreună cu starea de instabilitate hemodinamică rezultată prin scăderea contractilității miocardice și prin scăderea complianței, sunt reduse considerabil. Constituenții cardioplegici Anumite substanțe au fost adăugate, în diferite concentrații, în compoziția soluțiilor cardioplegice. - Potasiul, magneziul și procaina - contribuie la o mai bună oprire cardiacă - Steroizii, procaina, magneziul și glucoza - stabilizatori de
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
reia spontan activitatea electrică și ulterior, pe cea mecanică și este urmată de declamparea aortei. STRATEGII DE ADMINISTRARE A CARDIOPLEGIEI ÎN SITUAȚII SPECIALE Inducția caldă Această metodă a fost introdusă pentru resuscitarea activă a miocardului ischemic, depleționat energetic prin maximizarea contractilității și scăderea cererii de oxigen datorită menținerii opririi cardiace [79]. De aceea, se adiționează aspartat și glutamat pentru a intra în ciclul Krebs. Inducția caldă se administrează la pacienții cu disfuncție severă de VS, la cei aflați în șoc cardiogen
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
încep modificările importante structurale, biochimice și funcționale ale subendocardului după reperfuzie [32]. Aceste modificări sunt reprezentate de creșterea acumulării calciului intracelular, de creșterea apei intracelulare, de apariția fenomenului de no-reflow și leziuni severe ultrastructurale și histochimice, manifestate prin tulburări de contractilitate, akinezie sau diskinezie [33]. Apariția leziunilor de reperfuzie este dependentă de severitatea ischemiei [34, 35]. Perioadele scurte de ischemie sau cele mai lungi, dar care prezintă flux colateral crescut [36] au șanse de conservare a mecanismelor reglatorii celulare, care vor
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
citotoxice [50]. - Hiperglicemie pentru a potența efectul osmotic [49,51]. - Leucopenie [52,53]. Strategia protecției miocardice la pacienții cu IMA trebuie să asigure următoarele condiții: - Evitarea leziunilor de reperfuzie după perioada de ischemie tranzitorie, cu scopul de a restabili imediat contractilitatea segmentului afectat. - Asigurarea protecției maxime a miocardului neafectat de ischemie, pentru a evita apariția modificărilor unui segment care are deja o toleranță scăzută la ischemie. BAC este instituit rapid printr-o canulare venoasă și una arterială. Pacienții care necesită preoperator
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
arterială - recunoaște mai multe cauze: 1. scăderea presarcinii ventriculare prin pierderea de volum sangvin circulant, prin pierderea de fluide în spațiul trei, pierderi urinare necompensate suficient, modificări 123 de permeabilitate vasculară (sepsisă și prin embolie pulmonară precoce postoperatorie; 2. afectarea contractilității miocardice prin dezvoltarea unui eveniment coronarian acut 3. vasodilatație sistemică prin infecție, prin decompensare hepatică (insuficiență hepatică post operatorieă, prin reîncălzire după intervențiile chirurgicale prelungite. Hipotensiunea arterială trebuie rapid corectată, deoarece hipoperfuzia prelungită poate determina leziuni ischemice severe la nivelul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
indicată la emboliile pulmonare mari, asociate cu hipotensiune, în vederea stabilizării hemodinamice. - Norepinefrina pare agentul de elecție pentru hipotensiunile refractare, cauzate de embolia pulmonară. - Dobutamina crește de asemenea indexul cardiac la embolie pulmonară masivă, - Dopamina, produce de obicei tahicardie. - Amrinona ameliorează contractilitatea miocardică și produce vasodilatație pulmonară, dar necesită încă proba timpului. - Digitalizarea trebuie apreciată de la caz la caz, în funcție de performanțele miocardice [3]. Medicația adjuvantă: vasodilatatoare (Papaverină) antiplachetare (Aspirină) [21], bronhodilatatoare (Miofilina) și protecția antibiotică poate fi benefică până la resorbția infarctului pulmonar
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
