469 matches
-
acoperit cu mătase de un galben strălucitor. Majestatea Sa Împărăteasa stă pe partea dreaptă, iar Majestatea Sa Împăratul pe stânga. Încăperea dreptunghiulară e spațioasă și are tavan înalt. Pe fiecare latură a camerei, lângă pereți, se află două ghivece cu copăcei coral portocalii. Copacii sunt prea desăvârșiți ca să fie adevărați. Doamnele de la Curte și eunucii stau în picioare lângă pereți, cu palmele strânse în față. În spatele jilțului stau patru eunuci, fiecare ținând câte un evantai cu mâner lung, făcut din pene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
foaie de cort militar și puse pe podeaua unei mașini verzi. Poate și din pricina viselor din copilărie nu m-aș simți deosebit de Încântat să știu că Într-o zi și-ar putea Înfige rădăcinile În râtul meu cel simțitor cine știe ce copăcel mâncător de oameni. M-am gândit multă vreme În ce fel să mă cărăbănesc Dincolo și, drept să-ți spun, nu m-am lăsat pe de-a-ntregul câștigat de partea unei posibilități sau a alteia. Groaza de durere - dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la c apăt, de crăpau mâțele jucându‐ se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de c are mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de‐a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă‐mi saltă și acum inima de bucurie! și, Doamne, frumos era pe atunci
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
le consolă pe soția și pe mama lui. — Îmi dau seama că vă simțiți singure. Dar nu uitați nici un moment despre viitorul promițător al copiilor voștri. Trebuie să-ncercați să vă trăiți restul vieții în armonie, bucurându-vă de creșterea copăceilor tineri și admirând florile anotimpului. De asemenea, Hideyoshi le făcu o vizită celor doi fii ai lui Shonyu rămași în viață și-i încurajă să fie tari. În noaptea aceea, deveni asemenea unui membru de familie și vorbi, ore în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și snob oferit de grădinile din vecini, care gemeau de câți bani se investiseră În ele, inclusiv pentru plata unui grădinar cu normă Întreagă, și luminate ca ziua de proiectoare, pentru ca nu cumva să-ți scape aceste aspecte, cei doi copăcei miniaturali păreau de o finețe sobră. Totuși, de Îndată ce am pășit În apartamentul lui Duggie Sutton, la primul etaj, mi-am dat seama că el n-avusese nici un amestec În alegerea copăceilor. Numai pe hol erau trei mese, pe ale căror
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
nu cumva să-ți scape aceste aspecte, cei doi copăcei miniaturali păreau de o finețe sobră. Totuși, de Îndată ce am pășit În apartamentul lui Duggie Sutton, la primul etaj, mi-am dat seama că el n-avusese nici un amestec În alegerea copăceilor. Numai pe hol erau trei mese, pe ale căror tăblii se aflau din belșug bibelouri și alte objets d’art. În jurul meselor erau adunate scaune poleite cu aur, pe podele erau așezate straturi groase de covoare, iar tablourile se Înșirau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
trezise cu un telefon la patru dimineața. Dacă o iubea, să-i aducă un pin pitic, argintiu, așa cum văzuseră ei la Techirghiol. Îndrăgostitul sărise buimac în Dacia lui taică-său și peste trei ore era la ea la ușă cu copăcelul dorit, smuls din rădăcini. Părinții ei se cruciseră. Când se supăra pe viață, dispărea la mănăstiri. Cel mai des se refugia la Frăsinei. Acolo făcea exorcizări părintele Gherontie. Când cobora de la mănăstirea din munte - unde părții muierești i se interzisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ajutat să-mi urc valiza pe bancheta din spate. Vremea era bună, însorită. Mă jena doar piciorul sufocat de pantof. Am luat-o spre Mănăstirea Cașin, ca să ieșim pe bulevardul 1 Mai. Încă se mai cunoșteau urmele luptelor din ajun: copăcei rupți, ziduri mâzgâlite cu sloganuri antiprezidențiale și antiguvernamentale, mașini cu faruri și geamuri sparte. Nimic extraordinar. De pe la Banu Manta șoferul a început să se smiorcăie. Mai întâi și-a tras nasul, dar mai apoi plângea în toată regula, băbește. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
