278 matches
-
descrierea idilică a unor timpuri de mult apuse și în resuscitarea modelelor istorice, prin evocarea figurilor lui Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân sau Matei Basarab. Inserând tabloul epocii contemporane în rama idilică a trecutului istoric, jurnalistul operează o analiză contrastivă a condițiilor social-istorice ale țării, într-un permanent traseu trecut-prezent-viitor. "Aflându-se deplin în tradiția gândirii conservatoare, Eminescu face să renască în scrierile sale trecutul ca un paradis, un trecut în fața căruia prezentul intră într-o epocă a umilinței naționale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dar și ale prezentului: credem, avem datoria, trebuie, se impune, pornim, silesc, vedem, simțim, se rupe, se supără, bănuiește, ne abatem, nu voiește, e sinceră, e viu, sunt trebuitoare, atrage, stinge ș.a., sugerându-se astfel, și la nivel morfosintactic, abordarea contrastivă prezent-trecut). Relaționarea enunțurilor se realizează în principal prin conjuncții coordonatoare copulative, care conferă textului impresia de acumulare progresivă a informațiilor; conectorii preponderenți sunt de natură cauzală și temporală: "Cunoscând odată stipulațiunile respective ale Tratatului de Berlin, vom cerceta deci întru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
marginalitatea conceptului în cadrul problematicii abordate. Amintim în acest sens bogăția vocabularului denumind aspecte ale vieții sociale în publicistica eminesciană, în detrimentul termenilor care trimit la dimensiunea perceptivă. Rezultatele unei analize lexico-semantice vor fi prezentate în capitolul VI al lucrării, în cadrul abordării contrastive a publicisticii secolului al XIX-lea. În ceea ce privește diferențele ideologice oglindite la nivelul vocabularului utilizat, valorificarea resurselor sinonimice devine la Eminescu mijloc de exprimare a atitudinilor și credințelor jurnalistului față de evenimentele prezentate. Astfel, preferința gazetarului pentru un cuvânt sau altul din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
topografia articolelor în economia paginii de ziar, întrucât vecinătățile textuale modelează interpretarea acestora și conferă valențe semantice noi discursului jurnalistic. Astfel, remarcăm în paginile Timpului prezența constantă a editorialelor semnate de Eminescu alături de "Revista presei străine", fapt care favorizează lectura contrastivă a atitudinilor și ideilor politice prezentate în publicațiile străine și în gazeta conservatoare. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații noi privind semnificatul limbajului politic eminescian. 5.2.2. Semantică intensională/ semantică extensională Puse
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
valorilor naționale, a limbii, culturii și istoriei poporului român, devine pentru jurnalist o condiție obligatorie pentru păstrarea identității de neam. Manifestând încredere în calitățile morale ale poporului din care face parte, Eminescu realizează portretul spiritual al românului, într-o perspectivă contrastivă sugestivă pentru naționalismul jurnalistului: "Când zicem "român" fantasma psihologică care trece pe dinaintea ochilor noștri în acel moment e un om a cărui semn distinctiv e adevărul. Rău sau bun, românul e adevărat. Inteligent fără viclenie, rău daca e rău, fără
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unul dintre mecanismele argumentative predilecte ale jurnalistului. Vorbind despre această tehnică argumentativă, Monica Spiridon sublinia: "La Eminescu, imaginea pilduitoare a istoriei este confecționată din date seci și prozaice (economice, demografice sau topografice)"432. Incursiunile istorice oferă gazetarului prilejul unor analize contrastive prezent-trecut și configurează coordonatele desfășurării argumentației. Ilustrativ în acest sens este studiul "Basarabia", în care Eminescu demonstrează apartenența românească a ținutului Basarabiei, printr-o incursiune în trecutul istoric al acestei provincii, ajungând la concluzia că "acel pământ nu l-am
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aici și numai aici el se va naște sau s-a născut"439. Politica altor state europene oferă jurnalistului numeroase exemple în ilustrarea tezelor politice: situația politică din Franța, Anglia, Germania se constituie în termen de referință, în desfășurarea analizelor contrastive ale gazetarului. În acest sens, articolul " Cum se petrec alegerile în Anglia, cum în România?", publicat în 27 martie 1880, descrie sistemul electoral din cele două state, iar concluziile jurnalistului evidențiază diferențele de cultură și tradiție parlamentară: "nu pretindem ca
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
variate la nivel de receptare: avertizare, confesiune, infirmare, dezvăluire, evaluare, revoltă ș.a. Complementaritatea celor trei niveluri de analiză (sintaxă, semantică, pragmatică) a impus conexiuni constante între dimensiunile semiotice, favorizând astfel depășirea interpretării izolate a fenomenelor în discuție. Capitolul 6 Analiza contrastivă: Timpul, Românul, România liberă și Pressa Cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea se caracterizează printr-o precipitare a evenimentelor de pe scena politică internațională și națională, prin intensificarea mișcării unioniste din principate. Idealul unirii devine nucleul dur
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
