341 matches
-
îl recunosc pe Walther ca pe unul de al lor și munca lui Sachs și îi sprijină cu fervoare. Voioșia generală din "coda" anticipează fericitul deznodământ. Acțiunea are loc în Nuremberg în secolul XVI. "Scena 1." Preludiul curge direct cu corala '"Da zu dir der Heiland kam"', care încheie serviciul divin. Eva, fiica burghezului bogat Veit Pogner, aurar, și Magdalena, doica ei, se întorc de la biserică. Walther von Stolzing, un tânăr din mica nobilime rurală ("Junker"), aruncă priviri înflăcărate în direcția
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
video din Arhiva Multimedia a Societății Române de Televiziune: documentar de Mihaela Macovei (1971), Aurel Felea (1982), Stanca Ciobanu-Fotino și Geo Tuică (1998); secvențe din piesa Anton Pann de Lucian Blaga, regia Cristian Munteanu (1982) și concertul de muzică bizantină, corala „Psalmodia”, dirijată de Sebastian Barbu-Bucur (1990). Bibliografia esențială de Mircea Coloșenco se compune din patru coloane sinoptice/ text interdisciplinar: Viața și opera. Istorie. Arte. Literatură. (1794/1797 - 3 nov. 1854). Conține: versuri (șapte titluri), comedii (5), drame (2); drama Cătușa
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
participa alături de Corul de Copii Radio și Corul Național de cameră "Madrigal" la Festivalul Internațional George Enescu 2011 - alături de corul SOUND câștiga Premiul I la secțiunea Folclor și premiul al II-lea la Cor Mixt la Festivalul Internațional de Muzică Corala Cracovia Cantans, Polonia (16 - 19 iunie 2011); tot în acest an este invitat să facă parte din juriul Festivalului de Muzică Corala de la Ohrid și să susțină un atelier de lucru despre tradiția muzicii corale ortodoxe în cadrul Festivalului Internațional Coral
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
Premiul I la secțiunea Folclor și premiul al II-lea la Cor Mixt la Festivalul Internațional de Muzică Corala Cracovia Cantans, Polonia (16 - 19 iunie 2011); tot în acest an este invitat să facă parte din juriul Festivalului de Muzică Corala de la Ohrid și să susțină un atelier de lucru despre tradiția muzicii corale ortodoxe în cadrul Festivalului Internațional Coral Corearte, Barcelona, Spania. 2010 - primește Marele Premiu al Festivalului de Muzică Corala de la Ohrid, Macedonia, unde a participat alături de corul SOUND. 2008
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
este invitat să facă parte din juriul Festivalului de Muzică Corala de la Ohrid și să susțină un atelier de lucru despre tradiția muzicii corale ortodoxe în cadrul Festivalului Internațional Coral Corearte, Barcelona, Spania. 2010 - primește Marele Premiu al Festivalului de Muzică Corala de la Ohrid, Macedonia, unde a participat alături de corul SOUND. 2008 - primește Medalia de aur la secțiunea folclor „A cappella” și Medalia de argint la categoria „Coruri mixte de cameră” la Olimpiada Corala Mondială de la Graz, Austria, împreună cu SOUND. 2005 - în cadrul
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
2010 - primește Marele Premiu al Festivalului de Muzică Corala de la Ohrid, Macedonia, unde a participat alături de corul SOUND. 2008 - primește Medalia de aur la secțiunea folclor „A cappella” și Medalia de argint la categoria „Coruri mixte de cameră” la Olimpiada Corala Mondială de la Graz, Austria, împreună cu SOUND. 2005 - în cadrul celei de- XI-a ediții a Concursului Internațional de Muzică Sacra de la Preveză, Grecia, a participat alături de corul SOUND și a fost recompensat cu Premiul pentru cel mai bun dirijor al Festivalului
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
Corurilor din U.E., organizație patronată de Parlamentul European, unde este numit Președinte al Biroului Național pentru România. Între 2000 și 2006, la invitația Asociației Cantascuola din regiunea Piemonte, Italia, participă la proiectul CORI DI GIUNIO cu un Curs de măiestre corala pentru formațiile corale de copii din regiunea Piemonte reprezentate de cca. 25 de dirijori de cor. Stagiile se finalizează cu un concert al corurilor reunite (între 200 și 250 de copii) și un recital al cursanților adulți. În iulie 1999
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
de cca. 25 de dirijori de cor. Stagiile se finalizează cu un concert al corurilor reunite (între 200 și 250 de copii) și un recital al cursanților adulți. În iulie 1999, participă la al V-lea Simpozion Mondial de Muzică Corala organizat de Federația Internațională a Muzicii Corale (IFCM) la Rotterdam, Olanda. Printre altele, asista și la cursurile de măiestrie ale lui Eric Ericson. În decembrie 1999, este ales consilier al Comitetului Executiv al acestei organizații. Susține atelierul de lucru cu
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
