885 matches
-
1) Sacramentul reconcilierii se află în strânsă legătură cu botezul. Când-creștinul reușește să vadă o astfel de legătură, el realizează că, de fapt, nu se mai prezintă la confesional ca o persoană care se convertește, ci ca o persoană deja convertită, dar care are nevoie de ajutor în a-și desăvârși drumul convertirii. În acest mod, privind penitența ca o alegere liberă, ca o opțiune, sau ca un stil de viață, penitentul se va insera altfel în procesul dialogic cu preotul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acceptat să lucreze la opera ce avea să înfrunte timpul, să devină o picătură în oceanul istoriei și o permanentă sursă de inspirație pentru oameni cu har. Astfel au apărut, de fapt, și legendele. Cele despre fluviul Sena, să zicem. Convertiții au muncit cu sârg și cu spor la fasonatul lemnului necesar construcției, la aprovizionarea cu piatră, la facerea cărămizilor. Au ridicat apoi zidurile, au pus acoperișul și au finisat întregul edificiu. La început, acestuia i s-a dat numele unui
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
Și ce faceți? Păi, deocamdată încercăm să salvăm cocorii de admiratorii lor. Schiță amănuntele unei zile de muncă obișnuite, surprinzându-se pe sine pe măsură ce vorbea. Lucra la Adăpost de ceva mai mult de o lună și vorbea cu patima unui convertit. Acum nu-și mai putea închipui viața fără munca asta. Să stea la o masă plină de mormane de broșuri guvernamentale, încercând să le transpună într-un limbaj care să trezească la realitate o persoană indiferentă și s-o facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
muzica inițială a creștinilor nu pare să fi posedat multe elemente în comun cu cea a grecilor, întrucât notația alfabetică a acestora din urmă nu permitea credincioșilor, în mare parte analfabeți, memorizarea adecvată a notelor muzicale. Pe lângă aceasta, primii creștini convertiți erau evrei, ceea ce face plauzibilă teza conform căreia creștinismul și-a însușit nu numai conținuturile doctrinare, dar și liturgia religiei ebraice care cuprindea rugăciuni și cântece. Tradiția ebraică, și astăzi prezentă în sinagogile răspândite în lumea întreagă și caracterizată de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în alte situații rituale (Liturgia Orelor), va da loc responsoriilor simple sau prolixe. În afară de psalmi, mai existau și cântece spirituale despre care relatează Sf. Paul. Acestea, probabil, erau melodiile melismatice din aleluia sau alte cântece de laudă, pe care creștinii convertiți le-au preluat din templu și din sinagogă: însuși cuvântul „alleluia” nu a fost tradus niciodată, nici de biserica greacă, nici de cea latină, și întotdeauna s-a recunoscut faptul că melodiile despre care vorbim sunt de origine ebraică. Și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
tendință sceptică față de arta muzicală, în sintonie cu o anumită antropologie de tip neoplatonic, acest lucru se datorează neîncrederii față de plăcerea sensibilă legată de audiția unei melodii frumoase. Am văzut în acest sens lupta interioară a Sf. Augustin, care, abia convertit, se temea să nu păcătuiască, delectându-se cu plăcerea urechilor. Cu toate acestea, episcop fiind, a decis în favoarea muzicii în cadrul liturgiei, după cum reiese din scrisoarea numărul 55, scrisă în jurul anului 400 d. Cr., deoarece binele pe care putea să-l
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
bazine pătrunse în comunitatea locală a arienilor, care număra șase sute de suflete. Erau amestecați și destul de învrăjbiți, unii își luaseră neveste din Est și le convertiseră. Cineva construise un hipermarket cu de-ale lor și un loc pentru rugăciune. Femeile convertite nu țineau însă Ramadanul ca ei și nici sărbăto rile nu se făceau ca acasă. Îi întrebă pe câțiva dacă le era bine și pretutindeni primi același răspuns: „Fac bani, iar asta contează“. Omar însuși făcea bani de un timp
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Istanbul. Vizita sa la orfelinat a avut loc cam prin perioada aceea, fiindcă intenționa să vorbească cu directorul despre posibile de afaceri. Acolo, pe holul slab luminat a zărit o tănără armeancă convertită, care avea doar paisprezece ani. Nu i-a luat mult până să afle că era nepoata celui mai venerat om al universului său: meșterul Levon - omul care Îl Învățase meșteșugul cazanelor și care avusese grijă de băiatul nevoiaș ce fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pe care te las să le ghicești, sau, altfel spus, era o stradă cu bordeluri“. „Și așa-numiții popelicani?“ „La Provins au existat niște catari, care mai apoi fuseseră arși, cum era și normal, iar marele inchizitor era un catar convertit și i se spunea Robert le Bougre. Deci nu-i nimic ciudat că exista o stradă sau o zonă care Încă mai era indicată ca loc al catarilor, chiar dacă acești catari nu mai existau.