așa-zicând comunitari, cotarle huzurind aiurea în praf, pe trotuare sau în mijlocul drumului, renunțaseră să latre sau să scheaune, lehămetiți, iar certărețele de vrăbii citadine jumulite, brabeți murdari vânători de muște, se topiseră și ele printre frunzele ofilite a doi-trei-patru copăcei fumurii, schilavi și găunoși, ca niște avortoni vegetali, salvați miraculos de la tăiere, de veșnica birocrație indolentă și coruptă, a edililor municipalității. Murise până și vibrația imperceptibilă, inerentă și perpetuă, de fond, a asfatului încins, engrama orchestrală ultimă, universal recognoscibilă, a
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
însă la locul său. Nici azi. A dispărut. Gertrude în timp ce stropeam grădina, mă gîndeam la șerban, băiat de asfalt, care, după ce nu ne mai văzuserăm ani la rînd, ne-a chemat o dată să ne arate cum i-a înflorit nu știu ce copăcel. Era atît de încîntat și se uita cu atîta duioșie la niște frunze ițite pe o tulpină anemică, încît nu am îndrăznit să-l mai ironizez, așa cum avusesem prima pornire cînd ne-am văzut. Acum mă plimbam și eu cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
întinsă pe toată înălțimea vitrinei, o plasă asemănătoare năvoadelor pescărești, împodobită cu o ploaie de frunze artificiale, verzi și galbene și ruginii, într-un aranjament sofisticat al petelor de culoare. Iar într-o margine și într-alta a vitrinei doi copăcei adevărați, mesteceni, dar cu frunze artificiale atașate, dădeau întregului tablou o naturalețe dureroasă. Nu era însă nimeni dincolo de sticla vitrinei care să se bucure de acel colț de natură construit cu mare artă. În spațiul dintre această vitrină și cea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
că <iubindu-lă prea mult pe sergent, Toaibă i-a cam sucit mâinile la spate cu toată puterea lui, încât acesta a icnit ca înjunghiat. Dar, în afară de gemete înfundate, nu a scos nici o vorbă... Înghițea în sec. Când l-a văzut copăcel pe malul gropii, l-a întrebat: Câte cartușe de manevră aveți, domn’ sărjănt? Noi suntem săraci. Sunt sigur că aveți mai multe ca noi, numai că vor rugini în încărcător... În cine să tragi? În umbrele din închipuire, domn’ sărjănt
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
se dau lupte pentru ea. Tu ai dreptate, mai ales dacă îi un nod de cale ferată important. Acum nu știu dacă ați băgat de seamă ceva, domn’ locotenent. Ce vrei să spui cu asta, Toadere? Ia uitați-vă sub copăcelul de colea. Locotenentul a privit în direcția indicată de Toaibă, dar nu i s-a părut nimic deosebit. Nu văd nimic. Ce ți s-a năzărit? Dacă vă uitați bine-bine, o să vedeți țevile tunurilor antiaeriene. Eu le-am descoperit mișcându
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
bine cum să folosească bastonul și cârja improvizată. Soarele și-a arătat fața, când era deja la două suliți pe cer. Pe creasta dâmbului din față i s-a arăta silueta cunoscută a unui pădureț pe care toți îl numeau „copăcel”. De când îl știa parcă nu crescuse măcar cu un deget! Faptul că a ajuns aici însemna că acușica acușica ajunge la Crâșma din drum de unde trebuie s-o cotească la stânga pe șleau... De aici se vedea satul cu casele înșirate
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
câinele ista, gatagata să mă rupă. Stai să te ajut. Dochița s-a apropiat cu greu și, ținându-se de gard, i-a întins o mână: Hai, urcă acum! După mai multe încercări, a reușit să iasă din șanț. Așaaa! Copăcel, Toadere! Copăcel! De unde vii tu, omule? Eee! Vin și eu de la... De unde puteai să vii tu la ora asta dacă nu de la crâșmă? Apoi... măi Toadere, de multă vreme voiam eu să-ți spun, dar mi-o fost oarecum... cum
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
gatagata să mă rupă. Stai să te ajut. Dochița s-a apropiat cu greu și, ținându-se de gard, i-a întins o mână: Hai, urcă acum! După mai multe încercări, a reușit să iasă din șanț. Așaaa! Copăcel, Toadere! Copăcel! De unde vii tu, omule? Eee! Vin și eu de la... De unde puteai să vii tu la ora asta dacă nu de la crâșmă? Apoi... măi Toadere, de multă vreme voiam eu să-ți spun, dar mi-o fost oarecum... cum să-ți
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
În felul acesta, Povestitorul Vânt o să poată să povestească și în anul viitor cât de frumoși și delicați ați fost. Poveste de primăvară Iarna s-a sfârșit iar zilele sunt mai lungi și razele soarelui poposesc mai mult pe crengile copăceilor din grădină. Astăzi, de dimineață, o rază jucăușă l-a gâdilat în trunchi și în rămurelele subțiri. Începuse să se dezmorțească. Micul copăcel somnoros revenea la viață. Era amețit de soare și mai ales de gălăgia vrăbiilor ce zburau de
