371 matches
-
să acționeze; agenți mobili: agenți care se deplasează unde este nevoie, posibil urmând un itinerar. Deplasarea se poate face într-un spațiu real sau virtual; agenți interactivi: agenți care interacționează cu oamenii, alți agenți, sisteme legale și surse informaționale; agenți cooperativi: agenți care își coordonează acțiunile și negociază pentru a atinge obiective comune; agenți sociali: agenți care colaborează cu alți agenți și/sau oameni pentru a atinge scopuri comune; agenți cu personalitate: agenți având caracteristici de personalitate umane cum ar fi
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
virtual. În particular, sunt necesare următoarele: un protocol comun acceptat pentru schimbul de informații; un canal de comunicație cu banda largă; putere mare de calcul pentru a controla modelele de comportament. Se crede, în general, că un mediu de joc cooperativ poate să satisfacă aceste cerințe. Un joc cooperativ este un tip special de joc în care mai mulți jucători joacă împreună pentru a atinge un scop anterior definit. Simularea participativă realizată prin intermediul modelelor bazate pe agenți constituie una dintre cele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
comun acceptat pentru schimbul de informații; un canal de comunicație cu banda largă; putere mare de calcul pentru a controla modelele de comportament. Se crede, în general, că un mediu de joc cooperativ poate să satisfacă aceste cerințe. Un joc cooperativ este un tip special de joc în care mai mulți jucători joacă împreună pentru a atinge un scop anterior definit. Simularea participativă realizată prin intermediul modelelor bazate pe agenți constituie una dintre cele mai bune metode de implementare a jocurilor cooperative
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de la regulile sale. Vizualizarea în spațiul tridimensional eventual completată cu audio tridimensional) este cel mai rapid mod de a realiza interacțiunile dintre oameni. O astfel de modalitate corespunde naturii umane și posibilității sale de a înțelege mediul înconjurător. Deci, jocul cooperativ necesită doar crearea și coordonarea mediului comun de schimb de informații (care reprezintă jocul). În acest mod, problema restricției de timp este de asemenea rezolvată. Astfel, jocul cooperativ arată că are și alte proprietăți interesante. Totuși, atunci când are loc rularea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
naturii umane și posibilității sale de a înțelege mediul înconjurător. Deci, jocul cooperativ necesită doar crearea și coordonarea mediului comun de schimb de informații (care reprezintă jocul). În acest mod, problema restricției de timp este de asemenea rezolvată. Astfel, jocul cooperativ arată că are și alte proprietăți interesante. Totuși, atunci când are loc rularea unui model de simulare, apar anumite întrebări legate de proiectarea experimentelor. Astfel de întrebări sunt următoarele: 1) Cum putem analiza comportamentul unui model comportamental într-un astfel de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
anume act (salutul de pildă) și este de presupus că toată lumea se comportă într-un anume mod, ceea ce înseamnă de fapt coordonare acțională (Lewis, 1969, Kutschera, 1975). Convenția este o formă de problem solving social adoptată de participanții la jocul cooperativ, a cărei rezultantă este stabilirea unui echilibru. La polul opus s-ar situa gluma ca instrument de de-construire a sistemelor normative. În raport cu noțiunea de cod, legată de coerența structurală, convenția ca set de instrucțiuni contextual orientate, guvernate de un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
intercultural. Filosofi ca Nietzsche sau Heidegger, pragmaticieni ca Peirce sau Witgenstein au afirmat că ființa nu coincide cu permanența, cu stabilittea, ci mai degrabă cu dialogul, interpretarea, "semioza infinită", ceea ce reprezintă șansa unui nou mod de viață, mai rațional, mai cooperativ, în ultimă instanță mai uman: " Este urgent nevoie să revizuim și să extindem concepția noastră privind condiția umană, să arătăm mai multă deschidere și realism în viziunea noastră despre ceilalți ca și despre noi înșine"(E.T.Hall,1971:20). Încercînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
concentrare a atenției asupra sarcinilor de Învățare din cauza reacțiilor fiziologice și emoționale declanșate de teamă. Regula anterioară se poate traduce mai ales prin necesitatea stabilirii unui climat propice, plăcut și motivant pentru Învățare. Mediul de Învățare (În mod ideal suportiv, cooperativ, nonintimidant, participativ, deschis și creativ, democratic, flexibil - capabil să fie compatibilizat cu nevoile specifice de Învățare ale elevului). Educația copilului hiperactiv/cu deficit de atenție este un proces În care părintele și cadrul didactic trebuie să acorde o atenție deosebită
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
