715 matches
-
caz ca acesta. Kant a contestat, așadar, dreptul de a minți și într-o situație ca cea imaginată de Constant. Formularea punctului său de vedere înlătură orice echivoc: „Este, prin urmare, o poruncă sfântă, necondiționată a rațiunii, nelimitată de nici o conveniență, de a fi sincer în toate afirmațiile”20. Sugestia lui Constant că în anumite situații minciuna ar putea să fie nu numai permisă, ci chiar și cerută, este respinsă de Kant pe temeiul distincției dintre a dăuna altcuiva și a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de a se ocupa de toate problemele de ordin economic, social și cultural, căutând soluțiile cele mai potrivite împrejurărilor noastre de viață. Probleme de ordin moral au fost atacate cu multă sinceritate și cu un curaj puțin obișnuit la noi, conveniențele sociale și o falsă pudoare înlăturându-le totdeauna din discuții, cu toate că ele sunt de o actualitate dureroasă. Grație legăturilor stabilite cu centrele din apus și a posibilităților de schimb de ordin intelectual și social, femeile noastre s-au sesizat de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
satisfacție morală și sufletească a Împlinirii individuale conform cu aspirațiile sale. bă Ca libertate a individului, puterea este calea, mijlocul prin care eul personal „poate fi conform aspirațiilor și tendințelor sale”, separându-se prin aceasta de orice fel de norme, obstacole, conveniențe etc. În sens psihomoral, libertatea este puterea de „a fi tu Însuți” conform voinței tale. Este desprindere și afirmare totodată. Ea este „a putea”, „a trebui” și „a te Împlini”. A fi tu Însuți, conform voinței sale. Dar aceasta se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
al doilea aspect; - dură, satisfăcută de sine, realistă; - bănuitoare, dificil de înșelat; - anxioasă, sentiment de culpabilitate; - inovatoare, plină de resurse, găsește puterea în ea însăși, hotărâtă; - tensionată, frustrată, surmenată; - oscilează între lipsa controlului, în conflict cu sine, neglijentă, impulsivă, neglijarea conveniențelor și prezența controlului, formalistă, grijulie cu propria imagine; - slab empatică; - negativism, resentimente, suspiciune și ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - nivel înalt de violență suportată; - nivel înalt de traumă. Concluzii În aceste studii de caz s-au încercat, pornind de la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
eram tânăr și aveam paisprezece ani de viață conjugală. — V-ați căsătorit din dragoste? — E un cuvânt căruia Îi dăm un sens diferit pe măsură ce Înaintăm În vârstă. — N-a fost mai curând vorba de o căsătorie din interes sau de conveniență? — Nu. Eu am ales. Și nu regret nimic În privința asta, poate doar suferința pe care o voi pricinui soției mele. Suntem foarte buni prieteni. Întotdeauna am fost și am găsit la ea cea mai mare Înțelegere. — Chiar și când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
de un confident mai mult decât orice în săptămâna nopților lungi, așa cum a botezat-o el. Dar așa cum bine știe Jemima, prieteniile pot fi lucruri efemere, iar prietenia lor se bazează pe încredere și admirație, dar la fel de bine și pe conveniență. Jemima e sigură că odată ce Ben va ajunge în fascinanta lume a televiziunii, n-o să mai știe nimic de el. Dar Jemima vrea ca Ben să fie fericit, mai mult decât vrea ca el să rămână la Kilburn Herald; ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nu te poți împotrivi soartei). Bineînțeles, printre primii vizitatori, madame Pitpalac pozând ca totdeauna în persoană remarcabilă, cu toate că probabil nu mănâncă decât o dată pe zi acasă. Domnul Jianu nu va veni decât o jumătate de oră mai târziu. Așa cer conveniențele, ca nu cumva lumea să bănuiască ce se petrece între ei. Ca și cum lumea nu a văzut totul de la început. Ce diferențe între ei doi! Pe cât e madame Pitpalac de agitată, de bună de gură, de voluntară, pe atât domnul Jianu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
doar câteva clipe până le salută și pe celelalte femei. Griselde, cu spontaneitatea celor cincisprezece ani pe care îi împlinise, dădu să se ridice ca să-i vină în întâmpinare, însă o reținu brațul înțelept al mamei sale, preocupate de respectarea conveniențelor. între timp, Frediana își luase deja privirea de la el, ațintind-o din nou în gol. Gundovek, cu toată nerăbdarea și iritarea pe care i-o produseseră recenta dezvăluire, i-l prezentă pe episcop, al cărui nume era Antelmo. Flavius Etius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mare gravitate, iar turma lui Cristos trebuie să rămână unită. După cum vezi, adăugă, făcând solemn semnul curiei asupra celor două trupuri neînsuflețite, perfidia lui Atila a făcut deja primele victime! Schimbară doar câteva cuvinte, căci nu era vreme de lungi conveniențe; un murmur de nerăbdare se auzea deja dinspre capii burgunzilor, care, era limpede, abia așteptau să audă mesajul romanului și să vadă adunarea luând o hotărâre. în vreme ce asculta, cu o expresie concentrată, spusele episcopului, lui Sebastianus nu-i scăpă schimbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
