10,796 matches
-
nu fie în înțelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu”; 1 Cor., 2, 13: „Pe care le și grăim, dar nu în cuvinte învățate din înțelepciunea omenească, ci în cuvinte învățate de la Duhul Sfânt, lămurind lucruri duhovnicești oamenilor duhovnicești”; 1 Cor. 2, 1-5: „Și eu, fraților, când am venit la voi și v-am vestit taina lui Dumnezeu, n-am venit ca iscusit cuvântător sau ca înțelept. Căci am judecat să nu știu între voi altceva, decât pe Iisus Hristos, și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și făcători de corturi închid gurile filosofilor și limba retorilor este amuțită, tirania demonilor este nimicită” (ed. rom., 397; PG 55, col. 273). footnote> și că au fost lipsiți de viclenia și verbozitatea oratorilor păgâni<footnote Chrys., Hom. in I Cor., 5, 6 (ed. rom., 55-58; PG 61, col. 48); Laz., 3, 3 (ed. rom., 72-73; PG 48, col. 994). footnote>. Scriitorul antiohian, analizând afirmația apostolului neamurilor că ar fi „neiscusit în cuvânt”, răspundea criticii aduse retoricii astfel: „Dacă aș cere
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în holul fiecărei nou-înființate facultăți cu limbă de predare maghiară. Cele două dansuri - prelucrări contemporane de folclor pe o temă mai veche, reorchestrate - au fost starostite de dl Marko Bela, căruia îi aparține și coregrafia. În continuare a fost interpretat “Corul vânătorilor” (de voturi) din opera Freischutz, într-un aranjament muzical în transcripție modernă, adaptat actualei stagiuni politico-electorale. Compozitor și dirijorul corului fiind dl Adrian Năstase, care semnează și regia în colaborare cu dl Ion Iliescu. Din nefericire, deși s-au
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
veche, reorchestrate - au fost starostite de dl Marko Bela, căruia îi aparține și coregrafia. În continuare a fost interpretat “Corul vânătorilor” (de voturi) din opera Freischutz, într-un aranjament muzical în transcripție modernă, adaptat actualei stagiuni politico-electorale. Compozitor și dirijorul corului fiind dl Adrian Năstase, care semnează și regia în colaborare cu dl Ion Iliescu. Din nefericire, deși s-au făcut eforturi mari, televizarea în direct a spectacolului nu s-a putut efectua din cauza unui satelit de comunicații cu releele umezite
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
viața ne e scurtă. Dar, în strădania mea surdă, Mi-e teamă pentru capul, pieptul meu. Ce greu se-ajunge la mijloace, Prin care la izvoare sui! Și moare bietul om, vai lui, Cînd drumul doar pe jumătate-l face. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Bucurie lui, carele, Muritor cu tot soarele, Atins fu de marele, Moștenitul păcat! Corul femeilor Cu-alese miroase L-am uns pe Cel sfînt Și-apoi, credincioase, L-am pus în mormînt; În giulgiuri modeste L-am
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
greu se-ajunge la mijloace, Prin care la izvoare sui! Și moare bietul om, vai lui, Cînd drumul doar pe jumătate-l face. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Bucurie lui, carele, Muritor cu tot soarele, Atins fu de marele, Moștenitul păcat! Corul femeilor Cu-alese miroase L-am uns pe Cel sfînt Și-apoi, credincioase, L-am pus în mormînt; În giulgiuri modeste L-am înfășurat, Aici, ah, noi peste Christos n-am mai dat. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Iubitorul, fericele, Care
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
Atins fu de marele, Moștenitul păcat! Corul femeilor Cu-alese miroase L-am uns pe Cel sfînt Și-apoi, credincioase, L-am pus în mormînt; În giulgiuri modeste L-am înfășurat, Aici, ah, noi peste Christos n-am mai dat. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Iubitorul, fericele, Care-a trecut făr^ dezicere Prin încercări, cîte-s spicele, Mîntuitul bărbat. Corul discipolilor Din pacea mormîntului, La cer stă-nălțatul Deasupra pămîntului, Sublim înviatul; Cu el bucuriile Creației stăruie; Ah, chinuri cu miile Pămîntul ne dăruie
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
Și-apoi, credincioase, L-am pus în mormînt; În giulgiuri modeste L-am înfășurat, Aici, ah, noi peste Christos n-am mai dat. Corul Îngerilor Christos a-nviat! Iubitorul, fericele, Care-a trecut făr^ dezicere Prin încercări, cîte-s spicele, Mîntuitul bărbat. Corul discipolilor Din pacea mormîntului, La cer stă-nălțatul Deasupra pămîntului, Sublim înviatul; Cu el bucuriile Creației stăruie; Ah, chinuri cu miile Pămîntul ne dăruie. În urmă, țărîne, Ne lași în mîhnire, Ah, plîngem, Stăpîne, A ta fericire! Corul Îngerilor Christos a-nviat
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