sau prin colaborare, fiind pus în situații reale de cunoaștere directă sau în rezolvarea de probleme. Folosește variate metode de învățare, inclusiv lectura proprie. • Acordă egală atenție conținutului, dar și proceselor învățării, mediului favorabil acesteia, procedurilor proprii. • Mediul este colaborativ, cooperativ, suportiv pentru sarcinile problema tizate. • Educatorul devine model de expert în cunoașterea științifică: cum folo • Educații învață alcătuind liste, rezumate, luând notițe, rezolvând independent sarcini aplicative date, în spirit competitiv. • Metodele sunt bazate pe transmiterea prin explicație, expunere, demonstrație. • Apelul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
organizare a Uniunii Europene și locul Parlamentului european Atunci când analizăm sistemul politic al Uniunii Europene, o distincție folositoare poate fi alegerea între o federație bine consolidată dupa modelul Statele Unite ale Americii, o "confederație" sau "model neofederal" și un "model federal cooperativ". Urmând aceste modele, varianta construcției europene stipulează o diviziune formală legală de responsabilități între conceptul de supra stat / instituții la nivel Uniunii și conceptul de stat / instituții politice substituite statului. O schemă a acestui model ar putea fi creionată astfel
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
planuri zilnice. Primele două aveau funcția de ghid În elaborarea ultimelor două, precum și de grile de evaluare a rezultatelor muncii școlare.Ultimele două - planul săptămânal și cel zilnic -sunt adevărate unelte de lucru, iar stabilirea lor se face În mod cooperativ. În privința orarului, mai ales În clasele mari, Célestin Freinet aprecia că acesta va fi acceptat de bunăvoie, fără a prejudicia spiritul cooperativ În timp ce la elevii de vârste mari pot apărea dificultăți. În clasa Freinet, comunicare este stimulată și dinamizată de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
două - planul săptămânal și cel zilnic -sunt adevărate unelte de lucru, iar stabilirea lor se face În mod cooperativ. În privința orarului, mai ales În clasele mari, Célestin Freinet aprecia că acesta va fi acceptat de bunăvoie, fără a prejudicia spiritul cooperativ În timp ce la elevii de vârste mari pot apărea dificultăți. În clasa Freinet, comunicare este stimulată și dinamizată de profesor ca metodă naturală de Învățare și de formare. Pentru Încurajarea exprimării În și În afara clasei, el folosea tehnici variate: convorbirea, textul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
lui Célestin Freinet există și cooperarea dintre profesori și elevi; ei lucrează Împreună, au sarcini comune, profesorul coordonând Întreaga actrivitate.Pedagogul francez are meritul de a fi instaurat și o colaborare la nivelul profesorilor, creând o mișcare pedagogică de tip cooperativ, devenită internațională și reunind profesori și cercetători din numeroase țări ale lumii. Concluzionând, pedagogia cooperativă constituie o parte esențială a concepției lui Célestin Freinet În a cărui optică viața cooperativă a școlii permite atât integrarea individualității elevului cât și perfecționarea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
poate cere grupului să scoată În evidență unele lucruri mai puțin agreabile care opun rezistență În evoluția lui firească, Își aduce contribuția la luarea măsurilor, furnizează sprijin emoțional pentru grup. În afara acestor efecte relativ imediate, metodele de lucru În grupul cooperativ au și efecte mai Îndepărtate, pregătind elevii pentru viața În grupurile viitoare (grupul profesional, familial În care vor trebui să se integreze. PARTEA PRACTIC CAPITOLUL IV CUNOAȘTEREA GRUPULUI ȘCOLAR DESIGN-UL INVESTIGAȚIEI 1. Definirea problemei Cunoașterea clasei școlare ca grup
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
conținuturi sunt extrem de nocive pentru consistența și validitatea analizei. Raportul sistem-structură în economie este asemănător cu cel dintre corpul uman și rețeaua de artere, vene și vase capilare. Această rețea vitală are un motor care recirculă o substanță pe principiul cooperativ win-win, adică toate entitățile prinse în rețea câștigă într-un fel sau altul. În sistemul economic la care ne referim noi structura este piața, care de regulă împrumută numele ei pentru a lustrui identitatea modelelor de economie, atașate sistemului. Într-
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
date care pot fi stocate și accesate în interiorul unui computer. Dacă în anii ’70, Minsky s-a preocupat de problema reprezentării cunoașterii, în anii ’80, cercetătorul de la MIT a demonstrat o descriere teoretică a minții ca o colecție de agenți cooperativi. Pentru Hayles (1999Ă însă, mintea nu poate exista dincolo de corp întrucât convingerea teoreticienei este că informația nu constituie o entitate separată de mediul întrupării ei. Wertheim (1999Ă aduce de asemenea contraargumente împotriva posibilității de „transpunere” a minții umane într-un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cooperatist „a însemnat o schimbare nu numai în viața economică a țărănimii, ci și în psihologia ei”, iar „cooperația a fost un factor de progres” (ibidem, p. 140). Era, desigur, o iluzie credința că s-ar putea clădi un „stat cooperativ democratic”, așa cum susțineau unei teoreticieni ai cooperatismului, un stat care ar fi urmat să ducă la înlocuirea sistemului capitalist. Cooperativele care împânzeau întreaga țară au constituit însă un punct de sprijin, în primii ani după război, pentru țărănime și micii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
