1,194 matches
-
sunt cu parfumul iritant al reușitei/rușinii cu desenul tău perfect, ascuns într-un buzunar de absență. ești un paradis, luo na, pe care lupii l-au devorat peste care luna a apucat să strălucească unde s-au savurat cine copioase, de către cuceritori ești un paradis peste care eu am vărsat cerneală luo na nouă în primul loc: trebuie să te împopoțonezi, să îți legi cu fundițe colorate fiecare deget de la picioare, fiecare deget de la mână, gleznele, urechile, nasul, gambele, sânii
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fără foame, fără mân care, despre care nu mai ai ce scrie. șase deasupra: îți umezești capul, asta poate atrage nenorociri, pericole, membre tăiate. brațul meu stâng e tăiat de cuvintele mele, din el țâșnesc cuvinte. zâmbet m-am amuzat copios, strângându-te în brațe, să îmi las și eu degetele să valseze pe taste gri, cu degetele tale să răspund invitației de a juca în rolul tău principal să purific cele mai atente gesturi ale tale, prin oglindă pășind în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
volumul), autorul aduce iar pe tapet (indirect, prin câteva mises en abyme de mare rafinament) obsesiile sale mai vechi legate de raportul autor-text-lume. Pornind de la constatarea oarecum paradoxală că „printre cei care produc texte, scriitorii sunt o minoritate“, prozatorul citează copios din prezumtivul „jurnal“ al Eugeniei Ionescu, femeie ce a ales calea renunțării dintr-un motiv ciudat, dar cât se poate de simplu: rușinea de a exista și, consecință firească, de a vorbi despre sine. Jurnalul devine, astfel, un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
al timpului, domnul Bulă. ... și zi, câte pârjoale ai mâncat în dimineața asta, Bulă? Două căni, doamna profesoară! Gluma nu era chiar din cele proaspete, dar pentru a-i face plăcere celui care o spusese, profesorul de desen Nicolau râse copios, avertizându-l: Mai ține-l în casă, domnule, pe năstrușnicul acesta de Bulă, că s-ar putea într-o zi să-l prindă în outside vreun flăcău cu ochii albaștri! (cu referire la ofițerii de securiate). * Simona nu gusta aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
zâmbise prietește, apoi își continuase lectura. Dar nu după mult timp văzând că băiatul îl privește cu interes, domnul abandonă citirea cotidianului și porni o discuție cu el. La fiecare replică a lui Răducu, în care existau nostimade, domnul râdea copios. Se vedea cât de acolo că e un copil inteligent, că are mintea ascuțită și găsește răspunsuri care îi pot incita chiar și pe oamenii mari. Acestuia îi plăcu modul în care acest copil plin de istețime întreținuse un dialog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mai fascinante călătorii imaginare. Simțeam cum sufletul se revigorează, punându-și veșmânt verde de sărbătoare și fiecare trăire Începea să se contopească cu muzica universului. Ajungând În stația C, un grup de tineri gălăgioși au urcat În tren, amuzându-se copios de un lucru pe care-l povestea un băiat bălan, cu plete lungi și figură de comediant. Aveau cu ei un tablou ( 40/ 40) Înrămat În lemn, din care privea o tânără cu umerii dezgoliți, părul negru prins la ceafă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
făcut colegii pe seama noastră. De la această pățanie, multe luni de zile am evitat poarta, când era de serviciu binefăcătorul nostru. Am jurat atunci să nu povestim nimănui cele Întâmplate și ne-am ținut cuvântul până la terminarea liceului. Astăzi mă amuz copios când Îmi amintesc: poziție de drepți, mâinile pe lângă corp, privirea Înainte! mă Întâmpină, uneori, câte o prietenă. Niciodată În viață nu te mai Întâlnești cu anii de liceu, cu inocența... cu romantismul curat și iubirile fără de păcat. Doamne! Ia-mi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
la fel dincolo. Povestea asta este mult mai lungă, dar, rezumând-o, afirm că eu, un „mamon de copchil”, cum mă dezmierda bunica, săptămânal, duminica le ofeream acestor femei văduve un ritual plin de farmec și naivitate, ele înfruptându-se copios din ghiveciul meu preoțesc și îmbunătățindu-și starea de spirit. Îmbrăcat cu o haină lungă cusută cu fir aurit și paiete, moștenită de la bunicul, cu capul acoperit de potcap, aveam în mâna dreaptă o cruce din lemn și un sfeșnic
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
