299 matches
-
o fac îmi oferă o dispensă în privința lucrurilor frumoase. *** O replică de încheiere stelară. Mal se întoarse la mașină și găsi un bilețel sub ștergătorul de parbriz: „Căpitane, salut! Herman Gerstein l-a sunat pe Ellis cu o plângere: un copoi de la comitat face valuri la Variety International (crimă de curiști). Ellis a vorbit cu șeful tipului (cpt. Al Dietrich), iar noi va trebui să-i spunem flăcăului s-o lase moartă. Secția West Hollywood. Când termini cu C.D.H., te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
hârtie din carnetul lui Considine și își scrise măsurile de la haine. Dudley Smith spuse: — Porți hainele alea peste tot, flăcău. Și la vânătoarea de poponari. Nu vrem ca noii tăi prieteni roșii să te vadă pe stradă arătând ca un copoi elegant. Malcolm, dă-i frumușelului nostru Daniel câteva detalii despre De Haven, ca să știe de ce să se apere. Să vedem cum se descurcă. Considine i se adresă direct lui Danny: — Domnule detectiv, eu am întâlnit-o pe Claire De Haven
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
atunci, după străpungerea frontului între Forst și Muskau, ci încă mult timp după aceea, Schörner avea să mă urmărească. Pe la jumătatea anilor ‘60 lucram la proiectul unei piese de teatru care, sub titlul Bătălii pierdute, urma să povestească despre temutul copoi. Din joaca asta în nisip nu a ieșit nimic. Încă o dată, proza urma să aibă întâietate. Dar și în romanul pe cale să se nască, Anestezie locală, pe al cărui parcurs tot mereu poticnit e vorba de fapt despre progenia tratată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
plauzibile prin afirmare. Trăncăneala asta cu un necredincios - câteodată turna, pentru mine și pentru el, câte un păhărel de lichior - îmi amintea de discuțiile purtate în timpul prizonieratului, pe când jucam zaruri cu camaradul meu Joseph, care încercase și el, asemenea unui copoi, să adulmece urma credinței mele pierdute în inima lui Iisus și în Maica Domnului, pierdute încă din copilărie, prilej cu care, încă de atunci, mă familiarizasem cu o duzină de subtilități teologice. Și, la fel ca Joseph în lagărul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
SE ÎNDEPĂRTEZE; DIMPOTRIVĂ, REVENEA SPASMODIC LA PUNCTUL DE LANSARE. KERSHAW CITI INSCRIPȚIA ȘI APOI SE LĂSĂ GÎNDITOR PE SPATE. DECI ASTA AVEM DE ÎNFRUNTAT, ZISE EL ÎNCET. ȘI DE CE CREZI CĂ DISCURILE POT SERVI LA CEVA? HEDROCK ÎI RĂSPUNSE: NIȘTE COPOI LOGICI. VOR ACCEPTA FAPTUL ÎMPLINIT. PROBLEMA ESTE CÎND VA AJUNGE DISTRIBUIREA DISCURILOR ÎNTR-UN PUNCT ÎN CARE EI SĂ-ȘI DEA PE LOC SEAMA CĂ NU LE MAI POT REGĂSI PE TOATE? DIN CÎND ÎN CÎND CRED CĂ AM FĂCUT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
raiele; rar, la turci! Bată, într-un singur vin: Hazul Hogii Nastratin. * Colo, cu doniți în spate, Asinii de la cetate, Gâzii, printre fete mari, Simigii și gogoșari, Guri cască când Nastratin La jar alb topește in, Vinde-n leasă de copoi Căței iuți de usturoi, Joacă și-n cazane sună, Când cadâna curge-n Lună. Deschideți-vă, porți mari! Marfă-aduc, pe doi măgari, Ca să vând acelor case Pulberi, de pe lună rase, Și-alte poleieli frumoase; Pietre ca apa de grele, Ce
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ce minune am eu aici! Ia fă-o pe paharnicul, fiule! Am făcut-o și pe paharnicul. Când cele două ulcele au fost pline, am luat fiecare câte una și, după ce am ciocnit, bătrânul a adulmecat întâi ulcica ca un copoi. A gustat apoi cu evlavie, rămânând într-un fel de extaz. Am gustat și eu...cu grijă...La cât mă pricep, mi-am zis în gând: „Aista-i un vin vechi din cea mai strașnică pivniță domnească”. În timp ce eu mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ulița Fânăriei. Tot locul e plin de fân. Unii încarcă, alții descarcă harabale mari cât o lume. De peste tot ne învăluie un miros plăcut de fân proaspăt...Privesc spre bătrân și îl surprind umblând cu nările în vânt, ca un copoi de vânătoare. Unele stoguri sunt clădite cu fân abia adus de pe pajiște, de aceea au o miroaznă atât de plăcută - mă lămurește bătrânul, deși nu ar fi nevoie, pentru că în copilărie am stat și eu între brazdele de fân abia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