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Iarna s-a sfârșit iar zilele sunt mai lungi și razele soarelui poposesc mai mult pe crengile copăceilor din grădină. Astăzi, de dimineață, o rază jucăușă l-a gâdilat în trunchi și în rămurelele subțiri. Începuse să se dezmorțească. Micul copăcel somnoros revenea la viață. Era amețit de soare și mai ales de gălăgia vrăbiilor ce zburau de colo-colo schimbându-și locul tot timpul între rămurele. O boare plăcută îi cuprindea acum pe toți copăceii și... când sau privit... din loc
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
subțiri. Începuse să se dezmorțească. Micul copăcel somnoros revenea la viață. Era amețit de soare și mai ales de gălăgia vrăbiilor ce zburau de colo-colo schimbându-și locul tot timpul între rămurele. O boare plăcută îi cuprindea acum pe toți copăceii și... când sau privit... din loc în loc le-au apărut mici umflături roșcate care în câteva zile s-au mărit și șiau schimbat culoarea. Vârfurile s-au albit. După o noapte de inconștiență, zorii se apropie timizi și printre norii
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
amăruie/ lampă la fereastră,/ toată viața noastră... Buna lui Ingrid o să mă fiarbă-n oală și o să devin dulceață și... ce e cel mai bun, voi deveni peltea, așa ca un jeleu, o bomboană jeleu vorbi de acolo dintr-un copăcel mai mic, dar plin de fructe numite... Gutuie. Soarele se-ngrozi ascultând cum se tot plângeau pomii și se ascunse repede după un nor. - Ce ți-e și cu pomii ăștia! Vorbesc de parcă ar fi oameni! - Ia, spală-i norule
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
când ieșeau de la școală, copiii se duceau să se joace în grădina unui om rău. Era mare și frumoasă, cu iarbă verde, moale și deasă. Ici-colo, prin iarbă, apăreau flori frumoase ca niște steluțe, flori parfumate și de jurîmprejur erau copăcei care primăvara se îmbrăcau în flori delicate de culoarea zăpezii și a soarelui, iar spre toamnă se încărcau de roade bogate. Pe crenguțele lor veneau păsărelele care cântau atât de frumos, încât copiii se opreau de multe ori din jocul
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
neînțeles și se întoarse pe partea cealaltă, cu un scâncet de fetiță năzuroasă. Am descoperit-o trăgând pătura de pe ea și am acoperit-o de sărutări. ― Mmm, lasă-mă, protesta cu ochii cârpiți de somn... Vreau să dorm... ― Haide, sus, copăcel, ai dormit destul. ― Încă un pic... Te rog, Dor... Nu era chip s-o trezesc altfel: am luat-o pe sus în brațe ca pe un trofeu. Ea se apăra, striga, zvârlea din picioare... Dar numaidecât îi fugi somnul. ― Cât
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
fi niște bijuterii care ne fac să devenim melancolici. Iarba mângâiată de rouă care se prelinge pe trupurile lor verzui și delicate te face să crezi că trupurile lor blajine ar plânge cu lacrimi de diamante. În grădină este un copăcel ce împarte vise cu miros de flori de măr care te-ar primi bucuros în paradisul miresmelor. Gărdulețul grădinii care pare făcut de îngerași este pictat de raze de soare și dă impresia că este un războinic care apără colțul
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
reprezentanți ai Noului Roman francez), chiar și cu crucea ei: axa sintag ma tic/paradigmatic... Cine nu știa pe-atunci diferența dintre signifié și signifiant, cine nu citise Poetica matematică sau Opera aperta, cine nu era-n stare să deseneze copăceii bogat ramificați ai cine știe cărei gramatici generative era pierdut: îl îneca un ocean de dispreț. Trezit din somn, trebuia să poți recita numele reprezen tanților școlii formaliste ruse („Șklovski, cunoaștem!“ spuneai cu o figură plictisită, și era de-ajuns ca să intri
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
înainte de a te trezi. Am simțit materialul pantalonilor alunecîndu-mi peste pulpe, mi-am simțit umerii și pieptul sub cămașă. M-am simțit campion printre oameni. Bătea un vînt puternic deasupra lacului de la Bosbaan, făcînd steagurile să fîlfîie vicios. Miile de copăcei firavi care fuseseră plantați pentru a forma o pădure tremurau sub briză. Cu ramurile lor subțiri se aplecau unii către alții, dar fuseseră plantați la distanță și erau prea mici ca să-și poată atinge vecinii. Muzica războinică din difuzoare era
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]