255 matches
-
despre care credeam că, la o adică, pot suplini sărăcia de brânză, ouă, carne și pâine din cartier și pot compensa până și anii cu pagubă la pruni -s-au subțiat în primăvara în care, parcă presimțind sfârșitul supremației sale, bătrânul corcoduș a dat cea mai mare recoltă de când se știa. „Mă, ce de magiun or să facă ăștia!“, spuneau cu invidie vecinii, contemplând ramurile grele de fructe care coborau până-n stradă. „Mă, ce de rachiu or să scoață ăștia!“, ziceau trecătorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
resimțit cruciada invidioșilor ca pe o mare provocare. Era pentru prima oară când conștientizam faptul că viața e o permanentă provocare. Până seara, am cules în transă, neștiut de nimeni, cu graba de a nu mi se descoperi secretul, tot corcodușul, umplând mai multe panere și bidoane. Undeva, în vârf, mai rămăseseră câteva fructe, la care priveam cu îngăduință de învingător. După ce mi-am terminat treaba, așa plin de zgârieturi și de plase de păianjen cum eram, am chemat-o pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dat din mână a lehamite. Iar după o săptămână, din coșurile pline cu fructe putrezite a început să se scurgă o zeamă murdară, cu miros de closet. Fapt care nu mă împiedică să-mi amintesc cu o nostalgie crescândă de „corcodușul nostru“, de pomul acela uriaș, dar bătrân și bolnav de la care atâta lume aștepta ceva ce nu putea, bietul de el, să dea. Horvath și Pațulea A fost odată ca niciodată un institut de proiectat bascule hidrodinamice de asalt, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
zice ăla, anchetatoru’: „Ce, mă, ești și tu obosit?”. Că eram tare obosit, terorizat așa... „Bă, obosit sunt eu, că toată noaptea am fost și-am regulat pe mă-ta”... „Pe cine, domne?” „Pe mă-ta, mă, pe Cola, sub corcodușul ăla de la scară.” Mama era Nicolița, și ăstea erau niște detalii pe care nu le putea da decât nenorocitul ăsta de vecin. Și zic: „Domne, dacă ai cunoaște-o mata pe mama, ai muri de rușine... Vezi de treabă, nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să înțelegem că omul singur traversează iadul, iar omul social, omul în mijlocul oamenilor, trăiește altfel, mult mai bine347. Povestea asta cu politicienii cei răi care ne distrug viața, are și o nuanță pronunțată de joc imbecil de-a ,,alergata în jurul corcodușului". Este adevărată numai că o folosim prea des și nu este singura cauză pentru care trăim rău. Războiul tuturor împotriva tuturor continuă. Când îl oprim? Când începem să ne purtăm ca niște vecini? Încercăm? De mâine? Sau mai bine de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
1957 1999 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PORTALTOI POMICOLI Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── GENERATIVI PENTRU CAIS Albe mici 1039 1991 Cais frânc 1038, 1043 1999 Constantă 14 1043 1997 Constantă 16 1043 1997 Corcoduș 1043 1999 Zarzăr 1038, 1043 1999 PENTRU CASTAN Castan (frânc) 1051 1999 Robita 1051 1979 2000 PENTRU CIREȘ Cireș frânc din soiurile: Pietroase negre 1037 1999 Pietroase Donissen 1037 1999 Cireș sălbatic 1037 1999 Mahaleb (și pentru vișin) 1037, 1043
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
