264 matches
-
medie a fluidului. Criteriul Prp se calculează la temperatura peretelui de partea fluidului. Ecuația (3.72) se aplică la lichide și gaze în intervalul 10-1 < B < 104. Pentru viteze mici de curgere a lichidului prin manta poate avea loc suprapunerea convecției libere peste cea forțată, lucru de care trebuie să se țină seama în calculele de proiectare. (3.70) (3.71) Dacă Gr < 0,3 Re2 atunci efectul convecției libere asupra celei forțate este neglijabil. Dacă Gr 0,3 Re2 atunci
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
viteze mici de curgere a lichidului prin manta poate avea loc suprapunerea convecției libere peste cea forțată, lucru de care trebuie să se țină seama în calculele de proiectare. (3.70) (3.71) Dacă Gr < 0,3 Re2 atunci efectul convecției libere asupra celei forțate este neglijabil. Dacă Gr 0,3 Re2 atunci se determină în ambele cazuri, convecție liberă și forțată, iar în calculele de proiectare se va folosi valoarea cea mai mare. In cazul transferului de căldură prin convecție
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de care trebuie să se țină seama în calculele de proiectare. (3.70) (3.71) Dacă Gr < 0,3 Re2 atunci efectul convecției libere asupra celei forțate este neglijabil. Dacă Gr 0,3 Re2 atunci se determină în ambele cazuri, convecție liberă și forțată, iar în calculele de proiectare se va folosi valoarea cea mai mare. In cazul transferului de căldură prin convecție liberă pe suprafețe verticale plane sau cilindrice se recomandă, pentru calculul coeficientului individual de transfer de căldură, ecuația
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
convecției libere asupra celei forțate este neglijabil. Dacă Gr 0,3 Re2 atunci se determină în ambele cazuri, convecție liberă și forțată, iar în calculele de proiectare se va folosi valoarea cea mai mare. In cazul transferului de căldură prin convecție liberă pe suprafețe verticale plane sau cilindrice se recomandă, pentru calculul coeficientului individual de transfer de căldură, ecuația criterială: Lungimea caracteristică în criterii este înălțimea cilindrului sau a plăcii verticale, iar pentru cilindri orizontali este diametrul. Mărimile fizico-chimice care intervin
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
inițial criteriul lui Grashof cu ecuația (3.71): β - coeficient de dilatare volumică a apei la 25șC; Intr-o primă aproximare s-a considerat căderea de temperatură prin filmul creat de apă, t2, ca fiind de 10K. Se verifică influența convecției libere asupra convecției forțate, respectiv dacă Gr > 0,3·Re2. Rezultă că: . In acest caz se calculează 2 și în convecție liberă, iar în calcule se va lua valoarea cea mai mare. Pentru convecție liberă se folosește ecuația criterială (3
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
Grashof cu ecuația (3.71): β - coeficient de dilatare volumică a apei la 25șC; Intr-o primă aproximare s-a considerat căderea de temperatură prin filmul creat de apă, t2, ca fiind de 10K. Se verifică influența convecției libere asupra convecției forțate, respectiv dacă Gr > 0,3·Re2. Rezultă că: . In acest caz se calculează 2 și în convecție liberă, iar în calcule se va lua valoarea cea mai mare. Pentru convecție liberă se folosește ecuația criterială (3.73). Se recalculează
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
s-a considerat căderea de temperatură prin filmul creat de apă, t2, ca fiind de 10K. Se verifică influența convecției libere asupra convecției forțate, respectiv dacă Gr > 0,3·Re2. Rezultă că: . In acest caz se calculează 2 și în convecție liberă, iar în calcule se va lua valoarea cea mai mare. Pentru convecție liberă se folosește ecuația criterială (3.73). Se recalculează criteriul Grashof deoarece mărimea caracteristică în convecție liberă este lungimea cilindrului pe care are loc curgerea. In cazul
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
fiind de 10K. Se verifică influența convecției libere asupra convecției forțate, respectiv dacă Gr > 0,3·Re2. Rezultă că: . In acest caz se calculează 2 și în convecție liberă, iar în calcule se va lua valoarea cea mai mare. Pentru convecție liberă se folosește ecuația criterială (3.73). Se recalculează criteriul Grashof deoarece mărimea caracteristică în convecție liberă este lungimea cilindrului pe care are loc curgerea. In cazul de față se va lua înălțimea mantalei din care se va scădea distanța
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