învățătoare fiind foarte severă cu actele de indisciplină, indiferent de locul faptei. De câte ori mă întâlnesc cu colonelul Andrei Gheorghe, care locuiește în Câmpulung, ne aducem aminte peripeția din copilărie, el fălindu-se cu zona de scalp cheală și ne amuzăm copios. Cum se topea omătul, reluam miuțele de fotbal, care se întindeau uneori pe tot parcursul zilei, pe terenuri improvizate. Le începeam acasă, în curte sau grădină, căci era iarba mică, apoi căutam împreună cu frații Cimpoieșu parteneri pe peronul gării CFR
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
obsesiile regizorului, ci pentru că nu mi-e clar de ce le exersează tocmai pe Jocul de-a vacanța! Recenzentul crede că e bine că regizorul mută acțiunea piesei azi, Într un mediu „corporatist , trimite vacanța peste uma noizii robotizați”, și „vulgarizează copios unele pasaje grețos-romantice”. Mai aflăm cu nedumerire și că Madam Vintilă devine...domnul Vintilă ” bărbat căruia Îi plac bărbații”, iar „Corina Îl corupe pe Jeff”, cerîndu-i „să-i deseneze pe corp o hartă imaginară a locurilor fierbinți”... E clar că
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
bem o șam panie și ascultăm o muzică bună. Între timp, pălăvrăgim. La un moment dat, realizez că se Întîmplă ceva bi zar cu melodia de pe CD ; o Întreb pe gazdă “ măi, cîntecul ăsta nu se mai sfîrșește?” . Ea rîde copios și-mi explică : cînd Îi place mult o melodie, nu o Înregistrează numai o da tă pe suportul magnetic; ci cît ține CD-ul! Mda... Realizați ce calvar ar fi să-i placă un cîntec pe care tu-l urăști
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
o nouă fulguială, ca să se învioreze. În lumina sugrumată a amurgului, cu cer muiat în sânge, umbrele nămeților începuseră să mânjească pe alocuri, trotuarul. O boare rece de vânt îl izbi brusc, drept în față. Aerul sănătos ca o mâncare copioasă...-murmură ca o placă de pick up zgâriată, Epa. Cine mai spunea și asta? Când? Unde? Nici măcar nu se chinuia să răspundă la astfel de întrebări. Îi venea să creadă că în dosul lui, cineva nevăzut îi șoptea ce să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
precum și printr-o activitate de dramaturg, persistentă, deși lipsită de un deosebit relief, Sîrbu s-a afirmat la un mod decisiv abia postum, prin romanele Adio, Europa!, Lupul și Catedrala, prin Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, ca și printr-o copioasă corespondență. Prin mijlocirea primelor două titluri, să admitem că romanul "obsedantului deceniu", o rețetă acceptată de regim deoarece nu trecea dincolo de unele aluzii critice, de așa-numitele, tandru, "șopîrle", acceptînd teza mincinoasă că odată cu Ceaușescu s-ar fi inaugurat o
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
nesimțite și Antoniu ar vrea să-și continue cu voce tare istorisirea, dar Kawabata a adormit din nou, cu trupul acoperit de câteva straturi de zdrențe. I se face milă de această dihanie adormită, cu care Împarte În porții egale, copioase, mizeria. Din cocioaba lui Ben, se aude lătratul anemic al câinelui. E semnul că bătrânul cloșard Îi vorbește! Antoniu deschide cartea cu Psalmi și Începe să citească: ,, Cel care locuiește În locul În locul ascuns al Celui Preaânalt va rămâne la umbra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care a deșertat un morman de bijuterii de argint, cărora le lipește bucățele de hârtie pe care sunt scrise gramajul și prețul. Femeia vorbește În timpul ăsta la un telefon mobil pe care-l strânge Între gât și umăr. Se amuză copios povestind ultimul ei voiaj negustoresc la Istambul, de unde a venit după cum se vede, cu câteva kilograme de bijuterii de argint care-i vor aduce cu siguranță un câștig frumușel. Înafară de scaun și de măsuț Încărcată cu bijuteriile turcești, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nu s-ar fi deranjat În veci să se Întoarcă. Probabil că scăpase și el trenul, se gândi ea, și va trebui să ne petrecem noaptea Împreună, la Belgrad, poate chiar două nopți. Începu să viseze la hoteluri elegante, cine copioase și la el care-i punea mâna pe braț... Dr. Czinner se Întoarse iar spre fereastră. — Ne este foarte sete, spuse el. Nu ai puțin vin? Ninici clătină din cap. — Nu. Adăugă cu o ezitare: — Lukici are peste drum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
o pastilă de Remeron Înainte de culcare. Este cel mai puternic antidepresiv de pe piață. O pastilă te adoarme buștean pentru douăsprezece ore. —Atavan te face să te simți ca și cum ai fi Învelită bine cu o pătură de iubire, declară Marci, râzând copios după ce a spus aceste cuvinte, cu ochii sclipindu-i. „Oare chiar toată lumea din New York lua pastile“, m-am Întrebat eu cu groază. „Oare de-aia arăta Phoebe Întotdeauna atât de țanțoșă? Cum altfel să reușești să te descurci cu trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