“ „În 1344, Încă...“ „Dar cine ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în literatura română, Ed. Minerva, 1990). În calitate de mărturisitori și apologeți, tinerii poeți „revoltați” au alimentat și, într-un fel, au orientat receptarea critică prudent-conservatoare... La început mefienți, criticii de prim-plan (Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu) sînt, treptat, convertiți. Din rîndul lor se va desprinde primul „canonizator” autentic — e drept, ambiguu: G. Călinescu în „Curs de poezie” (1939) și Istoria... (1941). Primul critic-apologet a fost Lucian Boz - tînăr comentator de plan secund al epocii, cunoscut ca emul „ecumenic” al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
noua oră Pe la nouă și jumătate, chipul agentului apăru pe ecranul interfonului - cenușiu ca o stafie din cauza imaginii filmate. Elio Își luă geanta cu discursurile redactate pentru el de Paolo Calvo, scriitor eșuat de romane introspective, ambientate În mediul Înalt-burghez, convertit acum În ghost-writer, și răspunse: — Cobor. Ușile automate ale ascensorului se Închiseră fâșâind. Elio se analiză În oglinda mică. Un norișor de păr cenușiu, un nas foarte lung, ușor deviat spre dreapta de un pumn primit cu mult timp În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
implicată în acesta deschidere ce ar putea fi exprimată astfel. Locul consacrat devine „greu”, devine săturat astfel încât nu mai este un simplu loc, devine gest care inițiază, (intenționalitate pură în termeni fenomenologici). Astfel, întrebarea ce este un spațiu sacru trebuie convertită devenind: ce este un loc-gest (gestul ca intenționalitate pură, ca deschidere). Vom urmari aceasta întrebare supunând analizei un tip consacrat de spațiu sacru: templul. Cuvântul „templu” își are originea de la verbul grecesc „temenos” care înseamnă a taia, a decupa. Să
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
cunoscut, nu-i așa? Îl Întrebă pe Brunetti, care scutură din cap. Era un tip haios. Foarte serios. Foarte serios În privința muncii lui, ei bine, În toate privințele. Cred că era și religios, dar nu ca și nebunii ăia de convertiți. Când se hotăra că un lucru era corect, nimic nu-l oprea să-l facă. Și-și pusese În cap că... Aici pregetă. Nu-s sigur ce-și pusese În cap, dar voia să afle unde-a fost atins Danny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ghid efectiv pentru comunitate. Bisericile domestice au fost locul în care primii creștini celebrau Cina Domnului și predicau vestea cea bună. Din punct de vedere teologic, comunitatea este numită „casa lui Dumnezeu”, „noul templu” în care locuiește Duhul. Deoarece între convertiții bogați și importanți se aflau și femei (Fap 17,4-12), ele au o parte importantă în fondarea, susținerea și promovarea acestor biserici domestice. Acest lucru este confirmat de câteva texte care vorbesc despre femei care dirijează bisericile domestice: „Paul o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Câștigul salarial mediu zilnic al unui muncitor necalificat era în jur de 9 șoldi. În secolul al XVI-lea o altă moneda de aur, ducatul, a devenit din ce in ce mai comună. Era cu aproximație echivalentul unui florin și putea fi, de asemenea, convertita în aproximativ 7 lire în monede obișnuite. Capitolul 1 Inculpatul și faptele sale În vara anului 1501, la 11 iulie, în Florența, un cetățean numit Antonio Rinaldeschi a pierdut la jocuri de noroc bani și îmbrăcăminte, într-o taverna numită
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Băiatul urmărit, Celestin, era profund supărat pe câte șuturi în fund primise de la mama ei de viață. Deși primăvară, frunzele se-ngălbeneau și picau. Valurile se destrămau. Chinurile și năpasta își cunoșteau și ele sfârșitul. În basmele amerindienilor, preafericiților prinți, convertiți și excomunicați în aceeași zi, li se retează dintr-o singură lovitură gulerele, cărțile de rugăciuni, lănțișorul, grumazul. Toți se chinuie puțin, se agită pentru o clipă, asudă, transpiră, dar se trezesc apoi în fotoliul de piele scos pe verandă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