2002) Piersic (frânc) din soiuri și populații locale cu coacere târzie 1038, 1043 1999 Ț 16 1043 1982 1998 Tomis 1 1043 1997 Tomis 79 1043 1997 PENTRU PRUN BN 68 1040 2001 BN 4 Kr (și vegetativ) 1040 2001 Corcoduș 1037 1999 Mirobolan C5 (și vegetativ) 1037 1999 Mirobolan dwarf 1037 1999 Oteșani 8 1052 1980 2001 PF Buburuz (și pentru cais) 1046 1967 1999 PF Gălbior 1026 1984 2000 PF Renclod verde F(și pentru cais) 1045 1976 1999
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
M 7 1037 1999 M 9 1037 1999 M 26 1037 1978 1999 M 106 1037 1978 1999 MF 5 1045 1999 MF 10 1045 2000 Voinești 2 1053 1994 PENTRU PIERSIC Adaptabil 1037 2000 Miroper 1037 2000 PENTRU PRUN Corcoduș 163 1046 1978 1999 Miroval 1052 1998 Oteșani 11 1052 1987 2002 Rival 1052 2003 PENTRU VIȘIN IP-C3 (și pentru cireș) 1037 2000 VV 1 1045 1980 2001 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IX. VITĂ DE VIE - Vitis sp. L. ───────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐ Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
rânduri, iar cele secundare din 3-5 rânduri. Ca specii forestiere de introdus în compoziția perdelelor de protecție sunt de avut în vedere: - pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar
PROGRAM din 25 iunie 2004 de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5.000-6.700 bucăți/ha, din care 30% arbuști sau specii de pomi fructiferi. 5.3. Costul lucrărilor Costul lucrărilor - la nivelul anului 2003 - poate varia de la 30-35
PROGRAM din 25 iunie 2004 de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
rânduri, iar cele secundare din 3-5 rânduri. Ca specii forestiere de introdus în compoziția perdelelor de protecție sunt de avut în vedere: - pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar
HOTĂRÂRE nr. 994 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5.000-6.700 bucăți/ha, din care 30% arbuști sau specii de pomi fructiferi. 5.3. Costul lucrărilor Costul lucrărilor - la nivelul anului 2003 - poate varia de la 30-35
HOTĂRÂRE nr. 994 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
timp. Pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, salcâm, glădiță, ulm de Turkestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior: soc, arțar tătărăsc, păducel. Pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc, scumpie, liliac etc. Necesarul de puieți - 5.000 buc./ha, din care 30% arbuști sau pomi fructiferi. 2.4.2. Tehnologii propuse Tehnologiile propuse pentru realizarea perdelelor forestiere de protecție a câmpului
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
0,725 km, St r. Nucului - 0,725 km, Str. Școlii - 0,725 km, Str. Mărului 0,725 km, Str. Cireșului - 0,725 km, Str. Zarzărului - 1,000 km, Str. Prunului - 1,000 km, Str. Alunului - 1,025 km, Str. Corcodușului - 0,185 km, Str. Vișinului - 0,125 km, Str. Caisului - 0,275 km, Str. Dudului - 0,200 km, Str. Roșcovei - 0,125 km", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "2001", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "787.411
HOTĂRÂRE nr. 68 din 26 ianuarie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229956_a_231285]
-
750 ml, Str. Salciei - 705 ml, Str. Teilor - 700 ml, Str. Pinului - 590 ml, Str. Fagului 265 ml, Str. Perilor - 280 ml, Str. Prunilor - 95 ml, Str. Caisului - 155 ml, Str. Nucului - 305 ml, Str. Principală - 1.100 ml, Str. Corcodușilor - 400 ml, Ds 331 + Ds 281 + Ds 281/1 - 330 ml, total - 10.975 m"; - la poziția nr. 5, la subpoziția nr. 1, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Str. Gării - 480 ml"; - la poziția nr. 6, la subpoziția nr.
