360 matches
-
mai puțini vor fi cei care vor veni în America. Aceasta este sabia cu două tăișuri a democrației Americii care se răspândește și sprijină piețele libere, comerțul liber și gândirea liberă. Unii ar putea considera că acest lucru merge în contrasens cu programul Americii legat de viitor. Aceștia se înșeală. Întrucât America a apărat întotdeauna principiile democrației și ale libertății, progresul global a înregistrat o creștere și acesta este în cele din urmă avantajul SUA. Putem vedea astăzi acest scenariu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de odinioară se bizuia însă pe anecdotă. Azi toate anecdotele sînt știute dimpreună cu dezvoltările, surprizele și posibilitățile lor toate. De aceea nimeni nu se mai interesează în roman (și teatru) de subiect”. Sînt declarate depășite, pe rînd, „literatura în contrasens, nelogică și fără temă centrală”, practicată de pe la 1910 de către avangardiști („Formula cea nouă, deși s-a practicat numai de literații de avangardă, s-a banalizat fulgerător de repede”), romanul-monolog interior joycean („o rețetă lugubră, ca și a bătrînului roman psihologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
știau că grefierul Demetrescu-Buzău (în articolul original numele e trecut greșit: Vasilescu-Buzău, n.n.) era originalul și tulburătorul Urmuz, autorul lui «Ismail și Turnavitu», revoluționar discret al literaturii românești și precursor ignorat al mișcării de avant-gardă, al prozei și poeziei în contrasens, al umorului nou, al liricei eliberate de logică și anecdotă din lumea întreagă (Urmuz-Dada-Suprarealismul, trei cuvinte cari stabilesc o punte, descifrează o filiațiune, lămuresc originile revoluției literare mondiale din 1919”. Precursoratul avangardist mondial - și absolut - al lui Urmuz și, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din absurd, de a-l coordona, de a-l compune și a încerca a-i da o ratio logică, cînd în realitate el trebuie doar recunoscut de inteligență. Nimic nu se încheagă în scrierile lui Urmuz, cu jocul lor de contrasensuri și false sensuri. Arbitrariul nimicește orice simbol și astfel arta e ruinată în însăși celula ei constitutivă (...). E inutil să mai spunem cît de departe e Urmuz, numai prin acest fapt, de programul de investigație abisală pe care și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o ducă la general și se gândea cu frenezie la străzile pustii din spatele Forului Italic - Începu să depășească mașinile Încolonate spre centru. Șoferii care veneau din față Îi claxonau și Își pâlpâiau farurile pentru a-i atenționa că erau pe contrasens. Antonio simți o greață instantanee față de Tiburtina, strada aceasta Înnebunitoare, banală, mărginită de fabrici, de firma de informatică, de hale, de construcții dizgrațioase, o stradă pe care până și copacii erau urâți, și florile, dar unde Emma - Emma aceasta nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
al unui Adevăr personal, iar nu despre predarea în ștafetă a unor dosare colectând propoziții teologice inerte, tradiția joacă un rol crucial în viața Bisericii 1. Într-un sens apofatic, Adevărul ipostatic al tradiției este inarticulat (iar nu dezarticulat, pe contrasens); mai precis, invizibil, vocativ și universal. La celălalt pol, avem adevărul lumii, epuizat în enunțuri plate, descărnate, rigide, pronunțate eventual în registru inchizitorial. Prin urmare, se află în elementul predaniei nu cel care validează o listă canonică de texte, declarate
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
din operele unor autori ca Vasile cel Mare sau Ioan Casian a putut dezlega atacul împotriva pieței concurențiale, favorizând ideea centralismului dirijist în economie și - astfel - demisia responsabilității individuale 1. În fine, uzul inept al Scripturilor a negat - în plin contrasens exegetic - achizițiile indispensabile ale civilizației europene, fie că vorbim despre elogiul libertății, inviolabilitatea proprietății ori sacralitatea vieții. Pacifismul friciitc "Pacifismul fricii" Această solidaritate între relativismul postmodern și teologia politicilor oportuniste s-a constituit în segmente de timp uneori paralele, alteori
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
curente ale disciplinei. Evenimentele ceremoniale, festive, multiplele ocazii de teatralizare a raporturilor sociale constituie desigur locuri-cheie pentru observație. Totuși, atât în întreprinderi, cât și în cartiere sau orașe, a vorbi despre manifestări "muncitorești" sau populare conduce fără nicio îndoială la contrasensuri. De asemenea, faptul de a considera că acești actori diferiți contribuie la menținerea în viață a tradițiilor locale poate explica felul în care ei le concep, însă din punct de vedere științific este un a priori înșelător. Observarea acestor manifestări
