799 matches
-
pe voci egale (versuri Grigore Vieru) 1985 • "Flori de măr cad la fereastră", colind, cor mixt (versuri populare) p.a. 12 decembrie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Tera Matter", madrigal, cor mixt (versuri Ion Brad), p.a. 1988, Bydgoszez, Polonia, Corala Ethos, dirijor Eugenia Manole • „"Stihuri"”, poeme pentru cor mixt (versuri de George Lesnea), București, 1988 • "Poeme" pentru cor mixt (versuri Gelu Naom), p.a. 10 iulie 1988, Piatra-Neamț • "Colinde pentru Alexandru", suită, cor mixt (versuri populare) • "Reverie", soprană și cor mixt
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
dirijor Diodor Nicoară • "Chiot", pentru cor mixt (versuri Mariana Dumitrescu), 1999 • "Dăruire", pentru cor mixt, dedicată dirijorului Diodor Nicoară, 4 decembrie 1999, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Jertfa laudei." Liturghie psaltică în glasul III, de Florin Bucescu, prelucrare corală la două și trei voci, de Vasile Spătărelu, Iași, 2006 - lucrare publicata postum. Teatrul muzical "Prețioasele ridicole", adaptare dupa Moliere, p.a. 11 mai 1985, "Vacanțe muzicale", Piatra Neamț, dirijor Corneliu Calistru, regizor Anda Tăbăcaru Muzică de scenă • "A douăsprezecea noapte" de
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
preparator disciplina Contrapunct și Forme Muzicale (1965-1966) • preparator disciplinele Contrapunct, Forme Muzicale și Orchestrație (1966-1967) • asistent universitar la disciplinele Contrapunct și Fugă, Forme și analize muzicale (1967-1973), Compoziție (1971-1973), • lector universitar (1973-1979) • conferențiar universitar disciplinele Compoziție, Principii de armonie, Aranjamente corale (1979-1991) la Conservatorul George Enescu, Iași • profesor universitar disciplinele Compoziție, Armonie, Aranjamente corale (1991-2005) la Universitatea de Arte George Enescu, Iași. A pus bazele secției Compoziție din cadrul Universitații de Arte George Enescu Iași, printre absolvenți numărându-se compozitorii: Cristian Misievici
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Orchestrație (1966-1967) • asistent universitar la disciplinele Contrapunct și Fugă, Forme și analize muzicale (1967-1973), Compoziție (1971-1973), • lector universitar (1973-1979) • conferențiar universitar disciplinele Compoziție, Principii de armonie, Aranjamente corale (1979-1991) la Conservatorul George Enescu, Iași • profesor universitar disciplinele Compoziție, Armonie, Aranjamente corale (1991-2005) la Universitatea de Arte George Enescu, Iași. A pus bazele secției Compoziție din cadrul Universitații de Arte George Enescu Iași, printre absolvenți numărându-se compozitorii: Cristian Misievici, Viorel Munteanu, Romeo Cozma, Leonard Dumitriu, ș.a. • Premiul I la Festivalul și Concursul
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
din cadrul Universitații de Arte George Enescu Iași, printre absolvenți numărându-se compozitorii: Cristian Misievici, Viorel Munteanu, Romeo Cozma, Leonard Dumitriu, ș.a. • Premiul I la Festivalul și Concursul Național de Poezie și de Creație Muzicală Mihai Eminescu, Iași, 1972 pentru lucrarea corală "Revedere" • Premiul pentru creație al U.C.M. din România (1982) pentru Cvartet de coarde nr.3" • Premiul George Enescu al Academiei Române (1983) pentru lucrarea "Meditații la Enescu". Cinci piese pentru pian solo • Titlul de Conferențiar universitar emerit (1983) • Premiul Orion
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
Academiei Române (1983) pentru lucrarea "Meditații la Enescu". Cinci piese pentru pian solo • Titlul de Conferențiar universitar emerit (1983) • Premiul Orion - Festivalul Național de Interpretare a Liedului Ionel Perlea Ed. IX 2000, pentru "Cinci poeme Tanka" • Premiul U.C.M.R., demeniul muzică corală, 2001 • Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, 2002 • Titlul de Membru de Onoare al Filarmonicii Banatul din Timișoara, 2002 • Diplomă de Excelență acordată de Filarmonica Moldova, Iași, 2003 • Diplomă de Excelență acordată de Universitatea de Arte George Enescu
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
marcă ai vieții cultural-artistice argeșene și naționale. Personalitatea instituției se conturează prin raportare la obiectivele specifice: Este un marile manifestări artistice cu carcater interjudețean care poartă marca Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș (alături de Festivalul de Muzică Corală "D.G. Kiriac", Festivalul Internațional de Folclor "Carpați" etc.) și face cinste județului Argeș. Din cauza contextului politic, acest festival inportant al Centrului Creației Populare a fost intitulat Concursul județean de datini și obiceiuri tradiționale" laice" (sic!) și își avea prima ediție