Re2. Rezultă că: . In acest caz se calculează 2 și în convecție liberă, iar în calcule se va lua valoarea cea mai mare. Pentru convecție liberă se folosește ecuația criterială (3.73). Se recalculează criteriul Grashof deoarece mărimea caracteristică în convecție liberă este lungimea cilindrului pe care are loc curgerea. In cazul de față se va lua înălțimea mantalei din care se va scădea distanța dintre reactor și manta. Determinarea grosimii izolației Reactorul este izolat la exterior cu un strat de
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
a fluxului tisular; stress-ul de forfecare (dyne.cm 2) la nivelul peretelui capilar este: Capilarele fiind vase scurte determină un stress de întindere la nivelul lor mult mai mare decât în alte teritorii cu deformarea hematiilor ceea ce asigură difuziunea și convecția gazelor transportate. La pacienții cu ischemie arterială distribuția ritmică a fluxului sanguin în capilare este anormală cu scăderea undelor sanguine de cinetică de joasă și creșteri ale celor de frecvență înaltă, cu maldistribuția fluxului sanguin unele capilare fiind supraperfuzate, altele
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Modificările ariei cresc către regiunea bronhiolelor terminale (sfârșitul căilor aeriene de conducere). Această geometrie are o importanță deosebită în mecanica ventilatorie. La nivelul căilor aeriene mai jos de bronhiolele terminale aerul se mișcă predominant prin flux global (în masă) sau convecție. Deși același volum de gaz traversează fiecare generație de căi aeriene se constată că viteza aerului inspirat scade rapid când aerul pătrunde în zona respiratorie. Acest fenomen reprezintă difuzia gazoasă datorată mișcării aleatorii a moleculelor de gaz. Rata de difuzie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la dezechilibre periculoase sau chiar fatale. Pierderile respiratorii sunt determinate de eliminarea vaporilor de apă prin aerul expirat. Reprezintă aproximativ 400 ml/zi și nu pot fi reduse sau crescute în mod semnificativ. Pierderile cutanate sunt reprezentate de evaporarea prin convecție la suprafața pielii (perspirație insensibilă) sau prin transpirație (perspirație sensibilă). Transpirația face parte din mecanismele de termoreglare și prin intermediul ei se pot realiza pierderi foarte semnificative, la care se adaugă și pierderile de sodiu care se elimină o dată cu transpirația. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cantitate de căldură prin radiație că și în cazul unei incinte reale, caracterizată de temperaturi uniforme diferite ale închiderii. Temperatura operativă: temperatura uniformă a închiderii unei incinte cu care un ocupant ar schimba aceeași cantitate de căldură prin radiație și convecție că și în cazul unei incinte reale neuniforme. Componentă cerului: raportul dintre acea parte a iluminării într-un punct al unui plan dat care este receptata direct de la cer (sau printr-o sticlă limpede), a cărui repartiție a luminanțelor este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
răcire adiabatica de fântâni arteziene sau alte instalații) sau sunt create special suprafețe inundate imediat lângă construcție. Stocajul termic în masă construcției este un concept important al proiectării ecologice integrate. De fapt fiecare spațiu ce adăpostește o funcțiune, facilitează prin convecție (prin intermediul aerului interior) schimbul termic către suprafețele ce-l delimitează, pereți interiori, planșee sau anvelopa clădirii, spre exterior. Acestea se află într-o stare continuă de schimb de radiații reciproce (radiație directă sau difuza ce pătrunde prin intermediul ferestrei, lumina artificială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
de material separate de spații umplute cu de gaz. Straturile de material sunt considerare omogene și cu conductivității termice care nu variază cu temperatură. Fluxul de radiație solară și căldura sunt considerate că se transferă unidimensional. Pentru spațiile ventilate, expresiile convecției bidimensionale convertite în formule unidimensionale. Straturile de material și spațiile sunt numerotate cu indicele j de 1 la n, spațiul n reprezintă mediul interior iar spațiul 0 mediul exterior exterieur. Modelul fizic nu limitează numărul de straturi. Formulele de bază
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
termic net, din radiație termică, în stratul j q(th,aj) = epsilon(j)'q(th,j- 1)-epsilon'(j)* q'(th,j) +(epsilon(j)+epsilon'(j))*f2'f3*Ț(j)^4 (10) 3.2 Transferul de căldură prin conducție și convecție în spații închise cu suprafețe vitrate Legendă 1 Stratul j 2 Spațiu de gaz j 3 Stratul j+ 1 lambda(j) Conductivitatea termică a gazului într-un spațiu j la temperatura Tm = (Tj + Tj + 1)/2 s(j) Grosimea stratului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