această înșelare alimenta vivacitatea domnului Pavel, deși în sinea lui nu dădea doi bani pe ea - o „sticlărie și atâta tot” își spunea dar nu rostea aceste aprecieri în fața soției. Și doamnele acelei nopți și domnii, încătușați și descătușați de conveniențele sociale, rigide, venite din Apus (o civilitate incomodă croindu-se pe ei), vor profita la nesfârșit de dulcea noapte a Ajunului de Crăciun, pentru a redeveni ei înșiși, cei uitați în ei, la marginea de vest a Orientului. Se povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
un funcționar foarte bun. Ca portar e în tură cu un fost colonel care a luptat în răsărit, asta era vina lui. Închipuiți-vă unde am ajuns... Toți știu, zâmbesc un zâmbet artificial, tuturor le e teamă, o societate sub conveniența minciunii. Mă mir, îmi spusese, că treburile merg înainte deși totul e anormal. O să vină o zi, nu se poate să nu vină, încheie el. - Vedeți, domnule judecător? De fapt secretul acesta îl cunoaște toată lumea. Tatăl dumneavoastră ce zice? - Același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
miraculoasă, dar inacceptabilă, din U.R.S.S. în Federația Rusă cu păstrarea statutului, a reușit; interesele Federației Ruse impuneau o trecere pe lângă regulile de drept, iar pentru Marile Puteri, o soluție ad-hoc de compromis era convenabilă, în locul uneia de confruntare; adică conveniențe, în loc de reguli juridice. În acest caz, cu respectarea sau nu a regulilor de Drept internațional, problema a fost închisă și poziția Federației Ruse, în Convenția de la Belgrad, nu mai este în pericol (pe acest temei). Admițând că ar fi funcționat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
albastru pentru rufe la spălătoria automată. Nu pot să cred că scriitorii pot să câștige atât de mult, nu-i așa? ... Se oprește și se holbează la mine. Are o față mică și neîncrezătoare, totodată șireată, cu aerul unei trufașe conveniențe în zâmbetu-i viclean. Mi se face pielea de găină. „Vrei să mai facem o dată cunoștință?“ i-am strigat eu mai de mult de vizavi, după care i-am făcut semnul V cu degetele și i-am arătat pumnul amenințător. Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură”, îl roagă Trahanache pe Tipătescu. Relația Tipătescu - Zoe este bazată pe atracție, vanități, interese. „Momentul de criză” intervenit prin pierderea scrisorii determină la cei doi o precipitare care duce la uitarea conveniențelor lor și precauțiilor, la recompunerea trecutului sentimental și la gesturile pasiunii romantice, fuga, ruperea legăturilor cu un mediu ostil împlinirilor sentimentale. Propunerea lui Tipătescu „să fugim împreună” este neașteptată din partea lui, a omului politic, a „vampirului”, scena căpătând aer de
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
înseamnă nimic. . . cum e femeia asta în toaletă de satin decoltată, într-o pădure, cu o ciută lângă ea și în spatele ei o perdea de catifea. Hallipa, cu acea brutalitate a bărbatului în curs de posesie, abia deghizată sub tonul convenienței, o contrazicea: - înseamnă mult!. Mult mai mult ca toate fleacurile de acum. Și cu un gest nervos peste măsură, făcu circuitul expoziției moderne alăturată cadrelor vechi. Buza îi tremura ușor subt fluturarea unui surâs disprețuitor. Doamna cu ciuta nu avea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
căzând o draperie de catifea peste o vedere de pădure? se mira Eliza neobosit. Hallipa își număra unghiile bine lustruite. Doamna Eliza îi șopti ceva într-o franțuzească aproximativă. Răspunse încet că-1 doare capul. Eliza avea probabil oarecare preocupare de conveniențe dar Hallipa părea a nu-și aminti deloc de ele, cu o privire voalată, în care, hotărât, prezența lui Mini nu dezvolta nici o placă a conștiinței. Mini se uită curios la el. li vedea pentru întîia oară în haine de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mai mare pentru el. Prima victimă pe care a văzut-o, a fost un om al străzii, întins pe marginea drumului, înconjurat și jelit de rudele sale. Figura cadavrului era distorsionată, umflată și învinețită. Mai apoi, după ce sistemele obișnuite de conveniențe au fost încălcate, a văzut cum o englezoaică muribundă era transportată de la una din casele din zona civilă. Figura femeii avea aceeași culoare vineție, iar distincția de rasă era ștearsă de boală. Faptul că în fața morții nu mai existau diferențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
