798 matches
-
protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Ioan Lica și Corneliu-Adrian Lica. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia indică doar texte constituționale, pretins a fi încălcate, fără a motiva în ce constă contrarietatea cu dispozițiile constituționale. Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212874_a_214203]
-
judecătorească în cazurile următoare: a) Cînd casarea se pronunță pentru cuvantul că hotărîrea casata a condamnat fapte neprevăzute de lege; ... b) Cînd desființează o hotărîre pentru că s'a primit apel sau opoziție peste termenul legiuit; ... c) Cînd anulează hotărîri pentru contrarietate cu alte hotărîri desavarsite și încheieri de deslușiri pentru punerea în lucrare a hotărârilor definitive, contrare acestor hotărîri; ... d) Cînd desființează hotărîri în materii penale prin cari acuzatul a fost declarat nevinovat; ... e) În caz de admiterea recursului și cînd
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
excepția de neconstituționalitate este doar în mod formal motivată, adică, deși cuprinde cele 3 elemente ce formează structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume textul de lege criticat, textul de referință pretins încălcat și motivarea relației de contrarietate existente între cele două texte, totuși, această motivare nu are, în sine, nicio legătură cu textul criticat. În acest sens este Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241279_a_242608]
-
50 din Legea nr. 230/2007 . În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 lit. a), b) și d) din același act normativ, apreciază că aceasta este inadmisibilă, având în vedere că autorii excepției nu motivează în ce anume constă contrarietatea acestora cu dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin Încheierea din 22 mai 2013, pronunțată în Dosarul nr. 666/263/2013, Judecătoria Motru a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260698_a_262027]
-
persoanele implicate în litigiu se pot prevala, neîngrădit, de toate garanțiile pe care le presupune un proces echitabil. În plus, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cât privește pretinsa contrarietate a textului de lege criticat față de art. 53 din Constituție, Avocatul Poporului arată că acesta nu pune în discuție restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. Referitor la prevederile art. 47 lit. a), b) și d) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260698_a_262027]
-
fel de expropriere sau naționalizare a bunurilor proprietate privată, cu excepția utilității publice, interzice confiscarea averii dobândite licit, deci inclusiv a imobilelor care au ca destinație satisfacerea unor necesități de locuit. Autorul excepției nu a arătat în ce constă în concret contrarietatea prevederilor legale criticate cu celelalte dispoziții constituționale invocate în cauză. Tribunalul Sibiu - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185878_a_187207]
-
cu modificări Ordonanță Guvernului nr. 18/1994 ), iar amenzile contravenționale prevăzute la pct. 7 al art. IV din ordonanță criticată sunt, de asemenea, stabilite prin lege, astfel încât nu se poate reține încălcarea art. 41 din Constituție. În ceea ce privește susținerea referitoare la contrarietatea dintre textele legale criticate și art. 135 alin. (1) și (6) din Constituție, prin Decizia nr. 90 din 9 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000, Curtea Constituțională a statuat că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138221_a_139550]
-
de contencios constituțional se pronunță asupra "unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare". În consecință, excepția de neconstituționalitate cu un atare obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. În ceea ce privește pretinsa contrarietate a prevederilor art. 20 alin. (1) lit. e) și art. 42 alin. (10) din Legea nr. 51/2006 cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate și în prezenta cauză, Curtea, prin Decizia nr. 18 din 15 ianuarie 2008 , publicată în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233974_a_235303]
-
2011, Curtea Constituțională a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Indiscutabil primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261552_a_262881]
-
ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, considerând că aceasta nu este motivată în sensul cerințelor din art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . Arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a precizat că se impune să se demonstreze contrarietatea între prevederea legală criticată și dispoziții sau principii constituționale, iar nu prezentarea textuală a prevederilor constituționale și aprecieri cu caracter general. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege ce formează obiect al excepției sunt constituționale, întrucât nu conțin norme contrare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216129_a_217458]
-
liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil și ale art. 41 referitoare la dreptul la muncă și protecția socială a muncii. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în realitate autorii excepției nu au evidențiat aspecte de contrarietate a textelor de lege criticate cu prevederile Constituției. Astfel, argumentele invocate se rezumă la critica modului de aplicare a textelor de lege, precum faptul că, în timpul dezbaterilor, angajatorul nu a depus dovezi privind creșterea temporară a activității, iar apoi își
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178238_a_179567]
-
59. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) și art. 16 din Constituție, Curtea constată că în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul se rezumă la a reda textul din Constituție, fără a arăta, în mod concret, în ce constă contrarietatea dintre aceste prevederi constituționale și textul de lege criticat, astfel încât critica de neconstituționalitate nu poate fi reținută. Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului excepției în formularea unor critici de neconstituționalitate, cu atât mai mult cu cât prevederile constituționale invocate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
schimbarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale. Curtea urmează să respingă și critica privind încălcarea prevederilor art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucat autorul excepției nu formulează nici un motiv din care să rezulte contrarietatea dintre textul de lege considerat ca fiind neconstituțional și textul din convenție. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150632_a_151961]
-