manifestă discursul publicistic al vremii. Înregistrând diverse coloraturi ideologice (liberale, conservatoare, independente), presa de factură politică cunoaște în această perioadă o dezvoltare considerabilă, favorizată, în mare măsură, de prestigiul și autoritatea unora dintre redactori. Capitolul de față propune o analiză contrastivă a limbajului politic cultivat de presa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, având ca suport al cercetării un corpus alcătuit din 63 de articole cu subiect politic, apărute în patru publicații ale vremii. Demersul analitic pleacă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Demersul analitic pleacă de la premisa că publicistica lui Mihai Eminescu este produsul unui orizont istoric determinat, fapt care ne obligă la raportarea limbajului politic eminescian la specificul limbajului jurnalistic din epocă. În acest sens, propunem în acest capitol o abordare contrastivă a articolelor semnate de Eminescu în Timpul și a unor texte din alte trei publicații ale vremii: Românul, România liberă și Pressa. Analiza are la bază convingerea că limbajului politic eminescian ilustrează specificul publicisticii românești din secolul al XIX-lea, iar
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Pressa. Analiza are la bază convingerea că limbajului politic eminescian ilustrează specificul publicisticii românești din secolul al XIX-lea, iar individualitatea lui nu poate fi evidențiată decât prin comparare cu texte care au aceeași tipologie și același referent evenimențial. Analiza contrastivă are la bază tehnici ale lingvisticii computaționale, care vizează, în principal, investigații de natură lexico-semantică. Disciplină relativ nouă, lingvistica computațională utilizează tehnici computerizate de analiză lingvistică, implicând algoritmi, structuri de date și modele formale ale reprezentării, precum și tehnici ale inteligenței
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
condițiile impuse României pentru recunoașterea independenței naționale, în urma Congresului de la Berlin; textele din 1880 reprezintă editorialele celor patru publicații, din prima săptămână a lunii aprilie. În vederea obținerii unui echilibru din punct de vedere ideologic, am avut în vedere, pentru abordarea contrastivă, două publicații de orientare liberală (Românul și Pressa) și două gazete de orientare conservatoare (Timpul și România liberă). Înainte de a prezenta rezultatele analizei și interpretarea acestora, considerăm oportună descrierea succintă a profilului editorial al fiecăruia dintre celor patru jurnale supuse
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Cu timpul, caracterul strict informativ al primelor gazete este depășit prin cultivarea unui jurnalism de atitudine, definit prin exprimarea opiniilor gazetarilor față de realitățile prezentate, prin atenția din ce în ce mai mare acordată persuadării opiniei publice. 6.2. Analize cantitative, semantice și pragmatice Analiza contrastivă a limbajului politic, cultivat de presa din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, vizează identificarea, cu ajutorul mijloacelor informatice, a diferențelor înregistrate sub raport semantic, la nivelul corpusului publicistic. Cercetarea noastră s-a realizat cu o variantă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
softului DAT, eliminându-se dubletele, prin confruntarea listelor de clase semantice. Procesarea corpusului publicistic s-a realizat inițial detaliat, pentru fiecare an de selecție a articolelor (1877, 1878, 1880), iar ulterior integral, pentru o acuratețe cât mai mare a analizei contrastive. Datele oferite de DAT la ieșire reprezintă procente privind ponderea cuvintelor aparținând claselor semantice avute în vedere. Pentru fiecare clasă semantică ilustrată în corpus, programul stabilește procente de frecvență în text. Reprezentarea rezultatelor, sub forma unor grafice statistice, facilitează vizualizarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
clasă semantică ilustrată în corpus, programul stabilește procente de frecvență în text. Reprezentarea rezultatelor, sub forma unor grafice statistice, facilitează vizualizarea diferențelor, respectiv a liniilor de continuitate, înregistrate la nivelul discursului publicistic cultivat de cele patru publicații, oferind premisele analizei contrastive de ordin calitativ. În cazul graficelor, pe axa orizontală sunt așezate clasele semantice ilustrate în text, iar pe axa verticală sunt indicate procentele de frecvență aferente fiecărei clase semantice (procentele calculate indică ponderea cuvintelor dintr-o clasă semantică, raportată la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
clasele semantice ilustrate în text, iar pe axa verticală sunt indicate procentele de frecvență aferente fiecărei clase semantice (procentele calculate indică ponderea cuvintelor dintr-o clasă semantică, raportată la numărul total de cuvinte folosite în text). 6.2.2. Analiza contrastivă Analiza contrastivă a claselor semantice cu ajutorul programului DAT a avut ca obiect un număr de 63 de articole, selectate din Timpul, Pressa, Românul și România liberă. Procesarea corpusului a fost precedată de o serie de operații de pregătire a materialului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ilustrate în text, iar pe axa verticală sunt indicate procentele de frecvență aferente fiecărei clase semantice (procentele calculate indică ponderea cuvintelor dintr-o clasă semantică, raportată la numărul total de cuvinte folosite în text). 6.2.2. Analiza contrastivă Analiza contrastivă a claselor semantice cu ajutorul programului DAT a avut ca obiect un număr de 63 de articole, selectate din Timpul, Pressa, Românul și România liberă. Procesarea corpusului a fost precedată de o serie de operații de pregătire a materialului supus analizei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
