14,043 matches
-
s-au manifestat prin vremuri, prea supli și prea subtili în materie de conduită morală, de unde și dificultatea, la urma urmelor, de a-i defini fără să-i simplifici. Am vorbit despre melancolie și sarcasm, ca atitudini coabitante în aceste Convorbiri. Să mai spunem că sunt prezente în doze variabile, după cum le reclamă factura subiectelor, a temelor aduse în discuție și a personajelor pe care fluxul memoriei le reproiectează. Desigur că melancolia va iriza imaginile copilăriei trăite de poetă în satul
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
scoțându-se pe sine din cauză, ieșirea din scenă a „bătrânetului literar“, el însuși nemaifiind tocmai tânăr, din moment ce a ucenicit cu sârg pe la „Flacăra“ lui Adrian Păunescu, cea de pe vremuri? Și așa mai departe. Recursul la memorie preconizat în aceste Convorbiri este mai ales un recurs la memoria “rea” a poetei, cel puțin în punctul de plecare, un recurs la acea memorie care a făcut-o pe Ileana Mălăncioiu să nu uite nimic din ceea ce mulți semeni ai ei ar fi
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
a faptelor trăite de ea însăși. Lucrurile stau așa și nu altfel pentru că a văzut cu ochii ei ce s-a întâmplat, a auzit cu urechile ei ce a spus cineva într-o împrejurare sau alta. Apelează rar, în aceste Convorbiri, odată sau de două ori, la mărturiile indirecte (“...odată, când mă aflam la mare, cineva ne-a spus că...”), acestea fiind, desigur, mai puțin creditabile, atrăgându-ne, vrem-nu vrem, în terenul zvonisticii de culise literare. Pe lângă recursul la memoria “rea
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
de două ori, la mărturiile indirecte (“...odată, când mă aflam la mare, cineva ne-a spus că...”), acestea fiind, desigur, mai puțin creditabile, atrăgându-ne, vrem-nu vrem, în terenul zvonisticii de culise literare. Pe lângă recursul la memoria “rea”, există în Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache și un recurs, la fel de amplu, dacă nu și mai amplu, la memoria “bună” a poetei, activată însă și aceasta tot de impulsiuni polemice: “...mă îngrozește ideea că se încearcă scoaterea din cultura română a unor mari autori
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
zidite au constituit pentru poetă “o surpriză de zile mari”, Valeriu Cristea a cărui frumoasă evocare, din finalul cărții, denotă afinități existențiale cu autorul Bagajelor pentru paradis. Memoria “rea” și memoria “bună” conlucrează fast în cuprinsul acestei cărți de captivante convorbiri, purtate “pe hârtie” de marea poetă și de criticul cel mai proeminent al generației lui.
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
întâi obsedat, în anii ’70, de episoadele misterioase ale istoriei comuniste și fascinat de neștiutele, întunecatele rivalități din sânul elitei comuniste românești, intenționat ascunse și distorsionate în auto-flatanta, veșnic schimbătoarea și imprevizibila linie a partidului. Am avut nenumărate și lungi convorbiri cu rude ale mele (multe dintre ele supraviețuitoare ale perioadei de clandestinitate a partidului) și cu prietenii lor despre istoria comunismului intern și internațional. Am crescut într-o familie pentru care Războiul Civil Spaniol, saga lumii comuniste, ascensiunea nazismului, procesele-mascaradă
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
formatul Gazetei literare (ca și, pe urmă, al României literare) putea tipări și literatură propriu-zisă. A existat chiar și o rubrică de Sport. Nu trebuie uitate paginile de informație sau polemică, intitulate Caleidoscop sau Alb și negru, nici interviurile (sau convorbirile literare), reportajele, istoria literară, documentele. Reamintesc aceste lucruri pentru că ele definesc profilul eclectic al unei publicații care a jucat un mare rol în viață a cel puțin două generații de scriitori. Dacă, în anii ^50, numele cele mai des întîlnite
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
ca să-i îndrăgească ciorile, mai ales dacă nu tuturor românilor care i-au îndrăgit le-au mîncat inima cîinii și au mai rămas cîțiva xenophili de sămînță. Într-un interviu pe care i-l acordă d-lui Ion Zubașcu pentru CONVORBIRI LITERARE (nr. 2), prozatorul Dan Stanca recunoaște că în romanele sale apar numeroase personaje istorice reale: mitropolitul Daniel în A doua zi după moarte, Crin Halaicu în Aripile Arhanghelului Mihail, patriarhul însuși în Ritualul nopții, alături de Ion Iliescu și Michael