par calmă. Sophia stătea lângă șemineu În celălalt capăt al Încăperii, cu un braț sprijinit de polița de deasupra șemineului. Era Îmbrăcată din cap până În picioare În cașmir alb și cu o vestă crem din blană. Părea să se amuze copios cu... Salome, cu care râdea isteric. Ce punea la cale Salome? Puțin mai Încolo, Valerie și Alixe sporovăiau Împreună. Ce se petrecea? Și unde era Lauren? Nu trebuia să fie și ea aici? M-am Îndreptat către Alixe și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Dan era genul care-și bea mințile, un bețiv care se trântește în genunchi pe mese și care se apleacă de mijloc, scuipând porcării despre o fată din Leighton Buzzard pe care o iubise cândva. Genul de bețiv care vomită copios la mijlocul perorației. Și - atenție - genul de bețiv care nu-și amintește niciodată și sub nici o formă că nu trebuie să mănânce spaghete bolognese sau pui tikka masala chiar înainte de a pleca la o băută. Ca să spunem toate astea într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și cu picioarele gălbui, pline de bătături, ieșind peste marginea divanului, Carol îi aducea o cană cu ceai și îi dădea veselă bună dimineața. Apoi pregătea pentru Barry (sau Gary, Gerry, Derry, Dave 1 - nu contează pentru cine) un mic-dejun copios cu prăjeli. Slăninuță, ouă și cârnăciori cu toate cele, inclusiv budincă de rinichi, pentru care făcuseră cu toții o pasiune în Midlands. La un moment dat, în timpul ritualului de la micul-dejun, își făcea apariția Dan, exact cum l-am descris mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
încă dezbrăcat, se clătină până la oglinda mare, fixată pe tapetul cu trandafiri. Se întoarse cu spatele și se uită peste umăr, în jos. Ochii întâlniră deschizătura ciclopică a vaginului, dar, înainte să o poată examina cum se cuvine, Bull vomită copios. Din el se revărsară pinte întregi de bere dublu fermentată, al cărei conținut de alcool fusese de mult transformat în carbohidrați. Șuvoaie groase țâșneau pe linoleumul ce acoperea podeaua și se scurgeau mai departe, ducând cu ele fire de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
patru feluri de mâncare. În zilele libere (sâmbătă, duminică și la sărbători), sunt preferate fructele de mare și peștele, dar și alte feluri de mâncare, în jur de patru-șase feluri sau chiar mai multe, oricum este vorba de o masă copioasă. Când sunt oaspeți, numărul felurilor de mâncare crește la șase-opt feluri de gustări reci urmate de alte câteva mâncăruri calde. În partea de nord a Chinei, oaspeții sunt așteptați cu colțunași. În sufrageriile proprii, chinezii folosesc o masă rotundă sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
-se, avariată - În orice caz, chelnerița spunea că flăcăruia din sobă n-ajungea nici pentru a fierbe un ceai sau a prăji pîine. Îi aduse, Însă, o cană cu lapte, marmeladă și cîteva felii de pîine uscată. După acest dejun copios, Rowe făcu o plimbare În Hyde Park, sub razele Încă reci ale soarelui. Privind peste umăr, se Încredință că nu era urmărit: pe aleile lungi ale parcului nu se vedea nimeni. Se trezi fluierînd singura melodie pe care-o cunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
comunistă din eșaloanele doi și trei (cu funcții anterioare mai neînsemnate) a reușit să monopolizeze puterea și economia țării, înlăturând pe mulți oameni devotați schimbărilor în bine necesare României. Procesul comunismului n-a mai avut loc dar s-a bârfit copios pe seama lui și a celor care l-au cerut. Au fost denigrați oameni integri și cu o personalitate distinctă și marcantă, adică oameni absolut remarcabili și valoroși. O parte din presa actuală a relatat despre implicarea lui Ion Iliescu și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
altădată și mai disperați, mai lipsiți de un punct de sprijin. Iată de ce cred că ratarea libertății ar fi un rău înfricoșător, mai rău decât lipsa de libertate;” N-am avut un «proces al comunismului», în schimb s-a bârfit copios pe seama celor ce l-au cerut. Parcurgem o perioadă de criză multiplă care lovește economia, morala, caracterele. Numai bârfa nu este în criză. Păcat. De altfel, corupția în plan economic este, fără îndoială, rezultatul corupției în plan politic. A rupe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]