atenției, cât și a unei perspective diacronice, vizând ponderea claselor semantice în anii 1877, 1878 și 1880. Pentru toate cele patru publicații, am generat reprezentări grafice ale valorilor înregistrate de fiecare clasă semantică, pe baza datelor oferite de DAT. Analiza contrastivă a rezultatelor a permis identificarea constantelor și a diferențelor semantice manifeste în limbajul politic cultivat de cele patru gazete menționate. Graficul (Figura nr. 8) înregistrează rezultatele procesării textelor publicate în 1877. Anul 1877 constituie un moment de răscruce în istoria
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acuzat că a dat dovadă de neprevedere în raporturile cu Imperiul Țarist. Nedreptatea pe care Rusia o face României, prin încheierea armistițiului cu Imperiul Otoman, în 23 ianuarie 1878, trezește indignarea și afirmațiile virulente ale presei conservatoare. Figura 8. Analiza contrastivă a corpusului din 1877 Articolele din decembrie 1877 prezintă starea armatei române la întoarcerea de pe frontul de luptă din Balcani, ilustrând în același timp viziunea principalelor grupări politice din țară: liberalii și conservatorii. Lectura articolelor relevă puncte de apropiere, în ce privește
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
flanelă, nici nimic. Încălțați sunt tot atât de rău, unul c-un papuc ș-o opincă, altul c-o bucată de manta înfășurată împrejurul piciorului, toți într-o stare de plâns, într-o stare care te revoltă în adâncul inimei"500. Analiza contrastivă a celor patru publicații evidențiază abordarea cu precădere a aspectelor legate de sfera socială și oameni (vezi figura 8). Reprezentarea grafică permite, de asemenea, vizualizarea diferențelor de abordare dintre cele patru gazete: în vreme ce publicațiile liberale insistă pe realizările guvernului (Românul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai mari procente pentru clasele social (34%) și emoțional negativ (12%). Deși susține doctrina liberală, gazeta este nemulțumită de ideile politice promovate de C.A. Rosetti și adoptă un discurs extrem de virulent la adresa politicii editoriale a Românului. Figura 9. Analiza contrastivă a corpusului din 1878 Corpusul publicistic aferent anului 1880 este alcătuit pe baza criteriului cronologic, cuprinzând editorialele celor patru publicații, din prima săptămână a lunii aprilie. Rezultatele procesării textelor cu ajutorul softului DAT relevă aceleași dominante sociale la nivel tematic și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
patru publicații, din prima săptămână a lunii aprilie. Rezultatele procesării textelor cu ajutorul softului DAT relevă aceleași dominante sociale la nivel tematic și o ilustrare echilibrată a claselor realizări și emoțional negativ, așa cum se observă în figura 10. Figura 10. Analiza contrastivă a corpusului din 1880 Remarcăm că diferențele privind procentele de frecvență a claselor semantice în articole sunt nesemnificative, fapt care indică un grad sporit de omogenitate a discursului publicistic în epocă. O noutate pentru 1880, reprezintă creșterea procentului care indică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
problematicii abordate, iar diferențele de atitudine și opțiune politică nu sunt relevante la nivel lexical. În acest context, distincțiile ideologice se manifestă mai degrabă la nivelul organizării întregului discursiv și a modalizatorilor, care imprimă limbajului valori semantice distincte. Concluzii Analiza contrastivă a publicisticii din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu ajutorul DAT, a vizat identificarea specificului semantic a limbajului politic eminescian, prin raportare la discursul jurnalistic al epocii. Demersul analitic a condus la sesizarea unui discurs omogen
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
desfășurat pe trei paliere principale: 1. investigarea structurii și funcționalității semiozei publicisticii eminesciene, prin valorificarea, la nivel metodologic, a modelului hexadic de analiză situațională 518; 2. analiza semiotică, vizând descrierea sintactică, semantică și pragmatică a limbajului politic eminescian; 3. analiza contrastivă a discursului politic cultivat de presa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, favorizând raportarea limbajului publicistic eminescian la specificul discursiv al epocii. Modalitate de abordare dominată de perspectiva semnului, demersul semiotic favorizează analiza limbajului politic eminescian
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vocației artistice a gazetarului. Semnificațiile mesajului jurnalistic sunt influențate și de topografia articolelor în economia paginii de ziar. Pe această linie de interpretare, vecinătatea textuală a rubricii intitulate "Revista presei străine" influențează semantica editorialelor semnate de Eminescu în Timpul, favorizând lectura contrastivă a concepțiilor și atitudinilor politice ale gazetarilor. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații prețioase privind diferențele de receptare a textelor. Sub aspectul semanticii intensionale, respectiv al semanticii extensionale, publicistica eminesciană marchează o schimbare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]