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
unor evenimente excepționale. În secolul al XIX-lea, Amintirile din copilărie ale lui Creangă au creat, în literatura noastră, prototipul memoriilor unui om insignifiant social, dar înzestrat cu geniu literar. Iar memoriile unui umil funcționar care ar fi asistat la convorbirile dintre Roosevelt, Stalin și Churchill, la ultimele zile ale lui Hitler sau la ultimele zile ale cuplului Ceaușescu ar prezenta încă din plecare un interes primordial. Din această a doua categorie de scrieri face parte și o carte extraordinară apărută
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
leneș, încât trândăvia a devenit pentru mine o obișnuință aproape insurmontabilă...”. Puneți orice scriitor român să-și facă un asemenea portret. (Aia-i!) La 11 iulie, același an, nota următoare ce ne privește direct pe noi, românii, ca popor: În convorbirea avută azi cu doctorul, mi-a dispărut părerea prostească și nedreaptă ce mi-o făcusem la adresa valahilor, părere generală în toată armata și pe care mi-am însușit-o de la nătărăii cu care am avut de-a face până acum
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
16, da, vineri. Dar, în cazul ăsta, secretara probabil că s-a înșelat. Mrs. Stevens nu se va reîntoarce mai devreme de sîmbătă dimineața. Va trebui să așteptăm pînă luni... Luni dimineață...“ Genul ăsta de mici socoteli, pe care orice convorbire telefonică le declanșa fără greș în creierul montat pe platină al bijutierului, era specialitatea secretarei Barbarei Stevens. Miss Andrews poseda la rîndu-i un creier împănat cu clișee jurnalistice, neregulat presărate cu lugubre careuri negre alternînd cu cele de un cenușiu
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
apodictic. Cu alte cuvinte, aforismul rămâne o piatră de hotar În cultura unei națiuni, pe care nu numai cercetătorii vor s-o dezlege, dar și vorbitorii unei limbi s-o folosească, fie invocând textul ca atare, În Începutul unei comunicări / convorbiri, fie În finalul acesteia, ca o concluzie suficientă. Granița spre alte discipline de cugetare sau de interpretare nu mai devine suspectă, ci, dimpotrivă, aforismul folosit capătă aură de nimb. Numai că, după teoria modernă a comunicării, acesta, nimbul, se formează
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
-mi spună unde l-aș putea găsi că să mă duc eu la dânsul. Cu spontaneitate lui originară mi-a răspuns: „Vin eu la dumneavoastră”. De cum a intrat pe ușa s-au mistuit ceea ce fuseseră depărtări În timp și spațiu. Convorbirea era densă dar curgea sprinten și limpede că valea Oțetului dinspre Polovragi către Alunu. Și erau atâtea de evocat și prospectat la lizieră, oricum cu ușurință amăgitoare, a așteptărilor noastre de atunci... Dar nu Înseamnă că nu se desprindeau anumite
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
peste tot, o spontaneitate, poate ușor periculoasă, dar seducătoare. Oricum, acea spontaneitate a Încântat-o și pe secretara mea de la Europa Liberă, Alice, odată când am rugat-o să-l cheme la telefon și să-l Întrebe dacă putem realiza convorbirea radiodifuzată pe care ne-o propusesem. Bartolomeu Anania se găsea la Mânăstirea Văratec. Alice nu-l cunoscuse niciodată și vorbea pentru prima oară cu el la telefon, iar el nu știa nimic despre fervorile ei romanești, dar i-a răspuns
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
mai pline de intercomunicare și - dincolo de specificitatea biografic-afectivă și ideatică - de sinergie spirituală cu acest creator oltean de zile mari, care Își Începea, cu strictă regularitate, programul diurn cu lucrul la traducerea Bibliei, Între orele 6-9. Am avut atunci și convorbirea televizată, În cadrul emisiunii Credo, coordonata de Titi Dinca, care a avut loc În studioul Televiziunii Române de la Cluj. Titi Dinca și-a desfășurat cu vioiciune și atenție la esențial un variat evantai de Întrebări care ținteau itinerariile istorice și spirituale și
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
la drumurile mele sub cerurile Oltului și ale Olte?ului, avându-l În memoria inimii pe acest mare inspirat al duhului locurilor și locașurilor. ÎNTÂLNIRI CU BARTOLOMEU ANANIA München, 7 februarie, 2011 Mulțumim scriitorului Nicolae Stroescu Stânișoară și redacției revistei Convorbiri Literare, pentru permisiunea de a publica acest articol În Destine Literare.