pacienți cu angină pectorală stabilă (31). 45.4.4. Insuficiența cardiacă Această afecțiune prezintă o incidență crescută la pacientul vârstnic, la care prognosticul rămâne nefavorabil, în ciuda progreselor privind schemele terapeutice aplicate (32). Terapia IC are drept obiective: reducerea presarcinii, creșterea contractilității miocardice, reducerea postsarcinii, ameliorarea aportului de oxigen și a nutriției tisulare (19). În cazul pacienților vârstnici cu afectare cardiacă, se cunoaște eficacitatea unor clase de medicamente asupra disfuncției sistolice (betablocante - care scad necesarul de oxigen la nivelul miocardului sau captează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
Această creștere a sodiului intracelular va determina o intrare a calciului intracelular, în timpul repolarizării. De aceea, o cantitate importantă de calciu este preluată în reticulul sarcoplasmatic, pentru a putea fi disponibilă elementelor contractile din timpul depolarizării celulare ulterioare și, astfel, contractilitatea miocardului este amplificată (19). Au fost descrise alte două mecanisme de acțiune posibile ale glicozizilordigitalici, mecanisme care vin să suplimenteze inhibarea Na +-K+-ATP-azei membranare:facilitarea intrării calciului prin canalele de calciu voltaj dependente membranare;facilitarea eliberării de calciu din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei 75 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac 80 12.4.1. Contractilitatea 80 12.4.2. Pompa ventriculară: ciclul cardiac 82 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac 88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare). Acest fapt permite folosirea consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului mecanic cardiac, deoarece consumul de oxigen este proporțional cu produsul forță-timp (tension-time index). Tensiunea parietală, contractilitatea și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul său asupra forței) determină consumul de oxigen al miocardului. In general costul metabolic al încărcării presionale este mai mare decât al încărcării de volum (de exemplu hipoxia se instalează mai ușor în stenoza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
grași liberi și lactat, care duce și la scăderea pH-ului extracelular. Acidifierea intracelulară și acțiunea detergentă a acizilor grași liberi sunt două din procesele ce duc la leziuni plasmalemale, cu pierdere de H+, K+, fosfat și chiar enzime. Alterarea contractilității în hipoxie este inițial determinată de modificări la nivel membranar, nu de insuficiența ATP pentru mecanismul contractil. 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor Cardiomiocitele prezintă un potențial electric de repaus, cu polaritate electrică negativă în compartimentul intracelular față de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sinciții conexe, atrial și ventricular. Sub aspect clinic ciclul cardiac se referă la succesiunea sistolă-diastolă la nivel ventricular și are ca repere zgomotele cardiace. Revoluția atrială este bine descrisă sub aspect mecanic de variațiile presiunii venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
relaxat (capacitatea cavității de a se umple cu sânge fără creșteri mari presionale). Presiunea telediastolică poate crește sub acțiunea unor factori ce determină scăderea complianței ventriculare, ca în distensia ventriculară excesivă, hipertrofie sau pericardită. O modalitate adecvată de evaluare a contractilității miocardului in vivo este reprezentată de curba derivată a presiunii ventriculare (). Gradul de umplere ventriculară (volum telediastolic, presarcină) determină lungimea efectivă a fibrelor musculare și deci forța activă ce poate fi dezvoltată, în conformitate cu relația lungime-forță, care în cazul unei cavități
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
urmări modul în care ventriculul se adaptează la creșterea pre sarcinii (încărcare de volum, adică prelungirea spre dreapta a umplerii), a post-sarcinii (încărcare de presiune, adică ridicarea nivelului pe sistola izovolumică la care se pot deschide sigmoidele) și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă amplificată a presiunii maxime izovolumice). Determinarea presiunii telediastolice la om poate fi utilă în cadrul explorării insuficienței cardiace. 12.4.3. Pompa ventriculară stângă: debitul cardiac și factorii săi determinanți (volumul sistolic și frecvența) Ventriculul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]