acum că factorul principal trebuie să fie „țărănimea însăși, pe care o consider ca un corp activ, inteligent și conștient”. Pornind de la această opțiune, Haret a aplicat pentru prima oară principiile școlii active, care nu a însemnat atunci decât principiul cooperativ al „ajutorului propriu”. Referindu-se la rolul lui Haret în susținerea acestui curent al educației cooperatiste, Stanciu Stoian scrie: „Pentru cooperație, faptul că ea a fost ieșită din gând și faptă dăscălească și faptul că ea a putut fi luată
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
muncă colectivă, legile conviețuirii democratice. Această „republică cooperativă” va facilita prin urmare o învățare socială practică ce stimulează comportamente morale, prosociale, va învăța pe copii să prețuiască „puterea colectivă” și va contribui la progresul vieții colective. În acest mediu social (cooperativ) copilul își disciplinează conduita, își canalizează tendințele, învață să participe la „organizarea regulilor”. Iar „conducerea de sine și prin sine a școlarilor”, ca mijloc educativ, formează capacitatea de autoguvernare a viitorului cetățean. Într-un cuvânt, dezvoltarea „conștiinței sociale”, „perfecționarea morală
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Într-un cuvânt, o școală a democrației, un mijloc de învățare a virtuților solidarității umane. Literatura despre cooperația școlară punea la dispoziția corpului didactic modele de statute, populariza rezultatele deosebite, constituia - prin reviste, broșuri de popularizare - o tribună pentru spiritul cooperativ. Cooperatismul școlar s-a născut, fără îndoială, din doctrina cooperatistă, dar s-a inspirat și din principiile școlii active și din practica comunităților de muncă. Pedagogia comunităților de muncă a promovat cu deosebit succes spiritul de echipă în școală. Caracteristicile
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Românească, București. Ghiulea, Nicolae, 1927, Cooperația. Faptă. Idee. Doctrină, Editura Cartea Românească, Cluj. Haret, Spiru, 1905, Chestia țărănească. Herseni, Traian, 1982, Sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ionescu-Pașcani, T.C., 1925, Cooperația școlară, București. Ionescu-Pașcani, T.C., 1931, Cooperația școlară și învățământul cooperativ, Institutul Național al Cooperației Române, București. Marx, Karl, 1957, Capitalul, vol. I, ESPLA, București. Mladenatz, Gromoslav, 1931, Istoria doctrinelor cooperative, Oficiul Național al Cooperației Române, București. Mladenatz, Gromoslav, 1934, Tratat general de cooperație. Mladenatz, Gromoslav, 1938, Gândirea cooperativă în România
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
produs care demonstrează învățarea prin practică, analiză, sinteză sau activitate de evaluare. Abilitățile sociale necesare pentru munca în cadrul colaborativ trebuie recunoscute ca fiind esențiale pentru finalizarea cu succes a sarcinilor elevilor din grupă. Abilitățile de interrelaționare personală necesare pentru lucru cooperativ se vor învăța treptat iar rolurile sunt deseori distribuite pentru facilitarea progresului grupului. Aceste roluri variază în funcție de sarcină. Rolul profesorului devine cel de monitorizare în timp ce elevii devin din ce în ce mai eficienți și dezvoltă două moduri principale de comportament - lucrul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
mai mici prin INTERNET, numărul de locuitori pe filiala bancară este printre cele mai scăzute din lume, iar dobînda marginală (diferența dintre dobînda percepută la credite și cea acordată la depuneri) printre cele mai mari din lume. Acest spirit asociativ, cooperativ, e prezent peste tot (pînă și Patronatul cu sindicatele încheind o asociație, nemaiînre-gistrîndu-se o grevă generală din 1898), fiind expresia cea mai fidelă a identității lor naționale. Între individualismul anglo-saxon și etatismul german, scandinavii au adoptat această formulă cooperatistă, asociativă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ale rafinatelor exegeze asupra poeticului voiculescian și atât de diferit, în fond, de acestea, ca rezultate ale cunoașterii, reluăm câteva puncte de vedere din încercarea noastră anterioară deja citată, reprezentând analiza unei opere literare, textul lui I.L. Caragiale intitulat Congresul cooperativ român, recuperat ca unul de evaluare, empirică, a spațiilor de generare a idiotismelor (Dumistrăcel 2012: passim). Am considerat că, la fel ca și pentru studii de istorie a limbii române literare, și pentru exegeze asupra beletristicii poate deveni un criteriu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Marrakesh). Un alt exemplu de interdependență îl constituie încercările de armonizare a politicii agricole comune a UE (PAC) cu calendarul OMC. Deschiderea piețelor naționale ar trebui să se realizeze pe o bază nondiscriminatorie, astfel încît regionalismul ar căpăta un caracter cooperativ sau deschis (vezi discuțiile între țările CEFTA, la Reuniunea de la București). Această doctrină a "regionalismului deschis" nu spune totuși mare lucru: sau intenția de liberalizare e sinceră, și atunci regrupările regionale nu aduc mare lucru în raport cu OMC-ul, sau nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]