1,052 matches
-
neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Curtea a statuat că simpla
DECIZIA nr. 629 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298309]
-
autorii obiecțiilor de neconstituționalitate. În acest sens arătă că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nu este rolul instanței de control constituțional să identifice eventualele inconsistențe normative din cuprinsul acestui text legal și, ulterior, să argumenteze relația de contrarietate cu textul constituțional invocat (Decizia nr. 523 din 18 octombrie 2023) și că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate (Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011). În concluzie, Guvernul
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate (Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011). În concluzie, Guvernul apreciază că, având în vedere caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se pot identifica în mod rezonabil criticile de neconstituționalitate, astfel încât criticile formulate pot fi considerate neîntemeiate. ... 36. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 80, 90, 93, ale art.
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
veritabilă critică de neconstituționalitate, ci reproșează aspecte de neclaritate și anumite omisiuni legislative, fără însă a indica punctual prevederi din cuprinsul proiectului de lege care ar prezenta viciile de neconstituționalitate, lipsind totodată motivarea din care să rezulte în ce constă contrarietatea față de prevederile constituționale astfel invocate. ... 25. Cu privire la critica formulată în raport cu dispozițiile art. 61 și art. 75 din Constituție, se apreciază că autorii sesizării nu argumentează dacă există deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
Curtea urmează să stabilească dacă în discuție sunt drepturi și libertăți fundamentale și dacă a avut loc o afectare a acestora. În urma analizei realizate, Curtea va raporta concluzia desprinsă la textul de referință menționat. În consecință, examinarea relației de contrarietate între actul criticat și textul de referință invocat se va efectua subsecvent analizării criticilor de neconstituționalitate intrinsecă raportate la art. 16, 44 și 47 din Constituție. ... 113. Cu privire la criticile de neconstituționalitate în raport cu art. 16 alin. (1
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
de claritate, precizie și previzibilitate și este astfel incompatibil cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 41, 45, 53 și 135 din Legea fundamentală apreciază că nu există contrarietate, dat fiind faptul că prin textul criticat se instituie răspunderea solidară a unei persoane juridice alături de debitorul insolvent sau insolvabil, în anumite condiții restrictive care au în vedere relațiile juridice strânse între acestea, ceea ce nu echivalează cu o
DECIZIA nr. 49 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295646]
-
legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul nu formulează o motivare din care să rezulte în ce constă contrarietatea față de prevederile constituționale invocate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentința penală nr. 764 din 2 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.573/175/2020, Judecătoria Aiud a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 95 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300351]
-
căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. “ ... 18. Prin urmare, în lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a prevederilor de lege criticate față de textele din Constituție enumerate, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția formulată într-o atare manieră este inadmisibilă. ... 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
DECIZIA nr. 95 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300351]
-
neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 98 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300378]
-
la condițiile de admisibilitate ce țin de delimitarea sferei sale de competență. ... 19. În prezenta cauză, în ceea ce privește problema de admisibilitate raportată la structura excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia nu arată în ce anume constă contrarietatea reglementărilor legale criticate cu normele constituționale și convenționale invocate, iar din modul general în care este formulată excepția nu poate fi reținută existența vreunei minime critici de neconstituționalitate. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 79 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300393]
-
I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a stabilit că excepția de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Curtea a reținut că excepția este inadmisibilă în situația în care nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși
DECIZIA nr. 79 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300393]
-
vreuna dintre faptele ilicite enumerate limitativ de art. 169 din Legea nr. 85/2014. ... 14. Raportat la acest context legislativ, în ceea ce privește cauza dedusă judecății, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate nu motivează, în concret, în ce constă contrarietatea textelor legale criticate cu dispozițiile menționate în susținerea excepției, rezumându-se la a face anumite remarci legate de conținutul art. 169 alin. (1) lit. d) tezele a doua și a treia din Legea nr. 85/2014 și de existența unei alte
DECIZIA nr. 1 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299876]
-
cu privire la structura inerentă și intrinsecă a oricărei excepții de neconstituționalitate, care cuprinde 3 elemente, respectiv: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat (Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată). ... 16. Față de această împrejurare, având în vedere cele anterior învederate, Curtea nu poate formula propriile critici, pe care să
DECIZIA nr. 1 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299876]
-
a fost conturată o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. ... 13. Or, în prezenta cauză, excepția ridicată cuprinde doar dispoziția legală criticată și o motivare formală a excepției, fără a cuprinde și textele constituționale de referință. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate
DECIZIA nr. 374 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274659]
-
o atare manieră, Curtea apreciază că nu se aduce atingere drepturilor asigurătorului RCA, răspunderea de care este ținut acesta fiind una limitată de contractul de asigurare și de lege. ... 41. Prin urmare, Curtea a constatat că nu se poate reține contrarietatea cu art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât, din perspectiva conținutului său normativ, reglementarea criticată este clară, sub aspectul caracterului neechivoc al obiectului reglementării, precisă, sub aspectul soluției legislative alese și al limbajului folosit, și previzibilă, sub aspectul scopului și
DECIZIA nr. 468 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277032]
-
respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile criticate nu au legătură cu soluționarea pe fond a celor trei cauze în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. De asemenea, reține că excepția de neconstituționalitate se fundamentează pe contrarietatea dintre dispozițiile criticate și norme ce aparțin altor legi din domeniul justiției. Apreciază că norma criticată este derogatorie de la dreptul comun și, totodată, invocă Deciziile Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018 și nr. 390 din 8 iunie
DECIZIA nr. 99 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285227]
-
actele normative și impuse din perspectiva principiului securității raporturilor juridice, respectiv a dreptului la un proces echitabil. ... 10. Art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă este neconstituțional în măsura în care se interpretează că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri nu este admisibilă decât dacă se pune problema unei contrarietăți de dispozitive ale respectivelor hotărâri, iar nu și a considerentelor acestora, și exclusiv în ipoteza în care revizuentul nu a invocat autoritatea de lucru judecat/puterea lucrului judecat în
DECIZIA nr. 23 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288214]
-
dreptului la un proces echitabil. ... 10. Art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă este neconstituțional în măsura în care se interpretează că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri nu este admisibilă decât dacă se pune problema unei contrarietăți de dispozitive ale respectivelor hotărâri, iar nu și a considerentelor acestora, și exclusiv în ipoteza în care revizuentul nu a invocat autoritatea de lucru judecat/puterea lucrului judecat în cadrul celui de-al doilea litigiu/instanța învestită să se pronunțe asupra acestor
DECIZIA nr. 23 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288214]
-
8 martie 2023, Curtea a reținut, referitor la imposibilitatea de a utiliza calea de atac a revizuirii în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă atunci când nerespectarea autorității de lucru judecat este determinată de contrarietatea considerentelor pe care se bazează hotărârile definitive potrivnice, că art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă
DECIZIA nr. 23 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288214]
-
motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, conform art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție. ... 23. Curtea a mai reținut că art. 461 alin. (2) din același cod reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii
DECIZIA nr. 23 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288214]
-
I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a stabilit că excepția de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului
DECIZIA nr. 332 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289801]
-
2012, că excepția de neconstituționalitate prezintă, în mod inerent și intrinsec, o anumită structură, cuprinzând trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Indiscutabil primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care
DECIZIA nr. 336 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288998]
-
neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Curtea a statuat că simpla
DECIZIA nr. 243 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288843]
-
16, 21, 31, 57, 73, art. 124 alin. (2) și art. 126 din Legea fundamentală, se constată că autorul excepției de neconstituționalitate s-a limitat la trimiterea la dispozițiile constituționale invocate, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar
DECIZIA nr. 279 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288849]