scos din cotidianul societății”1, iubit și admirat de reputați teologi creștini de numeroase confesiuni (cum ar fi Monseniorul Vladimir Ghyka, anglicanul A.M. Allchin sau protestantul J. Moltmann), P. Stăniloae n-a resimțit niciodată emoțiile mediocre ale teologilor „de meserie”. Convertit fiind 2 la adevărata slujire în „Duh și adevăr”, dovedindu-se pretutindeni om „veghetor, înțelept, cuviincios, iubitor de străini, destoinic să învețe pe alții” (1Tim. 3,2), Dumitru Stăniloae a fost, nu doar prin scris, ci, în primă și ultimă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cât și în fața lumii filozofilor europeni, profesorul Louth caută pretutindeni martori ai adevărului. „Încercând toate, ținând ce este bun” (1Tes. 5,21), el își asumă tot ceea ce este de asumat din identitatea culturală occidentală, interpelând-o cu acel curaj specific convertiților. Andrew Louth a știut să întrevadă în pluralitatea deconcertantă a tradițiilor locale o urmă smerită a Duhului. Totul ține de o etică a depășirii, practicată într-un orizont atotcuprinzător. Întrebătorul acestui veactc "Întrebătorul acestui veac" Subintitulată modest „eseu despre natura
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
un aspect crucial: acela că imaginea monoplanară a mozaicului de stiluri în care se înfățișează realul nu trebuie să excludă multiplicitatea nivelurilor. Cu alte cuvinte, orizontalitatea și verticalitatea (axa sintagmatică și cea paradigmatică, în terminologia jakobsoniană) se lasă cu ușurință convertite una într-alta. Din această perspectivă, punctum-ul barthesian transpune sinecdoca într-o metonimie sui-generis: Privirea, (...) care pătrunde într-o realitate prin excelență divizibilă, se conformează principiului sinecdocii: fiecare ansamblu de detalii, al cărui mozaic reprezintă un sector sau o porțiune
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Campanella fu acuzat de alte și alte nelegiuiri. Inchizitorul, tocmai din Veneția, trimisese o dare de seamă despre purtările nocive ale lui fra' Tommaso în perioada cât a stat la Cosenza, când a dezbătut probleme de credință cu un evreu convertit; om care a trădat, nedemn fiind de a se întâlni cu persoane fără cusur și mai ales de a avea contact cu oameni ai Bisericii. Slăbiciunile și vinovățiile mele apar de unde nu te-aștepți; o minte și o mână invizibilă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în contradicție cu crezul meu. Ți-a fost prieten la Cosenza un oarecare Abraham care evreu fiind devenise creștin și apoi din nou evreu? Nu venea să-și creadă urechilor. Cum de-au ajuns la acea întâlnire cu bietul evreu convertit și apoi întors la coreligionarii săi? Da, l-am întâlnit pe acel om de câteva ori și am discutat cu el. Era un suflet chinuit și căuta mângâiere pentru propriile păcate. Tommaso fu condamnat la încă doi ani de temniță
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
considere ca ceva de sine înțeles că la intrarea în creștinism, copiii de toate vârstele erau botezați, inclusiv sugarii. Deducția aceasta, prof. J. Jeremias o întărește cu cunoscutele texte neotestamentare în care se vorbește de botezarea unor case întregi de convertiți, de care am discutat în prezentul studiu, însă în alt capitol. (A se vedea pe larg Pr. Prof. Grigore T. Marcu, „Botezat-a pruncii Biserica creștină primară?”, în Mitropolia Olteniei, Anul VIII (1956), Nr. 4-5, p. 181-182 et passim). footnote
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
mulți alți exegeți moderni; cf. Martenson, Baptême et vie chrétienne, Les Éditions du Cerf, Paris, 1982, p. 214 la Ioan Saucă, op. cit., p. 298. footnote>. Ca argument pentru practica pedobaptismului, ne putem referi deci la botezarea unor familii întregi de convertiți (Fap. 16, 14-15, 30-34; 1 Cor. 1, 16). În textele neotestamentare sunt mai multe mărturii în acest sens. Astfel, când Sfântul Apostol Pavel face corintenilor referiri legate de misiunea sa, precizează că a „botezat și casa lui Ștefana” (I Cor
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
care prin însuși faptul de a se fi născut purtau în ei păcatul strămoșesc?”<footnote Ibidem, p. 134-136. footnote> Pruncii au primit botezul odată cu părinții lor? Întrucât în Sfânta Scriptură Botezul este condiționat în mod clar, de credința și pocăința convertiților, este și firesc că botezul viza în primul rând pe adulți (Mc. 16, 16; Fap. 2, 38; 8, 37 etc.) pentru că era strâns legat de propovăduirea Evangheliei și de convertirea lor la Hristos. Dar acest lucru nu exclude posibilitatea de
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
pentru păcatele personale făcute, spre a se deschide harului, este necesar, deci, să se arate prin mărturisire, credința în care va fi crescut micuțul neofit<footnote În limba greacă veche, νεόϕυτος, ος, ον înseamnă puiet plantat, nou-plantatul, nou săditul, nou convertitul, neofitul (vezi Anatole Bailly, Dictionnaire Grec - Français, Hachette, Paris, 2000, p. 1322); în cazul nostru, nousăditul în Biserica dreptmăritoare. footnote>. Așa precum prin credința părinților sau a altora, Hristos a vindecat pe fiii acestora (Mt. 15, 21 28; Mc. 2
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]