forțează mâna, crede că voi face din el un martir. Sau, altfel zis, speră să facă din mine un asasin. Soluțiile vin, uneori, singure... Ogarul vârât de către Filozof în cușca iepurilor a făcut harcea-parcea jumătate din efectiv. E drept, și copoiul s-a ales cu multe mușcături zdravene și chiar e în pericol să își piardă o labă. Filozoful e supărat, dar nu și descurajat, pentru că, într-un fel, demonstrația fusese făcută; acum este sigur că peste câțiva ani, nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Asta ne mai lipsea nouă aici în creierul munților. Nu ești în stare să ucizi o găină! Auzi la el, patru morți, dar cine te crezi? Spune-mi mai bine de ce vrei să te ascunzi aici, umbli cu ciordeala și copoii sunt pe urmele tale? N-aș crede, deși, dacă ai fi profesionist, ar fi o pricopseală pentru noi. Mi-ar fi de folos un ciorditor mai cu experiență la schit. Pădurarul pleacă joia la târg și tare aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Auzi, ce-a mai inventat primarul nostru, îmi întrerupe Șerban firul gândurilor încriminatoare, râde ziaristul simțind cu satisfacție cum informația tocmai primitè prin telefon e gata sè se transforme într-o știre bombè, îi miroase de la depèrtare vânătul bun acestui copoi bine dresat, Chelnerul adunè de pe masè farfuriile goale, V-a plècut? ne întreabè el, ne cunoaște deja, venim cel putin o datè pe sèptèmânè aici, Da! da-ul nerèbdètor al lui Șerban, arde sè-mi spunè ce a mai pus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
niște pastramă, potrivit tăiată pe un fund de lemn și câte o cinzeacă cu rachiu: ― Poftiți și să cinstiți sănătoși. ― Mulțămim frumos, jupâne... După plecarea crâșmarului, cei doi au luat câte o așchie de pastramă. Întâi au adulmecat-o, precum copoiul urma vânatului, ca să-i simtă aroma. Apoi au rupt cu dinții câte o firimitură, mestecând alene, pentru a prelungi plăcerea... După ce s-au convins că Aizic nu are gusturi proaste, au pus mâna pe țoiul cu rachiu. ― Hai să trăiești
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
aprobă! ― Vino, măi, nu face pe nebunul. Ce zici dacă am aranja ceva? Ochii lui Charlot sclipiră fosforescent: ― Cînd? ― Astă-seară! În clipa aceea, Iliuță scoase capul pe ușă: ― Mi se pare că miroase a chef! ― Măi, ai un nas de copoi... ― Cine-i cu aprovizionarea? (asta, în limbajul nostru însemna: cine plătește?) ― Ce-ți pasă? Eu! i-am răspuns. ― Mă înscriu cu brio! Doctorul nu venise încă de la clinică. Gleber, de asemenea, nu era acasă. Așa că am plecat tustrei. Charlot cunoștea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ucigașul să-și găsească mântuirea. Detectivul este mântuitorul ucigașului. Închipuiți-vă cum ar fi ca Iisus Hristos să vă urmărească pretutindeni, încercând să vă prindă și să vă mântuiască sufletul. Nu ca un Dumnezeu pasiv și răbdător, ci ca un copoi tenace și agresiv. Vrem ca ucigașul să mărturisească la proces. Vrem să-l vedem în imaginile din sala de judecată, înconjurat de semenii săi. Detectivul este un păstor, și vrem ca ucigașul să se întoarcă la turmă, în mijlocul nostru. Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pe spate, și berea începe să bolborosească. Mașinuțele de curse au roți ovale, înclinate în față. Râgâie și zice: Băi, voi sunteți de-adevăratelea? Părul negru îi atârnă peste fruntea ridată, de Frankenstein. Are niște ochi triști și pungiți, de copoi. Cu mâna întinsă spre el, îi zic: Domnule Sierra, am venit să împărtășim bucuria iubirii Domnului. Și individul cu mașinuțele de curse se încruntă și zice: — De unde știi tu cum mă cheamă? Mijește ochii la mine și zice: V-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ne jucăm la nesfârșit de-a v-ați ascunselea. Închipuiți-vă cum ar fi ca Iisus Cristos să vă urmărească pretutindeni, încercând să vă prindă și să vă mântuiască sufletul. Nu ca un Dumnezeu pasiv și răbdător, ci ca un copoi tenace și agresiv. Dom’ sergent deschide capsa de la tocul armei, cu același gest cu care Helen deschidea capsa poșetei, și scoate pistolul. Zice - sau Helen zice, sau zice cine-o fi: — Ce-ar fi să-i omorâm așa, în stil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
fost descoperită Într-un golf din Morgat. Nicolas a scăpat, adăugă ea ca să-și liniștească fratele. Cu coada ochiului, Îl văzu pe Christian că zîmbește scurt. Ușurat. - Scăpat? Loïc Întoarse spre ea ochii injectați de sînge și ricană. - PÎnă ce copoii au să pună gheara pe el, vrei să zici! - Esențial este că el e bine, pledă Marie, știind perfect că spunînd așa ceva Își tăia singură punțile. În ce privește restul, o să vedem la momentul potrivit. - Marie are dreptate, declară imediat Christian. Avocatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
