837 matches
-
corului din Lugoj la Turnu Severin a dus la statornicirea unor legături trainice atât între Vidu și Paulian, cât și între cele două coruri, legături ce s-au înscris la loc de frunte în cartea de aur a începuturilor mișcării corale de amatori din țara noastră. În același timp, această vizită a însemnat pentru Societatea muzicală Doina, aflată la început de drum pe ogorul atât de fertil al muzicii românești, o nouă orientare și un prețios îndemn ca prin cântec să
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
Ateneului, reînoindu-și repertoriul cu noi lucrări de Musicescu, Vidu, Timotei Popovici, Elinescu, Costescu, Paulian și alții. Se cuvine să amintim din această perioadă concertul excursie, organizat în ziua de 5 iunie 1906 la Târgu Jiu, precum și participarea la serbările corale prilejuite de deschiderea Expoziției generale române de la București. Cu această ocazie se constituie și secția feminină formată dintr-un grup de treizeci de doamne și domnișoare din diferite pături ale societății, 176 ajungându-se astfel la un cor de aproape
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
se constituie și secția feminină formată dintr-un grup de treizeci de doamne și domnișoare din diferite pături ale societății, 176 ajungându-se astfel la un cor de aproape nouăzeci de persoane 177. În acest fel se realizează o formație corală mixtă, capabilă să prezinte concerte de mari pretenții. Acum, Paulian pune în lucru ampla piesă corală Munca, cu orchestră și solist vocal, de G. Filipa, Pe al nostru steag, și Tricolorul de Ciprian Porumbescu, Pui de lei de Ion Vidu
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
diferite pături ale societății, 176 ajungându-se astfel la un cor de aproape nouăzeci de persoane 177. În acest fel se realizează o formație corală mixtă, capabilă să prezinte concerte de mari pretenții. Acum, Paulian pune în lucru ampla piesă corală Munca, cu orchestră și solist vocal, de G. Filipa, Pe al nostru steag, și Tricolorul de Ciprian Porumbescu, Pui de lei de Ion Vidu, și Doina, compoziție proprie. În vara anului 1906, corul Doina participa la marile serbări de la București
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
coriști. 209 Concertul corului Doina a avut loc în frumoasa sală a teatrului. Programul, alcătuit cu grijă și executat impecabil, a făcut ca sala în nenumărate rânduri să izbucnească în ropote de aplauze. În mod deosebit au surprins auditoriul piesele corale Brâulețul, Lelea cu scurteică verde, și Marșul dorobanților. În timpul concertului o mulțime de oameni se adunaseră în fața teatrului, dornici să asculte cântecele doiniștilor severineni. De aceea, după sfârșitul concertului, se anunță un nou și imediat concert în grădina de tir
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
părți a teritoriului românesc de restul țării. Rememorând paginile cele mai importante din perioada de început a Doinei ne dăm seama că numele ei s-a înscris, fără îndoială, la un loc de frunte în cartea de aur a muzicii corale de amatori. Concertele prezentate la Tr Severin și în numeroase localități din județul Mehedinți, cele prezentate la Craiova, Calafat, Târgu Jiu și Hațeg precum și răsunătorul succes de la marele festival de la București și mai cu seamă prezența statornică la frații din
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
viitorului cor mixt pe patru voci, în care vor intra și elevele de la pensionul de fete din oraș, cor ce va concerta la 24 martie 1899 54. De acum activitatea Doinei devine tot mai activă, repertoriul concertelor abordând alături de lucrări corale și piese instrumentale interpretate de fanfara regimentului său a elevilor Liceului Traian, iar mai târziu de către fanfarele Atelierelor CFR și a Șantierului Naval. Se interpretau, precum la concertul din 20 dec. 1899, coruri și muzică instrumentală de Bach, Bethoven, Gluck
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > „O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 59 din 28 februarie 2011 Toate Articolele Autorului O lucrare extrem de laborioasă și îndrăzneață pentru anii în care a fost concepută și realizată, rămasă din păcate în manuscris, a „respirat” zilele
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
păcate în manuscris, a „respirat” zilele trecute când, din curiozitatea cercetării, am eliberat-o din „corsetul” de carton al cutiei în care se păstrează la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava. Este vorba de monografia intitulată „Un veac de muzică corală în Țara de Sus”, care poartă semnătura preotului Nicolae Pentelescu, o impresionantă lucrare documentară, în care textul și fotografiile comentate se desfășoară pe filele negre (format A4) ale celor 15 albume. 15 albume, 32 de caiete cu însemnări, filme fotografice
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