spicele, Mîntuitul bărbat. Corul discipolilor Din pacea mormîntului, La cer stă-nălțatul Deasupra pămîntului, Sublim înviatul; Cu el bucuriile Creației stăruie; Ah, chinuri cu miile Pămîntul ne dăruie. În urmă, țărîne, Ne lași în mîhnire, Ah, plîngem, Stăpîne, A ta fericire! Corul Îngerilor Christos a-nviat Din putred lințoliu; Zdrobiți necurmat Cătușele-doliu! Slăvind cu strădanie, Cu dragostea danie, Frățește-n grijanie, Umblînd cu citanie, Vestind de pățanie, Și-i Domnul aproape De voi, să vă scape. Faust Ferice de mai poți spera Să
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
un fast solemn. Îngusta minte filistină cine Desferecat-a, în afar^ de mine? Dar, liber, cum cuvînt în duh m-alină, Voios urmez lăuntrica-mi lumină. Și iute umblu,-n propriul meu desfăt, Cu soarele în față și bezna îndărăt. Corul Cîntec funebru Singur, nu! De-ai fi oriunde! Căci noi te cunoaștem, parcă; Orice inimă-ți răspunde, Ziua-ți cînd nu-i să se-ntoarcă. N-am prea vrea noi tînguire, Pizmuim destinul tău: Cîntăreț, erou din fire, Mare, sub
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
Ileana Cantuniari Salvador Dalí (1904-1989) și-a găsit timp să contrarieze multă lume. Prin pictură, interviuri, aforisme și comportament. A existat chiar și un cor al agasaților, care și-au însoțit mustăcirile cu sugestii legate de schimbarea registrului și chiar a carierei maestrului. Mulți dintre cei care-i detestau tablourile, desenele, bijuteriile și obiectele suprarealiste l-au sfătuit pe Dalí să se exerseze în cîmpul
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
de aforisme, n-a putut prinde viață din cauza unei atitudini reticente, dar nu Nihiliste, a marelui artist de a le publica. Își Înrădăcinase credința, parcă de tip hasidist, zicem noi astăzi, deși el era ortodox convins, ocazional, făcând parte din corurile unor biserici din România sau din Franța, ca să câștige un ban. Matricea formării copilului, apoi a adolescentului, a rămas imuabilă ori câte straturi de existență și de cultură a primit peste. Ea poate reverbera În timp În funcție de starea individului, socială
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
slobozite din sute de orgi, în lungi cortegii de sunete. Năvăleau pe uliți, se strecurau către casele oamenilor, izbeau în ferestre și făceau să tremure geamul într-un vaiet ascuțit și sinistru. Toate sirenele lumii păreau să se fi pornit, cor înfricoșător de mugete planând peste acoperișuri. Copil, m-am apropiat de fereastră și am privit spre port. O dată cu sirenele, milioane de șoapte, într-un singur zvon, treziseră orașul: "Arde împăratul Traian". Ardea cel mai mândru vapor al marinei comerciale române
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
Ion Cristofor Laureat al norilor Arbori înălțându-se calmi din liniștea întunecată a morților fagi și ulmi ce străpungeți tăcerea cu neliniștea cu freamătul vostru tristețea m-a catehizat sub templul vostru de frunze sub troparele agitate ale mierlei ale corului sâcâitor de musculițe albastre cu coronița de premiant al tufelor verzi de alun ai rătăcit prin această tristă provincie balcanică fericit laureat Nobel al norilor regali refuzat de academia acantului a trufașilor lauri îți rumegi gloria asemenea caprei râioase behăind
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
apus își scoteau degetele lor de prunci dintre tufe de iriși ori din înmiresmatele pâlcuri de flori fără nume galbene albastre ori violete Ceva mai în sus pe coline peste negre grase pășuni păscute de turme de nori răsunau nepământene coruri de copii nenăscuți vibrau glasurile de bronz ale întunecaților pustnici Când deodată ne apăru în față arborele magnetic mai măreț decât cedrii din codrii Libanului albastru ca sângele regilor sau al himerelor cerul delira sub zodia puterii lui enigmatice și
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
-i așeza patul ca-n noaptea nunții. Numai că se întâmpla ca, în vârtejul sfântului păcat, să dea și de-o baiaderă cu un repertoriu mai bogat, ce scula muscălimea din somn. Pune-te apoi în locul lui Spilka, reașezat în corul cântărilor blajine... La ceai, cu ochiii în pământ, suporta dojenile spânilor, după ce femeile, petrecându-și basmalele peste ochi, se retrăgeau rușinoase. Singura soluție rămânea ca Spilka să se lapede de diavol, mergând de bunăvoie la felcer să scape de povară
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
menționând doar că este vorba de lucrări inspirate de cântece populare românești. Este evident că entuziasmul lui Drăgoi la identificarea vechii balade nu a fost gratuit, frumusețea și expresivitatea construcției melodice inspirându-l pe Paul Constantinescu (în balada Miorița, pentru cor mixt a cappella, capodoperă a muzicii corale românești) și, ceea ce mi se pare mai important, ca un climax generat de o fericită întâmplare (predestinare?), chiar pe Ligeti, compozitorul transilvănean, care a vibrat la sonoritățile ancestralei alcătuiri muzicale, identificându-se, astfel