destul de mare ca să te ascundă! Și Îi dădu drumul. - Uau. Mor de frică, lansă Christian fără prea mare convingere, Înainte de a-și azvîrli țigara de foi și a se Întoarce În hotel. PÎnă să vină ascensorul, Își disciplinase deja gîndurile: copoiul făcea pe grozavul, n-avea nici o probă Împotriva lui, altfel l-ar fi vîrÎt deja la pîrnaie. Intră În cabina ascensorului cu un pas deja mai liniștit, ignorînd faptul că În aceeași clipă Lucas aduna cu grijă de pe jos restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
așteptă prudentă urmarea. - CÎnd doi polițiști au scăpat Împreună de la moarte, se tutuiesc. - A... Dacă e o tradiție... Îi zîmbi, fericită că avusese delicatețea să rămînă la tonul de glumă și se uită la el cum scruta Împrejurimile ca un copoi aflat pe urmele unei piste. Reflecta cu voce tare: - Nimeni nu știa că urma să explorăm grota asta? - Nu, nimeni. Dar poate că cineva ne-a văzut ducîndu-ne Într-acolo... - Asta Îmi spuneam și eu... Privirile lor se fixară simultan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
perfect. E o capodoperă marca Sylvia Weinstock. Ce altceva aș mai putea cere? Ce altceva mi-aș mai putea dori? Ușa masivă care dă către scări se deschide cu zgomot, iar eu și Bea sărim în sus de-un cot. Copoii ne-au găsit. — Claire, draga mea! Dulceață! Te-am căutat peste tot! Nu mai e decât o oră până când trebuie să plecăm la biserică! Mandy, roșie la față și având mare nevoie de un Xanax, se repede ca să mă ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și a început să arunce înspre ei cu tot ce le pica în mîini, și el țuști înapoi, s-a făcut nevăzut băgînd și mai tare dracii în audiență. Cînd mare revelație, Gulie. Dendé îl vede pentru o clipită pe Copoi, milițianul, securistul, numai el putea să fie, în civil, discret, ăsta trăgea sforile, el și cu Picioruș de Ghips, îi simt cum adulmecă, cum nu se scapă din ochi unul pe celălalt, e mare miza dom’ Roja, zice Tîrnăcop, și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cu povestioara lui, reia Curistul, numai că am și eu o rugăminte, încercați să vorbiți pe rînd, le atrage atenția, și ca o paranteză, ca să nu uit, voiam să vă informez că noi am depus armele, adaugă. Ne-a salvat Copoiul, băiat deștept tovarășul general, s-au căcat pe ei în ultima ședință de Comitet Politic Executiv, mi-a zis-o chiar acum unul care se infiltrase acolo și a tras cu urechea pe la uși. Azi-noapte n-a pus nimeni geană
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
luptă, dacă e vreunul printre ei care l-a trădat. Cucoana fierbea și ea, paharul e plin, ce bine că ați aprins focul, spune privind țintă la plita încinsă, aici e punctul culminant, fiecare răspunde luptăm tovarășe secretar general, numai Copoiul, întorcîndu-se către scaunul gol al lui Potăiță, zice luptăm pe dracu’. Astea-s invenții, eu nu te cred, zice Gulie. După care Piticul, prefăcîndu-se că nu l-a auzit, a declarat stare de război pe tot teritoriul României, ce ziceți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
le-am trecut în revistă de-a lungul timpului. Mă interesează doar reacțiile tale vădite care ți-au trădat această slăbiciune și mărturiile martorilor oculari, care te-au spionat în asemenea momente de pierdere a controlului. Știu că porecla de Copoiul nu-ți spune nimic. Păcat, ar fi trebuit s-o visezi noaptea. Mortăciune, Potaie, Broscoiul, nici atît? Poate totuși o să te ajute niște indicii legate de locurile prin care s-au perindat de-a lungul vremii: Secretariatul Ministerului de Interne
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
rămînem pe dinafară. Bănuiam și eu asta, numai să nu-ți închipui că restul lumii o să stea cu mîinile în sîn, luînd notițe admirativ în timp ce le va fi suflată prăjiturica de sub nas. Naivule, nu se poate abține, crezi că alde Copoiul sau Ploșniță o să-și riște carierele, o să-și rupă gradele de pe umeri și o să se dea de partea poporului? — Mortăciune, începu să repete visător Regizorașul, Broscoiul, domnul Președinte. Eu unul sînt făcut să aleg, fie albă, fie neagră. Îmi place
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]