5,191 matches
-
oamenii din timpul meu vor fi continuate și de aci înainte, formînd cu acelea ce se vor publica de viitorime un singur trunchi de cultură românească. Astăzi văd că m-am înșelat". În general se poate spune că bătrînul filosof, copleșit de invazia atotstăpînitoare a sovietismului, gîndea că această nouă realitate lui (dar numai lui?) silnică și imposibilă, se va înveșnici. Oricît de dotat filosofic era, n-a avut, atunci, forța previzionară de a înțelege că acesta e numai un moment
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
României? La toate acestea refuza să gîndească bătrînul filosof, ferm pe convingerile sale pesimiste. Sigur, de la un cugetător de talia sa eram îndreptățiți să așteptăm altceva. Dar nu e mai puțin adevărat că filosoful nostru, ajuns la vîrsta senectuții, era copleșit de griji și lipsuri jenante. Din sfoara lui de moșie de la Butoiești rămăsese cu o proprietate de fermă de 50 de ha, pe care abia izbutea să o cultive. Era, desigur, tratat, atunci, ca un chiabur și avea de înfruntat
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
patrie, nedespărțită de inima noastră. Și atunci de ce să ne încăpățînăm s-o uităm pe domnișoara Miallaret? De ce scriu eu "Niezsche" fără "t" De cîteva zile părinții mei, sora mea și cu mine ne aflăm la Vallombrosa. Suferința care mă copleșea și starea mea de agitație îi hotărîseră pe ai mei să facem o călătorie în urma căreia sperau că durerea mea se va atenua sau chiar se va potoli. M-am străduit cîteva zile să mă rup de mine însămi, admirînd
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
1999, cînd am împlinit și eu o vîrstă "rotundă", a venit cu mine la Tescani, lîngă Bacău, în plină iarnă, și a dat un concert. Ce să mai zic? Pe Johnny, prietenii lui nu trebuie să-l roage nimic. îi copleșește de fiecare dată. Am făcut cu el și o emisiune televizată. A fost fabulos. Adevărat personaj, Johnny și-a luat cu el contrabasul (basul, cum îi spune el cu o umbră de tandrețe), la care nu mai cîntase de ani
Incomparabilul Johnny by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15653_a_16978]
-
dată transferată asupra lumii, cu spaimele, cu ambivalența ei. Mai importante sunt ultimele trei versuri, care nu se dezmint în nimic din tot ce am scris. Mila pentru lumea pe care ploaia o întinează cu astfel de pete întunecate mă copleșește. Vorbești de distopie, și se poate ca ea să fie mereu prezentă: poemele presimt că așa stau cu adevărat lucrurile pe lume dar refuză să se pronunțe. Ca idee, distopia e prea la îndemână, prea teatrală. Tocmai de asta și
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
startul, imprima ritmul emisiunii, rămînea în aer și ocrotea climatul de bună dispoziție, uneori chiar de entuziasm al discuțiilor, pînă la momentul despărțirii cînd, parcă din prag, interpelîndu-ne cu sufletul la gură, gazda nu ne lăsa pînă ce nu ne copleșea cu semnalarea unei avalanșe de alte cărți, compact-discuri sau videocasete înrudite tematic cu vedetele absolute ale serii. În iunie 2001, împlinind 62 de ani, Bernard Pivot a hotărît să se retragă de pe platoul canalului de televiziune Antenne 2 unde, timp
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
fanatism nu e filosofie de viață ca în anii '30, ci reacție la un fapt concret, ocuparea scenei publice din merite de vîrstă: "Neexcluzîndu-i pe oamenii în vîrstă, cred că actualul dinamism al societății românești pretinde altceva decît monumente prestigioase, copleșite de troienii de zăpadă ai vîrstei lor foarte înaintate. Dezbaterile autentice le-ar rezerva și acestora un loc, desigur; dar esențial ar fi să se rostească nu evocatori și figuranți anacronici, ci intelectuali tineri, cu adevărat reprezentativi pentru ce este
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
făcut prieteni, folosindu-se de subterfugii, de cel mai mărunt german, se înfurie și afirmă că sunt cel mai mare popor din univers". Curînd acest exces de naționalism și de convingere că germanii sînt poporul arian hipersuperior va însîngera Europa, copleșind-o cu cruzimi neproduse nici în Evul Mediu. Și Martha Bibescu gîndește cu fiori, la viitorul ei cînd, în vizită în România, Kronprințul și fratele său au avut cu ea, pe puntea unui vas, o discuție ademenitoare. S-au mai
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
spre creația literară. Oferindu-i mai întîi o mașină extravagantă, omorîndu-i apoi părinții, lichidîndu-și chiar iubita și fiind gata să-i asasineze și familia. Doar, doar îl va determina să scrie iar... Un soi de pact mefistofelic la care colegul copleșit de atîta atenție consimte - pe de o parte în cunoștință de cauză, pe de alta nu. Dar, odată ajuns într-o stare de maximă tensiune - valabilă și pentru spectatorii care urmăresc cu sufletul la gură peripețiile relatate cu un fin