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
XXVIII (2010). Fiecare din cele desfășurate pănă acum a însemnat o mare reușită, acest festival câștigând o frumoasă tradiție în viața spirituală a Argeșului; el va trebui continuat și pe cât posibil dezvoltat, spe bucuria iubitorilor de folclor. • Festivalul de Muzică Corală "D.G. Kiriac” a fost inițiat, în urmă cu 40 de ani, de către Casa Creației Populare a Județului Argeș, cu sprijinul Casei Centrale a Creației Populare și al Ministerului Culturii, spre a onora memoria marelui dirijor care a fost Dumitru Georgescu
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
Promovarea Culturii Tradiționale Argeș (alături de Festivalul Internațional de Folclor "Carpați", Festivalul de datini de Crăciun și Anul Nou "Florile dalbe" etc) și face cinste județului Argeș și orașului Pitești. În fiecare an, conform regaulamentului, Festivalul are loc la Pitești (muzica corală universală la Teatrul "Al. Davila" din Pitești) și la Mănăstirea Curtea de Argeș(secțiunea de muzică sacră). Prima ediție a Festivalului de Muzică Corală „D.G. Kiriac" a avut loc în sala Teatrului „Al. Davila” din Pitești, în zilele de 30 și 31
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
face cinste județului Argeș și orașului Pitești. În fiecare an, conform regaulamentului, Festivalul are loc la Pitești (muzica corală universală la Teatrul "Al. Davila" din Pitești) și la Mănăstirea Curtea de Argeș(secțiunea de muzică sacră). Prima ediție a Festivalului de Muzică Corală „D.G. Kiriac" a avut loc în sala Teatrului „Al. Davila” din Pitești, în zilele de 30 și 31 mai 1970, bucurându-se de popularitate din partea publicului. Inițiativa acestui festival a aparținut Casei Creației Populare a Județului Argeș, cu sprijinul Casei
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
Suedia. Aici a fost directorul unui festival. Creația lui cuprinde mai mult de 200 de opusuri: printre altele două simfonii; un concert pentru violoncel (1949); un concert pentru contrabas (1950); un trio pentru pian (1957); un recviem (1959); diferite lucrări corale, lieduri și muzică de cameră. La vârsta de 81 ani a publicat, la Stockholm, o istorie a muzicii estone în patru volume (1965-1969).
Juhan Aavik () [Corola-website/Science/308343_a_309672]
-
Italia, URSS, Polonia, Franța, Germania, Bulgaria, Finlanda, Spania etc. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În decursul carierei a primit mai multe distincții: Muzică de teatru Muzică vocal-simfonică Muzică simfonică Muzică de film Muzică de cameră Muzică corală Muzică vocală
Cornel Trăilescu () [Corola-website/Science/318215_a_319544]
-
(n. 30 august 1846, Podoleni, Neamț - d. 1907, București) a fost un compozitor și un profesor român, care s-a remarcat prin creearea în spirit național a unor cântece bisericești. S-a afirmat ca puternică personalitate a muzicii religioase corale, aflându-se printre primii compozitori ai acestui gen de muzică. A studiat mai întâi la Școala de cântări bisericești aflată la Mănăstirea Neamț și mai apoi la Conservatorul de Muzică, unde a studiat sub oblăduirea profesorului și muzicianului Eduard Wachmann
Alexandru Podoleanu () [Corola-website/Science/334434_a_335763]
-
Crucii tale”, „Hristos a Înviat !” (în Fa major), cântările de la cununie, „Imnul arhieresc”, catismele de la înmormântare, irmoasele’, „Veșnica pomenire” (în Do minor), chinonicele. Fiind potrivite cu caracterul slujbei din care fac parte, echilibrate și accesibile pentru orice tip de formație corală, unele - precum „Hristos a Înviat !”, s-au răspândit în toate provinciile României. Printre piesele corale corale bisericești create de Podoleanu, se regăsesc „Răspunsuri mari” (în Mi major și La minor) în care se întâlnesc formule comune „Răspunsurilor” tradiționale (Glasul V
Alexandru Podoleanu () [Corola-website/Science/334434_a_335763]
-