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a Legii scrise. Evident, ei nu puteau să urce, așa cum o face economia politică, până la constituția însăși a omului și să perceapă raportul și înlănțuirea necesară care există între aceste fenomene: nevoi, facultăți, muncă și proprietate. Ar fi fost un contrasens și un suicid. Cum ar fi putut ei, care trăiau din jaf, ale căror proprietăți erau toate fructul spolierii, care își întemeiaseră mijloacele de existență pe munca sclavilor, cum ar fi putut ei, fără a zgudui fundamentele societății lor, să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ți-l apropia, contactele cu integralitatea operei sunt obligatorii; nici o categorie poetică nu-l cuprinde îndeajuns. Succesiv sau simultan, iată-l jucându-și nu rolul, ci rolurile: transparent ori ermetic, neoclasic, baroc ori neoromantic, instaurator de sensuri dar și de contrasensuri (frizând absurdul), paradoxal și filozofând liber (nu o dată cvasi-didactic) iată-l mereu în gardă, totdeauna de o mobilitate ficțională enormă, în funcție de text. Mai toate demersurile lui, ca poet, sunt modulațiile unui căutător fără pace, ale unui solitar introspectiv și volubil
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poetice cu totul remarcabile), mituri și ethos, timp, psihologie și arte, schițe de portret, fragmente de jurnal, transpoziții "în chip de vers" din O samă de cuvinte ori din Istoria Ieroglifică. Felurite glose, mai toate dând utilizare paradoxului, rostirii în contrasens, toate purtând sigiliul unui spirit nonconformist, sunt destinate, aparent, lecturii de-sine-stătătoare; ele sunt însă imperios necesare, în ansamblu, oricărui demers hermeneutic vizând fenomenul Stănescu. Chiar dacă nu toate punctele de vedere stănesciene trebuie luate în litera lor, să recunoaștem că limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sunt narate clipind dintr-un ochi; plin de sine, poetul află că "toată omenirea" se precipită să-i cunoască versurile: "Eu abia puteam stăvili valurile de oameni, / Alergam de colo-colo, asudat de tot, / Și împărțeam bonuri de ordine". Efecte de contrasens, asocieri deconcertante, farsă și burlesc fac din Marin Sorescu un inclasabil: nici frivol (deși deschis facilităților), nici vizitat de mister și obsedat de inefabil. Calificativul "gouailleur", aplicat ironistului de către Al. Piru (Poezia românească contemporană), e departe de a i se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
colosalizarea îi stă bine; e în natura sa de imaginant la modul planetar. Într-atât iubirea cheamă necontenit moartea, încât departajarea devine cvasi-imposibilă. Acționând într-un simultaneism inextricabil, radical, cu antecedențe în straturile ascunse ale Eului însingurat, forța lor de contrasens deconcertează, devastează și marchează. Angelicele frumuseți dantesco-petrarchiste licăresc în depărtări; sunt niște idealități pan-umane. Enigmaticele fete de la Baaad, cu nume neobișnuite (ca la Dimitrie Stelaru) Stribi, Mil, Magnoline, Briene, Rimaya, Ilen, Lo (lita), Dora, Sakti -, apariții vibratile, hieratice, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de kilometri distanță, / Numai să nu mori deloc nu se poate / Și asta îmi mai dă oarecare speranță". Câte o rugă, câte o doină, câte o trimitere la "Îngerul Morții" iată componente variaționale pe tema exodului definitiv. Totdeauna axat pe contrasensuri, Cioran înțelegea să resemantizeze conceptul de moarte: "Acumulând întruna mistere găunoase și monopolizând nonsensul, viața inspiră mai multă spaimă decât moartea; de fapt ea este marele Necunoscut" (Eseuri, Buc., 1988, p. 11). Trebuie "să plângi", crede poeta, să fii pregătit
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
precum toată lumea știe, Se construise o academie Din șindrilă, șipci, din paie, Pentru examenul de dăndănaie... Izbește aici o retorică a gratuitului, o anumită allegria, atitudine neaderentă imersiunilor în abisal. Fixat într-o atitudine superior-bonomă, perceptivul netemător de paradox și contrasensuri perseverează în fabulos inventând o lume de panopticum, în lumină rece. Asistăm la o inteligentă comedie a cuvintelor; gravității comune i se contrapune un arrière-plan hazliu, nu și o adâncire (ca la "balcanicul" Ion Barbu) în freamătele ființei. Remarcabil adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
aparent) în cadrele normalității, un Emil Brumaru funambul continuă la modul giocoso. Patetic și discret ironic, el își arată direct sau prin intermediul măștilor profilul interior grav; dedublarea îi dă libertatea de a se proiecta în efigii memorabile. Dicțiunea centrată pe contrasens, fabulația programată pe aglutinări năzdrăvane de basm, amestecul de gingășie ascunsă și bonomie creează o stare de empatie transtemporală. Poetul, cititor perspicace, avea cunoștință de Lautréamont (pe care-l citează într-un vers); îi erau cunoscute scrierile cinicului Jarry (exponent