un spațiu j la temperatura Tm = (Tj + Tj + 1)/2 s(j) Grosimea stratului de gaz din stratul j h(g,j) Conductanța termică a gazului din spațiul j q(c,j) Densitatea fluxului de căldură al prin conducție și convecție de la stratul j la stratul j + 1 Conductivitatea termică a gazului într-un spațiu limitat j, la temperatura medie Ț(m,j) = (Ț(j) + Ț(j+1))/2, închis între suprafețe vitrate(Figură 4), este dată de către relația : h(g
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
a gazului la temperatura Tm; Nu numărul adimensional Nusselt, document de referință SR EN ISO 673:2000; Condiții la limita Condițiile la limita pentru exterior sunt: - pentru la temperatura aerului Ț(0) = Ț(e); - pentru coeficientul de transfer termic prin convecție: h(g,0)= h(c,e) (12) Condițiile la limita pentru interior sunt: - pentru la temperatura aerului: Ț(n+1) = Ț(j); - pentru coeficientul de transfer termic prin convecție : h(g,n)=h(c,i); (13) După rezolvarea sistemului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
aerului Ț(0) = Ț(e); - pentru coeficientul de transfer termic prin convecție: h(g,0)= h(c,e) (12) Condițiile la limita pentru interior sunt: - pentru la temperatura aerului: Ț(n+1) = Ț(j); - pentru coeficientul de transfer termic prin convecție : h(g,n)=h(c,i); (13) După rezolvarea sistemului de ecuații și determinarea temperaturilor Ț(j), în fiecare nod al rețelei de calcul, se pot calcula : - căldură netă rezultată în stratul j (prin conducție și convecție) est dată de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
transfer termic prin convecție : h(g,n)=h(c,i); (13) După rezolvarea sistemului de ecuații și determinarea temperaturilor Ț(j), în fiecare nod al rețelei de calcul, se pot calcula : - căldură netă rezultată în stratul j (prin conducție și convecție) est dată de: q(c,aj) = h(g,j-1) * (Tj-1 - Tj) + h(g,j) * (Tj+1 - Tj) (14) - densitatea de flux de căldură prin convecție spre ambianța exterioară este dată de relația: q(c,e) = q(c,a,0) = h
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
rețelei de calcul, se pot calcula : - căldură netă rezultată în stratul j (prin conducție și convecție) est dată de: q(c,aj) = h(g,j-1) * (Tj-1 - Tj) + h(g,j) * (Tj+1 - Tj) (14) - densitatea de flux de căldură prin convecție spre ambianța exterioară este dată de relația: q(c,e) = q(c,a,0) = h(g,0) * (T1 -Te) (15) - densitatea de flux de căldură prin convecție dinspre ambianța interioară este dată de relația: q(c,i) = q(c,a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
h(g,j) * (Tj+1 - Tj) (14) - densitatea de flux de căldură prin convecție spre ambianța exterioară este dată de relația: q(c,e) = q(c,a,0) = h(g,0) * (T1 -Te) (15) - densitatea de flux de căldură prin convecție dinspre ambianța interioară este dată de relația: q(c,i) = q(c,a,n) = h(g,n) * (Ți -Tn) (16) 4. Bilanțul energetic în regim termic staționar Prin scrierea bilanțului energetic în fiecare nod j al rețelei de calcul rezultă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
q(c,aj) = 0 (17) în care I este intensitatea totală a radiației solare; α(ej) este factorul de absorbție solară a stratului j; q(th,aj) este radiația termică absorbita ; q(c,aj) este căldură rezultanta prin conducție și convecție. În formulare completă, ecuația de bilanț energetic pentru nodul j al rețelei de calcul devine : I * [(1 - rho(j)(lambda) - tău(j)(lambda)) * I(j-1)(lambda) + (1 - rho'(j)(lambda)- tău'(j)(lambda) * I'(j)(lambda)] + epsilon(j) * *q(th
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
u) [J;kWh] (1.44) ÎI.1.7.5. Calculul coeficientului unitar de transfer U' (W/mK): Valoarea coeficientului U' de transfer de căldură pentru conductele izolate, care ia în considerare atât transferul de căldură prin radiație cât și prin convecție este dat de relația: pi U' = --------------------------------------- (1.45) 1 d(a) 1 (------------- * ln ---- + -----------) 2 * lambda(D) d(i) α(a) * d(a) în care: d(i),d(a) - diametrele conductei fără izolație, respectiv diametrul exterior al conductei (m) f2α(a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
temperaturilor superficiale pentru fiecare element de construcție interior - distribuția radiației solare pe suprafețele interioare ale încăperii nu depinde de timp - distribuția spațială a părții radiative a fluxului de căldură datorat surselor interioare este uniformă - coeficienții de schimb de căldură prin convecție și prin radiație (lungime de undă mare) pentru fiecare suprafață interioară sunt considerați în mod separat - dimensiunile fiecărui element de construcție sunt considerate pe partea interioară pentru fiecare element de delimitare a încăperii - efectele punților termice asupra transferului de căldură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]