la „Ranssegna Internazionale di Voci Bianche” la Torino, Italia, în 1997. Din 1996, cănd înființează Fundația Culturală SOUND, se preocupă de realizarea unor proiecte anuale menite să contribuie la educarea copiilor și tinerilor prin artă cantului: Simpozionul Național de Muzică Corala de la Sinaia, Festivalul Corurilor de Copii și Tineret de la Bușteni, Master Class de dirijat coral la Sinaia și București, editare de partituri ale compozitorilor români contemporani, editarea Jurnalului coral „a capella”. Înființează, în 1994, Grupul Coral SOUND la Casa de
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
TVR, Pro TV și Tele 7 abc). Cu Grupul Coral SOUND a câștigat cele mai înalte distincții la al III-lea Concurs European de Muzică Religioasă de la Noyon-Franța (1998) și la Concursul Coral Internațional de la Bad Ischl-Austria, în 1999. La Prima Olimpiada Corala Mondială organizată în iulie 2000 la Linz-Austria, obține Medalia de argint la secțiunea Cor mixt cameral și Medalia de aur la Folclor „a cappella”. În 2005 câștiga Medalia de aur și Premiul Special pentru cel mai bun dirijor al Concursului
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
„Nicolae Lungu” este o formație specializată în muzică sacră. Corul poartă numele compozitorului Nicolae Lungu. Cantarea corala armonico-polifonica După ce multă vreme muzica din Biserica noastră a fost exclusiv monodică (psaltică), începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea, asistăm la apariția unui fenomen nou: cântarea corală armonico-polifonică. Demn de remarcat este faptul că această muzică polifonică
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
asistăm la apariția unui fenomen nou: cântarea corală armonico-polifonică. Demn de remarcat este faptul că această muzică polifonică a intrat în România pe ușa sfintei Biserici, primele încercări corale fiind de sorginte bisericească. De la Arhimandritul Visarion la Gheorghe Cucu (1836-1912) Corala catedralei Sfintei Patriarhii - trecută până astăzi prin diferite metamorfoze - își află originile în însuși începutul fragil al coralisticii românești din Muntenia. Domnitorul Alexandru Ghica va aduce de la Silistra pe Arhimandritul Visarion, preot rus, cunoscător al notației pe portativ, dar și
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Activitatea sa în Țara Românească ajunge până pe la 1865 când tipărește „Canonicile îndatoriri ale preoților”. Este o prelucrare din limba slavă, pe care o face la îndemnul Mitropolitului, după ce pleacă din postul de la Curtea Veche. O altă etapă în istoricul coralei de la Mitropolie va fi semnată de Atanasie Verzeanu. Fără să ne informeze asupra datei exacte (deși bănuim că este anul 1865), M. Poslușnicu spune că acesta a înlocuit corul Arhimandritului Visarion la Mitropolie,venind cu corul său de la Biserica Sfântul
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
România musicală”, corul trecând și prin perioade mai rele din punct de vedere profesional; sub tirul criticilor se afla și Eduard Wachmann, directorul Conservatorului și „supraveghetor” al corului Domnița Bălașa și al corului Sfintei Mitropolii. Revista „România musicală” acuză conducerea coralei Sfintei Mitropolii că a lăsat formația să ajungă într-o „stare deplorabilă”, determinându-l pe Mitropolitul Primat să apeleze la corul lui G. Musicescu pentru sfințirea Capelei Române din Paris, declarând că „nu poate merge corul domnului Wachmann”. Pe la 1885
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
în cor pe care nu le cunoaște și nu le poate plăti”; replica lui Gheorghe Cucu: „un amestec nepermis în atribuțiile (sale)”. De fapt, Gheorghe Cucu se confrunta cu o situație universal-valabilă pentru toate perioadele istorice prin care a trecut corala Catedralei. El mărturisea că „personalul unui cor bisericesc este flotant, schimbător de multe ori de la o lună la alta”, iar „lefurile coriștilor diferă după calitatea vocii lor, iar numărul e variabil, fie prin concedierea, fie prin retragerea sau achiziționarea unor
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
o piesă muzicală de referință în uz până în zilele noastre. Într-o cerere - datată 25 ianuarie 1931 - adresată Întâiului Stătător al Bisericii, Patriarhului Miron Cristea (1925-1939), Gheorghe Cucu face o introducere prin care arată realizările sale, după venirea la conducerea coralei Catedralei: „Am reușit a îmbogăți prin compozițiile mele repertoriul nostru atât de sărac, compoziții care se cântă nu numai în toată țara dar și în străinătate - Răspunsurile mari, Nu pricep curată”; mai adaugă prezența sa la serviciile oficiale: 1 ianuarie
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
și fixat din bună vreme. Coriștii să fie disciplinați, să cânte cu evlavie și artă în același timp, să aibă o ținută cuviincioasă, și să fie totdeauna exacți, atât pentru execuțiuni, cât și pentru repetițiile ce le veți găsi necesare”. Corala Catedralei Patriarhale a funcționat sub conducerea profesorului Nicolae Oancea între anii 1932 și începutul anului 1940. Credem că acesta a fost nevoit să renunțe la conducerea coralei o dată cu venirea pe scaunul patriarhal a lui Nicodim Munteanu (1939-1948). Perioada de păstorire