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
lui M. Eliade și E. Cioran. Cum aceștia se număraseră, în tinerețea lor românească, printre emulii lui Nae Ionescu și simpatizaseră cu Garda de Fier, trecînd ulterior sub tăcere acest lucru, s-a creat o opinie cvasigenerală defavorabilă care a copleșit dreapta judecată a rolului intelectualității românești din epocă. Publicarea Jurnalului lui M. Sebastian în anii din urmă a alimentat din plin o dezbatere care, după părerea mea, suferă de o parțialitate tendențioasă în reconsiderarea trecutului. Unde articolul lui Tony Judt
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
Poate chiar mai rapide în era informaticii. Cît de convins pare dl Marino de soliditatea, de perenitatea operei d-sale, înălțată în mijlocul ruinelor la care au ajuns Lovinescu, Călinescu, Vianu! Dacă ar fi romancier, nu ne îndoim că i-ar copleși cu ascendentul d-sale "sintetic" și "monumental", pe autorii ce nu s-au ridicat peste "culegeri" și "fragment", precum Cehov, Caragiale, Borges. Iarăși contradictoriu, d-sa pledează, la un moment dat, pentru "ideea de creație originală", deși neapărat (neașteptat reflex
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
al cărții sale dedicate scrierilor politice ale lui Eminescu, îi aparțin lui P. P. Carp și au ceva mai mult de un secol. Cel care le reproduce le consideră reprezentative pentru atitudinea lui Carp, supus și el fascinației Engliterei cea "copleșită de secoli de libertăți". Benjamin Disraeli face însă figură aparte printre prototipurile conservatorismului românesc, posterior revoluției de la 1848 și dispărut după primul război mondial, la fel cum Carp, lipsit de vîna antisemitismului, tinde mai curînd către liberali decît către colegii
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
geamul căreia se petrecea oroarea, striga la ei, însă derbedeii nu erau deloc impresionați. Am vrut să trec drumul, hotărât să comit ceva la fel de animalic: să-i bag cu nasul în propriile lor excremente! Nevastă-mea, scârbită și ea, dar copleșită de lașitate, s-a agățat de mine, zicând: "Nu fi la fel de animal ca și ei!" Deși, sincer să fiu, mă cam duseseră în starea de animalitate. Consecința lipsei mele de reacție - dar și a celorlalți de pe stradă? într-o bună
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
se rătăcește un personaj care vorbește delirant sau tace. Pentru Bacovia afazia este un stimulent care-l face să construiască din reziduurile lingvistice o imagine cutremurătoare". Simptomatic, în însemnările intitulate Divagări utile, întîlnim un Bacovia conștient de valoarea sa. Poetul copleșit de discreție, ros de o rea conștiință, alienat, marginalizat, nu ezită a-și adresa elogii: "Eu sînt Dumnezeul și judecătorul meu". Sau: "George Bacovia, artist înmormîntat și nemuritor în același timp". Sau: "Un fenomen din naștere... superior oamenilor". Creația a
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
prin contrast, inumanitatea soldaților. Există cercetări psihologice care arată că la prea mult rău psihicul uman reacționează defensiv, blocînd perceperea răului. Dacă acest roman ar fi conținut numai scene violente, numai orori, și-ar fi ratat scopul, pentru că ar fi copleșit capacitatea noastră de a percepe răul. Dar Slavenka Drakulic introduce cîteva elemente de umanitate menite să "relaxeze" (deși cuvîntul e nepotrivit) tensiunea: într-o noapte, S. e ridicată din "Încăperea femeilor" de un soldat care pînă la urmă nici nu
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
totuși, nu mai pot să accept omul lui Faulkner: el e o mască (trompe-l'oeil)... La volubilité de Faulkner, son style abstrait, antropomorfic, de predicator; altă mască (trompe-l'oeil). Stilul său încarcă, îngroașă gesturile cotidiene, le îngreunează, le copleșește de o măreție de epopee, făcându-le apoi să pice cu botul în jos, ca niște cîini de plumb. E o monotonie scîrbită și pompoasă cu tot dinadinsul în acest ritual al cotidianului vizat de Faulkner; gesturile sunt însăși lumea
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
de o parte este recuperat cu experimentele sale literare scrise cu zece ani înainte; pe de altă parte, intră în publicistica buzoiană postrevoluționară, producînd un gen aparte de texte. Pînă și un "supertextuant" și experimentator ca Gheorghe Ene a fost copleșit de o febră extraestetică. Cu binecunoscutele sale arme (jocul de cuvinte, mai ales) autorul s-a "placat" cu ironie pe real, pe cotidian. În prefață, Gheorghe Ene își enunță intenția de a resuscita atitudinea caragialescă în publicistică. Cît de benefică