clișee) fotografice developate, precum și corespondența purtată de autor în documentarea pentru elaborarea lucrării. Albumele numerotate, care alcătuiesc această lucrare la care preotul s-a ostenit vreme de câteva decenii, urmăresc, așa cum aflăm din „Cuprins”, câteva capitole cu ilustrațiile aferente: „Viața corală în Bucovina”, „Coruri școlare și studențești”, „Coruri ale românilor și societățile muzicale”, „Coruri țărănești și meșteșugărești” - și, ca extensie, în afara perimetrului bucovinean - „Coruri din zonele Fălticeni, Botoșani și Dorohoi”. „Vie amintire și recunoștință compozitorilor, dirijorilor și coriștilor formați pe plaiurile
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
și face referire la corurile bisericești și laice prezentate „în fotografii care oglindesc puternic trăirea religioasă și națională a poporului român din Țara de Sus a Moldovei”. Albumele „inserează în mod cronologic data fondării corurilor, numele fondatorilor și dirijorilor formațiilor corale - însoțite de fotografii - precum și repertoriul interpretat de fiecare cor”, cu nota că materialul documentar informativ a fost „cules din cronicile parohiale, presa vremii, afișele concertelor, însemnările unor foști dirijori” completate cu „crâmpeie de amintiri personale”. Album cu fotografii din anii
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
cu nota că materialul documentar informativ a fost „cules din cronicile parohiale, presa vremii, afișele concertelor, însemnările unor foști dirijori” completate cu „crâmpeie de amintiri personale”. Album cu fotografii din anii 1885-1985 Unul dintre albume, care vizează mai puțin activitatea corală din Bucovina dar care conține informații foarte prețioase, are genericul „Album cu fotografii din anii 1885-1985 întocmit de preotul Nicolae Pentelescu, parohul Bisericii Sf. Dumitru din Suceava”. Albumul, care se deschide cu fotografiile (alb-negru) ale pisaniei cioplite în piatră de
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
1956-1990 la Biserica Sf. Dumitru din Suceava. A efectuat cercetări cu privire la istoria bisericii și la viața culturală din Bucovina și a fost un neobosit organizator și dirijor de coruri laice și bisericești. Ampla sa lucrare monografică „Un veac de muzică corală în Țara de Sus”, rămasă în manuscris, este, așa cum singur o caracterizează, „o frescă a muzicii corale din Bucovina” și „un adevărat jurnal în imagini”. Cu speranța că va vedea lucrarea publicată Din corespondența părintelui Pentelescu purtată cu prof. Vasile
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
din Bucovina și a fost un neobosit organizator și dirijor de coruri laice și bisericești. Ampla sa lucrare monografică „Un veac de muzică corală în Țara de Sus”, rămasă în manuscris, este, așa cum singur o caracterizează, „o frescă a muzicii corale din Bucovina” și „un adevărat jurnal în imagini”. Cu speranța că va vedea lucrarea publicată Din corespondența părintelui Pentelescu purtată cu prof. Vasile D. Nicolescu din București aflăm că, acesta din urmă, a informat Uniunea Compozitorilor despre redactarea lucrării. Într-
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
asemenea în manuscris, monografia „Satul Voloca pe Derelui - Județul Cernăuți”, cca. 300 de pagini dactilografiate cu numeroase fotografii), în care, ca fiu al satului, preotul își prezintă datele biografice, confirmă faptul că un exemplar al lucrării „Un veac de muzică corală în Țara de Sus” a fost trimis Editurii Muzicale. Părintele a trăit cât i-a îngăduit Dumnezeu cu speranța că va vedea lucrarea publicată. Din păcate, această speranță nu s-a împlinit și, ca urmare a propriei dorințe, în anul
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
păcate, această speranță nu s-a împlinit și, ca urmare a propriei dorințe, în anul 1994, după trecerea părintelui în veșnicie, scrierile sale au ajuns în „Fondul Bucovina” al bibliotecii publice sucevene. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: „O frescă a muzicii corale din Bucovina” / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 59, Anul I, 28 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu Cosovan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
și, apoi, nenumărate delegații din partea diferitelor grupări din oraș: români ortodocși, uniți, catolici, protestanți, evrei, preoți, autoritățile orașului, ale școlilor, delegați ai comercianților, ai universității, ai țăranilor, ai femeilor din oraș, iar, în cele din urmă, chiar și o societate corală. A fost interesant, interminabil și epuizant, uneori puțin neplăcut, ca în cazul preoților catolici care aveau în fruntea lor un conte Széczeny, una din marile familii din Ungaria. Un personaj bogat și important, care trebuie că avea o inimă ce
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