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
exacți, atât pentru execuțiuni, cât și pentru repetițiile ce le veți găsi necesare”. Corala Catedralei Patriarhale a funcționat sub conducerea profesorului Nicolae Oancea între anii 1932 și începutul anului 1940. Credem că acesta a fost nevoit să renunțe la conducerea coralei o dată cu venirea pe scaunul patriarhal a lui Nicodim Munteanu (1939-1948). Perioada de păstorire a patriarhului Nicodim este cea mai frământată pentru continuitatea coralei, între 1945-1946 fiind chiar suprimată activitatea acesteia. Nu știm care au fost considerentele și argumentele patriarhului Nicodim
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
între anii 1932 și începutul anului 1940. Credem că acesta a fost nevoit să renunțe la conducerea coralei o dată cu venirea pe scaunul patriarhal a lui Nicodim Munteanu (1939-1948). Perioada de păstorire a patriarhului Nicodim este cea mai frământată pentru continuitatea coralei, între 1945-1946 fiind chiar suprimată activitatea acesteia. Nu știm care au fost considerentele și argumentele patriarhului Nicodim, dar dorința sa, - odată cu venirea la cârma Bisericii - era ca în Catredala Patriarhală să cânte un cor bărbătesc. Pentru concretizarea dorinței sale îl
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
și artă dramatică din Chișinău, cu activitate artistică de 22 de ani în Basarabia. Cererea din 8 aprilie 1940 venea după ce postul fusese ocupat de Pr. I. Popescu-Runcu; drept urmare, solicitarea sa a fost respinsă. Așadar, cel care va conduce destinul coralei Sfintei Patriarhii - deși nu pentru mult timp - va fi Pr. I. Popescu-Runcu. Profesorul Nicolae Oancea nu s-a bucurat de încrederea noului patriarh care dorea un cor bărbătesc și a dat girul său părintelui Runcu, chiar dacă acesta venea cu câteva
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Timpul și România un anunț prin care angaja -„cu bună plată”- coriști: tenori, baritoni și bași pentru corul Catedralei, audierea făcându-se în zilele de 29 și 30 martie la Cancelaria Sfintei Arhiepiscopii. Se pare că activitatea preotului Runcu la corala bărbătească a catredalei nu va fi de durată; fiind și slujitor al altarului și-a luat colaborator la pupitrul coralei pe Remus Țincoca, profesor la Școala militară de muzică cu funcția de sergent în armată. Cele mai multe memorii, cereri și referate
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
făcându-se în zilele de 29 și 30 martie la Cancelaria Sfintei Arhiepiscopii. Se pare că activitatea preotului Runcu la corala bărbătească a catredalei nu va fi de durată; fiind și slujitor al altarului și-a luat colaborator la pupitrul coralei pe Remus Țincoca, profesor la Școala militară de muzică cu funcția de sergent în armată. Cele mai multe memorii, cereri și referate sunt semnate în această perioadă: „prof. Remus I. Țincoca - dirijor”. Nu știm care au fost motivele, dar corul bărbătesc nu
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
dar corul bărbătesc nu a avut continuitate. Se pare că implicarea preotului Runcu nu a fost de durată, poate din motive pecuniare, fie pentru că era slujitor al altarului și duminica slujea ca preot și nu ca dirijor, sau că membrii coralei, fiind soldați au fost disponibilizați spre noi „ascultări”, apropiindu-se războiul. Din punct de vedere profesional „corul s-a achitat onorabil”, deși era format din persoane instruite a cânta o cu totul altă muzică, departe de ceea ce ar fi fost
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
onorabil”, deși era format din persoane instruite a cânta o cu totul altă muzică, departe de ceea ce ar fi fost necesar și firesc într-o Catedrală patriarhală. Preot I. Popescu-Runcu nu a renunțat la paisunea sa pentru corul bărbătesc, organizând „Corala Preoților” din Capitală, alături și în concurență pemanentă cu Pr. Alexandru Delcea, formație care a avut prestații excepționale, multe în scopuri caritabile. Iată că „minunea” corului bărbătesc nu a rezistat la Catedrala Patriarhală decât 2 ani (aprilie 1940 - mai 1942
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
dirijor al Catedralei Sfintei Patriarhii a devenit vacant din 1 martie 1942. În interesul de ocupa acest post au prezentat cereri și acte următorii: Ștefan Stoicescu - dirijor la Biserica Kalinderu, N. Catino - dirijor la Biserica Slobozia, N. Lungu - dirijor al Coralei România, Gh. Constanțiu - profesor la Liceul Șincai și I. Baston - dirijor la Biserica Sf. Spiridon Nou. În mod surprinzător cel acceptat în funcție a fost Ștefan Stoicescu, dirijor la corul Bisericii Kalinderu, în acea vreme și conducătorul Societății Corale Gavriil
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]