din Legea nr. 10/2001 , text pe care Curtea Constituțională l-a declarat neconstituțional, întrucât încalcă prevederile art. 16 din Constituție. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, cu motivarea că examinarea constituționalității unui text are în vedere contrarietatea acestuia în raport de textele din Constituție și nu în raport de alte dispoziții legale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 5 martie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 1.807/2003, Curtea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163067_a_164396]
-
critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) și alin. (2) pct. 3, Curtea observă că autorii excepției se limitează numai la a indica anumite texte din Constituție pretins a fi încălcate, fără a evidenția însă, prin motivarea formulată, contrarietatea invocată. Susținerile acestora conțin referiri la modalitățile de interpretare în doctrina și practica internațională a noțiunii de conflict armat internaționalizat, în cadrul dreptului internațional umanitar, limitându-se a afirma doar că, datorită neaplicării dispozițiilor art. 5 pct. 3 din Ordonanța Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185832_a_187161]
-
înseși a societăților cooperative, care, astfel cum se precizează la art. 7 și art. 89 din lege, se constituie pe baza consimțământului liber exprimat al membrilor lor, în contractul de societate. Totodată, prin aceeași decizie, Curtea a analizat și pretinsa contrarietate a prevederilor actului normativ criticat raportat la art. 44 din Constituție, însă din perspectiva încălcării dreptului de proprietate al societăților cooperative în procedura de reorganizare a acestora în asociații și uniuni. Analizând motivele de neconstituționalitate invocate în prezenta speță, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213606_a_214935]
-
își menține valabilitatea soluția pronunțată prin deciziile menționate. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 303/2004 , Curtea observă că autorul acesteia nu motivează pretinsa neconstituționalitate într-o manieră din care să se poată deduce contrarietatea cu vreun text sau principiu statuat de Legea fundamentală. Faptul că textul de lege criticat face trimitere la o lege care a fost declarată neconstituțională, dar care, ulterior, a fost abrogată și înlocuită cu un nou act normativ, redactat în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232292_a_233621]
-
îngrădire a accesului liber la justiție, în accepțiunea prohibită de prevederile constituționale de referință, atâta vreme cât partea interesată poate sesiza instanța judecătorească cu cererea de chemare în judecată." Având în vedere cele arătate, Curtea observă că nu se poate reține nici contrarietatea textului de lege menționat față de art. 16, 44, 53, 135 sau 136 din Constituție, invocate în plus în cauza de față. În ceea ce privește dispozițiile art. 1662 și 1663 din Codul civil, Curtea Constituțională reține că autorii excepției susțin neconstituționalitatea acestora față de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178599_a_179928]
-
ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă a oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Or, Curtea constată că în concluziile sale autorul nu evidențiază nicio contrarietate între textele de lege criticate și prevederile convenționale invocate, dimpotrivă, apreciază că este constituțional să fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256256_a_257585]
-
vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Or, Curtea constată că în concluziile sale autorul nu evidențiază nicio contrarietate între textele de lege criticate și prevederile convenționale invocate, dimpotrivă, apreciază că este constituțional să fie sancționat cu amendă ca urmare a săvârșirii unor contravenții. În consecință, Curtea reține că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de art. 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256256_a_257585]
-
instituția care l-a înființat. Aceasta va stabili măsurile necesare pentru garantarea autonomiei. ... Articolul 617 Alegerea arbitrajului instituționalizat (1) Părțile, prin convenția arbitrală, pot supune soluționarea litigiilor dintre ele unei anumite instanțe arbitrale aparținând arbitrajului instituționalizat. ... (2) În caz de contrarietate între convenția arbitrală și regulamentul arbitrajului instituționalizat la care aceasta trimite, va prevala convenția arbitrală. Articolul 618 Arbitrii (1) Arbitrajul instituționalizat poate întocmi liste facultative cu persoane care pot fi arbitri sau supraarbitri. Aceste liste nu au caracter obligatoriu. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250196_a_251525]
-
privind încălcarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece "conformitatea textului art. 76 alin. 2 din Ordonanță Guvernului nr. 11/1996 cu textul Convenției Europene a Drepturilor Omului nu reprezintă o chestiune de neconstituționalitate, contrarietatea nefiind raportată la un text constituțional". Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141169_a_142498]
-
pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop, iar refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat pentru aplicarea legii constituie abatere ce atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat, contravin art. 16 din Constituție, republicată, privind egalitatea în drepturi. Contrarietatea constă în aceea că refuzul accesului la informațiile de interes public angajează doar răspunderea persoanei din compartimentul relații publice, desemnată pentru aplicarea prevederilor legii, iar nu și a conducătorului autorității sau instituției publice, asigurându-i acestuia "impunitate și imunitate". Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157660_a_158989]
-
constituționale ale art. 135 alin. (2) lit. a), conform cărora "Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu se poate reține contrarietatea dintre dispozițiile art. 7 lit. a) și art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 252/2003 și art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, care dispune cu privire la obligația statului de a asigura protecția concurenței loiale, ci, dimpotrivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192421_a_193750]
-
a statuat asupra acestei cerințe, excepția de neconstituționalitate are o anumită structură, fiind, în mod esențial, constituită din trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a pretinsei contrarietăți existente între cele două texte (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). În cauza de față, excepția nu cuprinde motivarea pretinsei contrarietăți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273560_a_274889]