Căminul cultural a fost locația care a polarizat aproape permanent energiile creatoare ale dascălilor, în multe din sferele activității cultural-artistice care caracterizează o comunitate dinamică, cu un dezvoltat simț al cumpătării și al creației materiale și spirituale. Dintre ele, activitatea corală ocupă un loc de frunte, prima formație corală din Rucăr datând din anul 1896. A fost condusă de învățătorul Petre Popescu căruia, în același an parohia Rucărul de Jos îi aduce mulțumiri pentru acest gest. În anul 1906 corul din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
aproape permanent energiile creatoare ale dascălilor, în multe din sferele activității cultural-artistice care caracterizează o comunitate dinamică, cu un dezvoltat simț al cumpătării și al creației materiale și spirituale. Dintre ele, activitatea corală ocupă un loc de frunte, prima formație corală din Rucăr datând din anul 1896. A fost condusă de învățătorul Petre Popescu căruia, în același an parohia Rucărul de Jos îi aduce mulțumiri pentru acest gest. În anul 1906 corul din Rucăr a fost dirijat de învățătoarea Virginia Mardare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
Virginia Mardare. Avea atunci 40 de persoane. La conducerea lui urmează învățătorii Ion Nuțu, Vasile Ganea, Popescu Schiauc. Prin anul 1926 corul era condus de Nicușor Gănwscu, iar prin 1928 de Gheorghe Boteanu. Din anul 1930 și până în 1947 formația corală a fost dirijată de înv. Ion Șerboiu, preoții Spiridon Popescu și Spiridon Nițescu și înv. Apolon Levandovschi. După 1947 și până în preajma revoluției, la conducera corului au venit pe rând dr. C. Roman, C. Cotolan, Alfons Popescu, Gh. Gomoiu, Lucian
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
la festivalul-concurs organizat în sala "Fantasio"din anul 1951 și ulterior, în anul 1953, la cel de-al patrulea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la București a obținut premiul II și medalia de argint, la concursul internațional al formațiilor corale. Accidentul tragic de mașină din anul 1952, care a dus la moartea a trei membri de frunte ai formației ( pe Dealul Negru, în timp ce veneau spre casă de la un concurs interjudețean organizat la Râmnicu Vâlcea - printre ei și directorul Căminului cultural
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
numără: istorie și teorie muzicală, activitate componistica, dirijorat, imnuri sau cantare bisericească. Programele oferite pentru începători sau avansați sunt atat de interpretare instrumentala, cât și de interpretare vocală. Elevi au oportunitatea să iși exerseze aptitudinile muzicale în cele 15 ansambluri corale și instrumentale pe care școală le are. Seriozitatea și munca riguroasă a profesorilor și a elevilor le-a oferit acestora din urmă șansă de a studia mai departe această disciplină în diferite universități din zona Chicago. Totodată munca lor a
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
baptiști, români și maghiari, păstoriți de Florin Cociubei (Bisericile din Salonta și Mădăras), Mihai Cociubei (Bisericile din Avram Iancu, Ianoșda, Homorog, Ghiorac, Mărțihaz, Hidișelu de Sus) și Kovács Gyula (Biserica baptistă maghiară din Salonta). Concertul de muzică creștină, instrumentală și corală a făcut parte din programul manifestărilor culturale „Zilele Municipiului Salonta, Ediția 2014” și a cuprins, în premieră, piese muzicale interpretate la pian de elevii pregătiți de familia Anghelina și prof. Nick Negruțiu: Antonia Cociubei, Debora Moisi, Daria Petrușan, Vanesa Moisi
SUNET DE RUSALII ÎN INIMA SALONTEI MARI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361994_a_363323]
-
baptiști, români și maghiari, păstoriți de Florin Cociubei (Bisericile din Salonta și Mădăras), Mihai Cociubei (Bisericile din Avram Iancu, Ianoșda, Homorog, Ghiorac, Mărțihaz, Hidișelu de Sus) și Kovács Gyula (Biserica baptistă maghiară din Salonta). Concertul de muzică creștină, instrumentală și corală a făcut parte din programul manifestărilor culturale „Zilele Municipiului Salonta, Ediția 2014” și a cuprins, în premieră, piese muzicale interpretate la pian de elevii pregătiți de familia Anghelina și prof. Nick Negruțiu: Antonia Cociubei, Debora Moisi, Daria Petrușan, Vanesa Moisi
SUNET DE RUSALII ÎN INIMA SALONTEI MARI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361994_a_363323]
-
farmec tinereții, viață și veselie tuturor lucrurilor. Ea este esența ordinii, înălțând sufletul către tot ce este bun, drept și frumos.” Platon Marți 11 decembrie 2012, ora 19:30, la Centrul Artelor Performante din orașul Raleigh - Carolina de Nord, „Master Corale", prescurtat NCMC, a susținut Concertul vocal-simfonic intitulat JOY OF THE SEASON. O corală fondată în anul 1942 și devenită performantă în toți acești 60 de ani de la înființare, este considerată ca fiind o capodoperă, constituită din 170 de voci ale
JOY OF THE SEASON de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351545_a_352874]