înmormântare, irmoasele’, „Veșnica pomenire” (în Do minor), chinonicele. Fiind potrivite cu caracterul slujbei din care fac parte, echilibrate și accesibile pentru orice tip de formație corală, unele - precum „Hristos a Înviat !”, s-au răspândit în toate provinciile României. Printre piesele corale corale bisericești create de Podoleanu, se regăsesc „Răspunsuri mari” (în Mi major și La minor) în care se întâlnesc formule comune „Răspunsurilor” tradiționale (Glasul V) după melodia lui Anton Pann, numeroase axioane și heruvice. A compus și un concert intitulat
Alexandru Podoleanu () [Corola-website/Science/334434_a_335763]
-
și un concert intitulat „Pe a binelui cărare”. În 1898 printr-o colaborare cu Dumitru Georgescu-Kiriac, a creat un "„Proiect de programă pentru studiul cântului în școalele secundare de băieți și fete”". A fost în 1908 autorul cărții de "„Muzică corală pentru școlile secundare. Program analitic aplicat la Seminarul pedagogic universitar din București”". După numele său și-au căpătat denumirea:
Alexandru Podoleanu () [Corola-website/Science/334434_a_335763]
-
a intrat la Academia de muzică din Cracovia, unde după încheierea studiilor sale de vioară, începând din anul al doilea s-a concentrat cu totul studiului compoziției. Principalul său mentor a fost Artur Malawski, un compozitor cunoscut pentru lucrările sale corale și pentru orchestră. Schimbările politice în spiritul destalinizării din Polonia în anul 1956 au dus la înlăturarea în mare parte a grelei cenzuri culturale comuniste, si a deschis noi orizonturi pentru creație. După absolvirea studiilor, el a devenit cadru didactic
Krzysztof Penderecki () [Corola-website/Science/330890_a_332219]
-
ș.a. a murit la București, în 1994. Studiază la Conservatorul din București și se perfecționează în compoziție cu D.G. Kiriac, Gh. Cucu și Ștefan Popescu. În paralel, în 1927 își obține licența în teologie. Activează ca dirijor adjunct al Societății corale "Carmen", al ateneelor populare din București, după care își leagă numele de diferite coruri sau societăți corale din capitală, fiind fondator și dirijor al Societății corale "România" (1936-1948) și dirijor al coralei Patriarhiei Române (din 1947). Începând din 1927 este
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
cu D.G. Kiriac, Gh. Cucu și Ștefan Popescu. În paralel, în 1927 își obține licența în teologie. Activează ca dirijor adjunct al Societății corale "Carmen", al ateneelor populare din București, după care își leagă numele de diferite coruri sau societăți corale din capitală, fiind fondator și dirijor al Societății corale "România" (1936-1948) și dirijor al coralei Patriarhiei Române (din 1947). Începând din 1927 este profesor de muzică la diferite școli și licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
paralel, în 1927 își obține licența în teologie. Activează ca dirijor adjunct al Societății corale "Carmen", al ateneelor populare din București, după care își leagă numele de diferite coruri sau societăți corale din capitală, fiind fondator și dirijor al Societății corale "România" (1936-1948) și dirijor al coralei Patriarhiei Române (din 1947). Începând din 1927 este profesor de muzică la diferite școli și licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Începând din 1927 este profesor de muzică la diferite școli și licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din penticostar˝), de
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din penticostar˝), de asemenea colindele lui bucurându-se de mare popularitate
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de limba română din raionul Șimleu și din județul Sălaj, a condus Comisia metodică a profesorilor de limba și literatura română din Liceul „S. Bărnuțiu”. Pe lângă bogata activitate didactică, Gh. Pîrvu a avut o prodigioasă activitate culturală, activând în formația corală a Casei de Cultură din Șimleu și în cadrul Bisericii Unite, în formația de teatru și de dansuri a sindicatului din învățământ. A fost președintele Fundației „Iuliu Maniu” din Șimleu Silvaniei. Colaborări: Năzuința, Graiul Sălajului, Sălajul Orizont, Gazeta de Duminică, Școala
Gheorghe Pârvu () [Corola-website/Science/323959_a_325288]
-
статyя"”) și „Scrisoarea arsă," („"Сожжённое письмо"”), ambele inspirate după poemele celui mai apreciat poet al lui Cui, Alexandr Pușkin. În plus, Cui a compus numeroase lucrări pentru pian și pentru ansambluri de cameră (inclusiv trei cvartete de coarde), numeroase lucrări corale și câteva lucrări orchestrale, dar cele mai importante lucrări ale sale sunt operele, 15 la număr și de proporții variate.
Cezar Antonovici Cui () [Corola-website/Science/330185_a_331514]