HOTĂRÂRE nr. 389 din 2 mai 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241834_a_243163]
-
34A, 34B, 36, 38, 40, 26 Bl. D. București bl: 35, 35A, 61, de la 37 la 59, 42, 46, 106 Str. Cameliei Str. Ciocârliei Str. Ciprian Porumbescu bl: 1, 3, 5, 2, 4, 6, 3A, 50, Str. Constantin Brâncoveanu Str. Corcodușului Str. Cosmonauților Str. Costache Negruzzi Str. Cristian Str. Crizantemelor Str. Cuza Vodă bl: 1, 3, 5, 9, 9A, 3A, 11, Str. Cuza Vodă bl: 2, 2A, 4, 4A, 6, 6A, 8, 8A, 10, 12, 14, 14A, 6B Str. Daliei Bl.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
11 Int. Cătlăbuga Str. Cernișoara - nr. 1 - 39; Str. Cernișoara - nr. 41 Str. Cernișoara - nr. 43 - 49; Str. Cernișoara - nr. 2 - 48; Str. Cetatea de Baltă - nr. 1 - 39 Str. Chemarii Int. Cimpoiului Drm. Ciorogârla Str. Copacului Str. Corbilor Str. Corcodușului Int. Crainicului - nr. 1 - 11 Int. Crainicului - nr. 13 - 15 Int. Dagâța Str. Dedulești Str. Dezrobirii - nr. 2 - 16 Str. Dezrobirii - nr. 16A - 38 Str. Dezrobirii - nr. 1 - 45 Str. Dezrobirii - nr. 40 - 42 Str. Dezrobirii - nr. 44 - 50 Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
246. Mere pentru cidru 247. Pere altele decât cele pentru cidru (pom cu standard ridicat) 248. Pere altele decât cele pentru cidru (pom cu standard scăzut) 249. Pere pentru cidru 250. Gutui 251. Cireșe 252. Prune (inclusiv goldan, prune verzi, corcoduși) 253. Caise 254. Piersici 255. Nuci 256. Alune 257. Migdale 258. Castane dulci 259. Fistic 260. Coacăze roșii și albe 261. Coacăze negre 262. Zmeură 263. Agrișe 264. Mure 265. Dude 266. Smochine 267. Moșmon 268. Curmale japoneze 269. Roșcove
jrc430as1978 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85567_a_86354]
-
Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de baltă și apă. Fauna dezvoltată în
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
se cânta la fluier ori caval. Alte obiceiuri specifice se mai desfășurau la nunți, înmormântări, botezuri (datul de grindă, de ex. ), dar astăzi sunt pe cale de dispariție (cele de la înmormântări se păstrează mai bine, dată fiind frecvența acestora). "Bomb" pentru corcoduș; "tron" pentru sicriu; "drăidi" și "iakakui" pentru demon; "bradoș"/"brandoș" pentru mucenic/măcinic; "aralie" pentru vijelie/ futună puternică; "ole"! - pentru exprimarea mirării; "sorică" pentru floarea-soarelui; "fetițălică", "băietelică" pentru fetițo, respectiv băiete;"gâgâlice" pentru pepene verde; "bolbotină" pentru fruct verde abia
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un arbore cu creștere rapidă, originar din Chină. Se cresc: vite, capre, căi (pentru tractarea căruțelor), găini și alte păsări domestice pentru
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi depășind 30 de grade Celsius,iar iernile sunt aspre cu temperaturi foarte scăzute și viscole. Aceasta
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
bun mai ales pentru foc, cu un frunziș ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât și dudul, se găsesc prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii 60, când se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele tipice de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
spân></spân></spân></p> Prima casă de care îmi amintesc - e vorba de anul 1920 și ceva. Casă avea o curte lungă, 40-50 de metri, cu un gard de lemn în față. În fundul curții era o mică grădină cu pomi, corcoduși erau pe-atunci. Locuiam în curtea aceea șase chiriași. Trei pe stânga și trei pe dreapta. Proprietăreasa și cinci chiriași. Amănunt: doi chiriași creștini, proprietăreasa și doamna Victoria, și patru evrei. Evreii vorbeau idiș acolo, dar doam</spân></spân><spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
avea două porți. Una simplă pentru persoane, cealaltă dublă care se deschidea numai toamnă, pe unde intrau căruțele și necesarele pentru a încălzi camerele pe timp rece. În curte aveam mulți pomi. Un tei, peri care făceau pere bergamote, un corcoduș cu o coroană foarte stufoasa și patru pruni, din care culegeam prune gustoase în sezonul de vară spre toamnă. Mama făcea magiun de prune într-un cazan mare de rufe pe care-l spoia anual un specialist, un țigan. Îl
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]