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Întregind strălucită falanga moldava află, prin stihurile sale psalmice, puterea genezica a cuvîntului. Încît, scăpînd din strînsoarea trupului, mîngîiat de gîndul morții (curățat Însă de „otravă”) va zări - eliberat - izbăvitoarele „lumine”. N.B.: Mulțumim scriitorului Adrian Dinu RACHIERU și redacției revistei Convorbiri Literare, pentru permisiunea de a publica acest articol În Destine Literare. (Redacția)
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
care urma să fie soția bătrâneții mele? Chiar de va fi fost o fantasmă, ea e binevenită! Ultima își amintea bine de Soror, niște rude de-ale ei locuiau (sau urmau să locuiască) chiar pe strada noastră din Apărătorii Patriei. Convorbirile între Paris și București au abordat rapid proiectul conjugal. Dar cu ce altceva un sexagenar, trăind singur de vreo 14 ani, o poate face să viseze pe o femeie rămasă văduvă cu patru ani în urmă? Ademenitoare rămâne perspectiva unei
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
la televizor sunt prea vechi și au fost de fapt înlocuite cu altele, mai performante. * La ultimul etaj, rezervat servitorilor acum o sută de ani, atunci cînd casa aparținuse Mariei Obrenovici, putea să se fi aflat stația de ascultare a convorbirilor din actualul sediu de Partid al sectorului 7: poate chiar în spatele ușii de pe coridorul întunecat unde se refugiaseră Letiția și Radu. Dar atunci asta era ultima lor grijă. Radu a deschis pachetul de Malboro, cumpărat de la bar, și, după ce a
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
un ton voit compătimitor: "Ești victima unei asociații de idei". Devenise între noi un fel de joc și o glumă privată - una din acele formule banale sau banalizate prin repetiție, care pot căpăta o rezonanță ironică și totodată autoironică în convorbirile dintre prieteni. Erau frecvente astfel de formule în vorbirea lui Mircea, totdeauna extrem de personalizate, purtînd pecetea inconfundabilă a personalității lui, în așa măsură încît, dacă le rosteam în discuții cu alții din grupul nostru, ele deveneau citate explicite: "... cum ar
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
aproape, În totalitate, spiritul, Încât cititul, judecata de valoare au rămas la periferia interesului național; ori În preocupările celor puțini care mai cred În polimorfismul cuvintelor, În actul de comunicare, În stabilirea relațiilor umane, Întâi prin... spirit. Iată de ce cartea convorbiri cu Octavian Paler, semnată Daniel CristeaEnache (Ed. Corint, Buc., 2007, 336 pagini) degajă și susține multiform observațile mele de mai sus. Laud cu fățișă măsură titlul ales; chiar și scrierea cu literă mică a cuvântului convorbiri (un compus astăzi deja
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
spirit. Iată de ce cartea convorbiri cu Octavian Paler, semnată Daniel CristeaEnache (Ed. Corint, Buc., 2007, 336 pagini) degajă și susține multiform observațile mele de mai sus. Laud cu fățișă măsură titlul ales; chiar și scrierea cu literă mică a cuvântului convorbiri (un compus astăzi deja unitar În semantica lui: co („Împreună cu” ; și com , con <fr. co (n) ; cf. lat. cum <cum a + vorbi, după germ. unterreden). Cele două paliere avansate filosofie/morală și indicativele etimologice (cu trimiteri vizibile la limbile latină
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
ori până la America sieși contemporană. Din această perspectivă, intervențiile lui Octavian Paler, deși segmentate (cum altfel?), se reunesc pe podiumul unui „sceptic mântuit”. El nu a fost mizantrop, dar nici optimist a' la G. Călinescu), mai ales spre sfârșitul vieții. Convorbirile au Început În noiembrie 2005, când Octavian Paler tocmai primise Premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor (notează criticul În Argument). (Paler s-a născut la 2 iulie 1926, În comuna Lisa, județul Brașov, și a Încetat din viață pe 7
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
operă sau un personaj din cultura și literatura Europei, am spune că Viața pe un peron n-a fost numai un titlu de roman (eseistic, modern), ci chiar narațiunea biografiei sale. El a trăit, lasă a se Înțelege, din aceste convorbiri, ca să-și povestească viața (desigur, prin cărți!). Nu zicea scriind premiatul cu Nobel (În 1982 ) G. G. Marquez În 2002, că Vivir para contaria (trad. În l. română, În 2004) de către Tudora Șandru Mehedinți). În privința aspectului documentar al biografiei, Octavian
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
În marginea situației implacabile, Paler a scris: “Nu mi-am imaginat că mai grav decât decadențele și frustrările fizice e genul de modestie la care te constrânge bătrânețea”. Se deduce, deci, sinceritatea care operează În toate formulările lui Paler În convorbirile purtate (În altfel, și cu un limbaj mai ductil, decât cel utilizat În convorbirile cu Ileana Mălăncioiu, cuprinse În cartea Recursul la memorie). Cumva proustian, l-am găsit pe Octavian Paler În altă carte memorabilă Autoportret Într-o oglindă spartă
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]