avut șansa desprinderii de copilărie, un vis revine tot mai elaborat, cu noaptea de Revelion unde am cunoscut-o pe Antonia și ne-am îndreptat magnetizați unul către altul, ca doi inși cărora nu le plăcea iarna și se supuneau conveniențelor. În piața Teatrului - răpit de jocul luminos și sonor al rachetelor -, dau în șanțul cu apă colorată de benzină în ape verzui-violet. Șanțul ar fi fost de trecut pentru oricine, doar pentru mine luase forma unui zid fabulos în mijlocul bulevardului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
vrea sè trec pe acolo sè-i mai explic câte ceva, ar mai avea de trimis și niște mesaje în strèinètate, dar încè nu are adresè e-mail, dacè aș putea?! tonul de rugèminte din glasul ei nu depèșește limită general admisè de conveniențele sociale, îl așteaptè pe Matei, oricând, în funcție de programul lui, acceptând, Dacè ți-e mai usor dupè-masè, Matei! Da, aș prefera dupè-masè! Bine atunci! Matei poate și astèzi, dar ea nu poate, ține un curs de istoria artei la Academia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
metrou că îmi răspunde imediat. Sentimentele sunt una, faptele înseamnă altceva. Bla, bla. E ușor să vorbim. Practica ne omoară. Mă pregătesc să-i trimit o replică, dar iată că mai sosește unul: Ai vrea să fiu iubitul tău de conveniență? Sunt în asemenea hal de supărare, încât pentru o clipă chiar mă gândesc serios la oferta lui. Patrick ar fi cu siguranță afectat, pentru că tot timpul a fost puțin gelos pe Davey. Însă îmi revin repede și îmi dau seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
dilatate pofticios, de aburii ce se înalță leneși, ca răsuflările unor djinni-copii, dinăuntrul a două mici minunății de porțelan, cu toartă: două gingirlii! Una, așezată în fața sa, pe masă, alta, în fața Poetului, vecin de scaun, care, terminând o frază de conveniență, se și aplecase decis să înhațe flecuștețul de recipient, cu palma lui, cât lama de la săpăligă, pentru a face onorurile casei. Cineva se mișcase foarte repede! Vierme nu se vedea în cadru. Domnișoara Rodica este îmbrăcată într-un capot lung
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ușor umflată și-a pierdut drăgălășenia. Cu totul neobișnuit, s-a oprit între cele două uși, în dreptul pendulei, și așteaptă, în loc să o trimită pe Nela să-l cheme pe stăpânul casei. Cu o mică satisfacție - de ce ? -, Titi Ialomițeanu observă călcarea conveniențelor. Ceva neobișnuit trebuie să se fi petrecut, astfel încât, derutată, tânăra doamnă a revenit la obiceiurile modestei case părintești din Buzău, așa cum ardelenii, de pildă, chiar după mulți ani de stat în Regat și după ce și-au conformat pronunția unei limbi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mulți ar fi îngropați înăuntru. Și, într adevăr, după un timp am văzut chiar eu două mâini ieșind la iveală din molozul îndepărtat. Zguduit de convulsii, am început să vomit, nemaipăsându mi cine sunt, cine m-ar putea vedea : toate conveniențele existenței civilizate dispăruseră și aveam în față rânjetul nud, cinic al vieții. Cu această senzație fluturând prin fața ochilor minții - că modul obișnuit în care trăim este o artificială iluzie -, cu picioarele tremurând, m-am tras într-o parte, pentru că apăruseră
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
batjocoritor sau ursuz al Vicăi trezește ecouri și această polifonie a naratorilor care se succedă multiplică ecourile, epocile, punctele de vedere. Ne vedem transportați și în ajunul intrării în război a României, într-un salon mic-burghez unde considerațiile pe tema conveniențelor se amestecă cu speculațiile politice. Unde se va plasa România, veșnic dependentă de alianțele între puterile europene, la Aliați sau la Puterile Centrale ? O foarte fină dispunere a actorilor lasă loc unui joc de oglinzi în care simetria se multiplică
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dădeam lucid seama de prezența fericirii, fapt care îi sporea prețul. Tineri și fericiți! Și această tinerețe și fericire ne cerea să râdem fără a conteni, să comitem orice prostie, să ne afirmăm ou toată obrăznicia călcând peste reguli și conveniențe, să ne risipim ridicol energia și exuberanța care nu mai încăpeau în ființele noastre. Ce bogată a plecat în trecut prima noastră săptămână de zbor prin fericire. Numai un mic nor ne-a umbrit cerul în acest timp. Într-o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]