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
nuntă de piatră vine și Omul cu o tarabă de gât un Truman tânăr dar mult mai adult mileniul acesta frumos și urât ne vinde la negru eșantioane de smult feroce e clipa timpul probabil mai ascunde un trib malițios corul Îngerilor este inconfundabil și ne-ar fi necesar un sfânt mincinos vindem credință cu pelagra pe mâini și ne bate Dumnezeul adjunct oameni buni și nebuni dați drumul la câini eu mă duc să mă scald În jeratice PUNCT ! MARIA
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
două săptămâni de practică agricolă la Începutul fiecărui an, care ne-a ajutat să ne cunoaștem mai bine, ceaiul de dimineață la practica În liceu, practica În Termo, spectacolele de poezie și muzică din sala de festivități și din oraș, corul mixt la care am luat locul II În concurs, majoratul de o săptămână la Bușteni, perioada când erai oficial Învoit să Înveți pentru olimpiade și altele. Rele : trebuia să te școli În fiecare dimineață, să asculți cu ochii pe ceas
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
patria ți-e mumă și eu... stăpân. Eu sunt legea!! Bă, băgați pe urechile ălea râpate, că nu vorbesc de zece ori ca popa la babele surde! S-a Înțeles? a strigat el clătinându-se ușor. Daaa! au răspuns În cor toți din jurul meu. Acum ne urcăm din nou pe marginea patului cu picioarele atârnate... La linie! ... Ia să văd! Așa! ...Da, așa! Și ascultăm cântece patriotice! Să fiți numai ochi și urechi, și cântăm după difuzor. Că, la sfârșitul programului
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Enescu, vol I, Muzica de cameră, Editura Muzicală, București, 2010, p. 202 și 222 224). În 20 ianuarie 1912, orchestra Societății Filarmonice din Arad a interpretat Pastorala fantezie pentru orchestră, iar în 6 iunie 1914, la Caransebeș, cu prilejul concertului Corului „Doina” din Turnu Severin, dirijat de I. Șt. Paulian, într-un intermezzo instrumental, L. Acher(vioară) și P. Sergescu (pian) au prezentat Aubade pour Violon et Piano, prima mențiune identificată în presa bănățeană despre interpretarea unei creații enesciene în vechea
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
inserate în paginile publicațiilor lugojene („Acțiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului”, „Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) și timișorene („Banatul” și „Fruncea”). Afișele-program, autografele consemnate în Cărțile de Aur ale unor instituții (Liceul Teoretic de Băieți „Coriolan Brediceanu”, Liceul de Fete „Iulia Hasdeu”, Corul „Ion Vidu”), mărturiile unor intelectuali care au avut ocazia să-l cunoască pe marele artist ne oferă câteva repere ale contextului cultural în care s-a manifestat Enescu. Iată o cronologie a prezențelor artistice ale lui George Enescu la Lugoj
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
francezi hughenoți (informația o datorăm evocărilor lui Zeno Vancea, greu de pus la îndoială), se refugiaseră în Ungaria de teama persecuțiilor. Înainte de stabilirea sa la Lugoj (în 1908, la invitația subprefectului Aurel Issekutz, care îi oferise postul de dirijor al corului și orchestrei Reuniunii maghiare), I. Willer activase temporar ca dirijor la Teatrul din Kecskemét, localitatea sa natală. La Lugoj, a fost maestrul și mentorul unei pleiade de viitori eminenți muzicieni: Traian Grozăvescu (I. Willer avea un talent deosebit în a
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
și viața. Cel ce crede În mine, chiar de va muri, va trăi" (Ioan 11,25), chezașia Învierii noastre, după cum mărturisește Sfântul Apostol Pavel, "Căci dacă Hristos n-a Înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică și credința noastră" (I Cor. 15, 14). și dacă Părinții Bisericii și teologii ei au dedicat pagini nenumărate acestui mareț praznic, poeții acești zefiri ai slovelor nu puteau rămâne mai prejos și, cu atât mai puțin, poeții români. Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu, prezintă În
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
elemente din realitate formând prima versiune a operei (V1). Pentru a putea fi transmisă prin canalul reprezentat de partitură, aceasta va fi codificată (V2). Codul constă în text și notație muzicală. În continuare, partitura este preluată de către transmițători (dirijor, soliști, cor, orchestră, regizor, scenograf, coregraf etc.) pentru a fi decodificată (V3), prelucrată (V4) și din nou codificată (V5) urmând să fie transmisă prin intermediul spectacolului. Codul este, în acest caz, deosebit de divers, iar în centru se află vocea umană. Versiunea V5 urmează
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]