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
aveam că am profitat cu ceva, dar de aceea trăiești, ca să afli): "N.M. ce mai poate face? Istorii literare? Astea nu se mai scriu astăzi în lume, ele sînt înlocuite de antologii." Preocuparea d-lui Comoroșan de viitorul meu mă copleșește. Îi promit că mă voi strădui să mă informez despre ce se mai scrie prin lume, ca să nu mă fac de rîs cu istoria mea literară. Să nu vă închipuiți însă că am scăpat doar cu atîta. Dl Comoroșan a
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
cu diverse diplome România nu duce lipsă de oameni valoroși, ci de instituții. Dumneavoastră ați creat o instituție, Fundația Culturală Română, care funcționează, are stil și colaborează cu instituții similare din străinătate. Cum a fost începutul? Nu v-ați simțit copleșit de greutăți? Nu au existat momente cînd ați fi vrut să abandonați totul și să vă întoarceți la masa de scris? Înainte de a vorbi despre Fundație, simt nevoia să mă opresc asupra sintagmei: "oameni valoroși". De zeci de ani, mai
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
om superior. Cea mai bună dovadă că Monica Lovinescu nu-și datorează faima unui rol în care a fost distribuită în războiul rece o constituie faptul că textele ei, citite azi, când războiul rece a rămas o amintire, conving și copleșesc în continuare. Nu numai prin elocvență, ci și prin adevăr. Dacă le raportăm la comunism, aceste texte sunt anticomuniste. Dacă le raportăm la fascism sunt antifasciste. După cum dacă le raportăm la o gândire convențională devin de un neconvenționalism provocator, iar
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
însuși. Micile și omeneștile sale clipe de cabotinism sînt sancționate permanent, astfel că în forul interior dramaturgul, prozatorul, eseistul, gazetarul sînt supuși unui control strict care nu permite auto-compătimirea decît atunci cînd într-un fel nu are încotro, cînd e copleșit de pesimism, mult prea îngrijorat de ce vede, incapabil să ignore semnele prevestitoare de rău. Dar tot Sebastian are, în mod clar, și o latură naivă, cel mai adesea vizibilă cînd îi vine ideea unui nou roman sau a unei noi
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
traducere să apară prefațată de un text explicativ, care să nuanțeze într-o analiză sociologică sau istorică confuzia și tragedia acelor ani, 1935-1944. Dacă asemenea nuanțări sînt cu adevărat posibile. După moartea lui Nae Ionescu, Sebastian, în fața corpului neînsuflețit, e copleșit de o ciudată tandrețe față de cel care văzuse în el pe Iuda. Tandrețea și compătimirea pentru un om nerealizat. Acest moment de excepțională generozitate poate să sugereze, păstrînd firește proporțiile, o manieră de a citi în cheie caritabilă lumea pe
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
ucis pe șeful și prietenul său. Cu toate acestea, continuă să rămînă pe aceleași poziții". E îndurerat, la 20 iunie 1940, de înfrîngerea Franței ("Dezastrul Franței mă doare ca și cum mi s-ar fi dat o palmă de umilire personală. Mă copleșește, mă enervează") și prevede, a doua zi, mari neplăceri pentru România, (""România Mare" și-a trăit traiul. Înfrîngerea Franței a ucis-o".) La 1 septembrie 1940 notează, cu o mare deznădejde: "După ce au cedat Basarabia și Bucovina de Nord lui
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
aproape îl împinge s-o facă. Sunt nenumărate fraze memorabile, care ar putea trece drept scurte poeme. Construiți situații simbolice, de o mare sensibilitate. Nu construiți intrigi ci vieți. Intriga romanelor dvs. e sumară, dar complicațiile, încărcătura de viață o copleșesc. Aveți o aură de haos liric. Autorii Desperado răvășesc sensibilitatea (Fluxul conștiinței a distrus convențiile, autorii Desperado distrug sufletele distruse). Ce drum ați vrea să urmeze lectorul când vă citește? G.S.: Întrebarea se apropie de cea anterioară. Îmi place ideea
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
artei și psihanaliza), Tereza Sinigalia/Voica Maria Pușcașu (Mânăstirea Probota), Ioana Vlasiu (Anii '20, tradiția și pictura românească) și Teodor Enescu (Scrieri despre artă), ediție îngrijită de Ioana Vlasiu. Pentru prima oară în ultimii zece ani, profesionalismul și probitatea intelectuală copleșesc și prin cantitate foșgăiala primitivă a imposturii și a propagandismului inerțial, repliată eficient sub sigle pe care nu le mai numesc acum, spre a nu le trezi, prin chemarea însăși, la o existență nemeritată.
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]