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Lachesis (două dintre cele trei parce) trag sorții "în șapca de ceferist, a lui tata (...) / împodobită cu coroniță, din flori de pajiști"; visându-se pe deal la Șișcani, poetul strigă: "Evoe! alaiului / cu cununi de iederă / mergând pe asini"; în contrasens, se perindă "bețivi / cu figuri cunoscute, muncitori la linie, la întreținere". Solemnitatea cade în derizoriu: "Dans în sala de ospețe a zeilor!... se servește ambrozie și porumb fiert... taci, fă dormiți o / dată strigă mama... și nectar, șopteam eu, în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ales în cea monetară se ajunge, paradoxal sau nu, la consolidarea rolului Statului, ale cărui instrumente de politică economică se văd reactivate. Cum spunea Paul Samuelson: Există un caz foarte important în care opiniile obișnuite au șansa să vină în contrasens cu adevărul economic concret. Aceasta nu se întîmplă în perioade de ocupare ridicată: în general noțiunile de sens comun sunt, în aparentă ocurență, confirmate de fapte. Din contra, în perioadele de șomaj substanțial, realitățile economice par mai aproape de ceea ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
spuma drept val, pentru că lucrul despre care e vorba înainte de toate este exprimarea noilor pretenții la fericirea individuală. De ce să vorbim despre dictatura orgasmului, când miza e trăirea unei sexualități neatrofiate, împlinite? Oare nu în asta constă principala ei valoare? Contrasensul sare în ochi: ceea ce structurează noua cultură libidinală nu este dictatul cantitativ, ci preocuparea pentru calitatea momentelor trăite. Dacă această analiză e justă, revoluția sexuală trebuie interpretată ca una dintre forțele care au servit nu atât la lansarea pe orbită
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cine nu te aștepți. Povârnișurile și lentorile fac parte din existența normală și pot prefața, de ce nu, stări rodnice de progres și înălțare. Școala are darul de a „fabrica” uneori ierarhii ale excelenței în mod autarhic, de sine stătător, în contrasens cu cele ce funcționează deja în viața socială. În infatuarea sa, „uită” de concretețea din jur, impunând paradigme valorice care nu se aplică niciodată. Pe de altă parte, și societatea o poate lua „razna”, creând false ierarhii și impunând „valori
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
timp, frecventează bordelul și se justifică spunând că, atunci când simte nevoia de plăcere sexuală, rezolvă problema cu prima femeie pe care o întâlnește acolo - spre marea mulțumire a celor urâte și dizgrațioase, de regulă neglijate... Juxtapunerea acestor două informații evită contrasensul, confuzia sau neînțelegerea care apar atunci când se face deosebirea între plăcerile bune și cele rele. Plăcerile rele, cele ale omului de rând, țin de a avea: a te căsători, a face copii, a întemeia o familie, a căuta să câștigi
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
austeră a lui Epicur lasă mult în urmă caricaturile. El însuși a avut grijă să precizeze tot ce separă această definiție a plăcerii ca produs al ascezei de abandonul grosier în lumea satisfacțiilor animalice și triviale. Cum a putut deveni contrasensul adevăr până într-acolo încât dicționarul să cauționeze două definiții pentru unul și același cuvânt și să-l destineze atât discipolului lui Epicur, cât și chefliului mare amator de băutură, de plăcerile mesei și ale patului? Cuvântul plăcere creează probleme
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și Eudoxos 156-158, 308; și Liceul 295; naturalist 131; și prietenia 260-261 Aristoxene 52, 123 Boethius 163 Carneiscos 220 Cicero - contra epicurienilor 245, 311; și plăcerea 121, 205; salvator al unor texte 224; stoicul 118, 223; și Tetrapharmakon-ul 183 Cinicii - contrasens 48; corpus 133; doxografie 127, 307 Cirenaicii - contrasens 48; doxografie 102, 127, 205, 306; existența 122 Crates 132 Demetrius Lacon 220 Democrit - și adopția 68; și banii 55; și călătoriile 54-55; corpus important 52-54, 305; și edificarea sinelui 66; și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
131; și prietenia 260-261 Aristoxene 52, 123 Boethius 163 Carneiscos 220 Cicero - contra epicurienilor 245, 311; și plăcerea 121, 205; salvator al unor texte 224; stoicul 118, 223; și Tetrapharmakon-ul 183 Cinicii - contrasens 48; corpus 133; doxografie 127, 307 Cirenaicii - contrasens 48; doxografie 102, 127, 205, 306; existența 122 Crates 132 Demetrius Lacon 220 Democrit - și adopția 68; și banii 55; și călătoriile 54-55; corpus important 52-54, 305; și edificarea sinelui 66; și Hipocrat 56; și moartea 57, 63-64; și onanismul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
legea civilă 91; la Philodem 234-235; prezervată 234-235; stânjenită de dorințe zadarnice 197; contra supunerii 94; știrbită 95, 112, 119; și voință 286-287 Materialism abderitan și atomist 40-41, 49, 56, 57, 59, 71, 77, 84, 103, 109, 305; cinic 132-133; contrasens 263; epicurian 209, 313; materialismul lui Eudoxos 154; materialismul lui Lucrețiu 252-253, 263-267; materialismul lui Philodem 239; răspândire în lumea romană 225 atomism - căderea atomilor 265-267; contra existenței unei lumi nevăzute 38; contra nemuririi sufletului 38; la Democrit 52, 178
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]