255 matches
-
aflau mai ales în Lucian, încântat de patosul interogativ al celuilalt, mobilizat de neliniștile și lecturile unui interlocutor căruia îi încredința faliile ascunse, împotmolirile, chiar dacă atât de bine adăpostite sub ținuta reticentă. Orgolios, scrupulos : disprețul față de plebe, convertit în distantă cordialitate. Egoismul disimulat în corectitudine, setea afectivă deviată în ironie și maniere scrobite ?... Își povestiseră episoade ale trecutului, dar și în curs. Într-o deplasare comună de câteva zile pe șantier, află că Lucian avusese o scurtă legătură cu Delia, sora
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Voiați să urcați? - Ah, făcu Adrian ridicând din umeri, asta e greu de spus. Cine ar îndrăzni, întrebat dacă vrea să urce, cine ar îndrăzni să răspundă: Nu? Una din doamne izbucni în râs și-l privi cu o subtilă cordialitate. - Asta înseamnă că n-ați aflat de legendă, i se adresă ea. Ori spui "jos", ori spui "sus"... - Ori urcăm, ori coborâm, o întrerupse jovial vecinul ei, e același lucru... - Pentru că ascensorul rămâne același, continuă doamna, corect și totuși detașat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Cine ai spus că mă cheamă? îl întrebă. - Nu pot să vă spun. E o surpriză. - Bine. Du-te și spune-le să mă aștepte. Să mă aștepte cu surpriza. Se apropie de Adrian, îi luă brațul cu o neașteptate cordialitate și-i șopti: - Haidem la Sala catalană. Ce te interesează mai mult: fete? băieți? - In primul rând, vitrina cu obiectele artistului. Și vă spun asta cu deznădejde, aproape cu teroare. Este ultima mea șansă. Poate că mă așteaptă încă. - Dar
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Îi simt suspiciunea și neîncrederea. Fără îndoială, se întreabă de ce mă ține fratele lui, dată fiind mai ales asprimea zvonurilor care circulă. Respectând tradiția, prințul Kung execută un ritual de bun venit. Mie mi se pare mai degrabă lipsit de cordialitate. Cei doi nu se poartă ca niște frați care au crescut împreună. Seamănă mai mult cu ritualul unui supus care-și aduce omagiul stăpânului său. Împăratul Hsien Feng îi mulțumește fratelui său pentru gest, grăbindu-se să încheie cu formalitățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
contelui Rystizanowski către N. Bălcescu, datată Berlin, 22 aprilie 1848, în care emigratul polonez îl recomanda pe Zablocki și încerca să forțeze mâna lui Bălcescu, avertizându-l că în cazul când cel dintâi nu va găsi la destinație încredere și cordialitate se va îndrepta spre Constantinopol, ceea ce ar „împiedica pentru câtăva vreme toată lucrarea pe care A. S. Prințul Adam Czartoryski o prepară în acest moment la Paris”. În iulie 1848, Michal Czajkowski a pregătit o notă privitoare la organizarea „armatei romane
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pălmuiește fiica atunci când aceasta se află pe punctul de a săruta un militar. În ceea ce o privește, Micheline nu se repede la tanchiștii francezi să-i sărute, căci își închipuie că "sunt probabil sătui deja". În schimb, le "strânge" cu cordialitate "degetele" acestor soldați chipeși. Și, mai cu seamă, își hrănește ochii cu acest spectacol îmbătător, se nutrește cu "emoții și entuziasm". Seara, fericirea ei atinge apogeul, când în piața Beauvau sunt arse ca o revanșă simbolică pentru autodafeul nazist drapelele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Din glosa precedentă lipsesc cîteva „accente”. N-am subliniat că versurile din „Amurg de vară” sînt un exemplu semnificativ pentru comprehensivitatea inimii lui Bacovia. Spus simplu, poetul evocă un tablou cu „fete bătrîne”, pe care le privește cu compătimire și cordialitate. Indulgența lui nu poate fi apreciată îndeajuns decît comparînd poemul său cu alte scrieri din epocă. „Pietre în casă”, „fecioarele îmbătrînite”, „fetele nemăritate” erau subiect de fabulă și de anecdotă veselă; - obiect de glumă și de ironie. în timp ce în succintul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
altădată!” 11) Bacovia îi admiră și îi compătimește. în „Amurg antic” plopii apar magnifici, decorativi, într o alură solemnă și liniștită: „- Apostoli în odăjdii violete”12). Despre ei scrie cu o emoție particulară și, dacă pot să zic așa, cu cordialitate, fratern: „De mult, de mult cunosc doi plopi/ Ce-mi stau și azi în cale -/ îmi place mult ca să-i privesc,/ Dar mă cuprinde-o jale...// Căci parcă-mi spuneun nu-știu-ce.../ Ca mîine poate am să mor -/ Și dînșii n-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
narativ simplu F (x) în care predicatul este reprezentat de acțiunea de lichidare a lipsei inițiale, iar variabila x de agentul salvator (în exemplele de mai sus instituția bancară investită pe lîngă atributele de eficiență, promptitudine, seriozitate, cu cele de cordialitate, solidaritate etc.). Schema narativă progresivă poate fi eventual inversată, iar gramatica narativă va începe cu soluția, situație în care apare pregnant "emfaza inaugurală a rezultatului" (G. Péninou, 1981: 33), în virtutea aceleiași strategii de euforizare actualizate nu numai în planul construcției
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de reîncarnare în și mai nebuloasa grupare „neointerbelică” - același inamic public nr. 1, „Grupul de la Păltiniș”. Din fericire, toate aceste controverse amintite foarte succint aici s-au păstrat, în ciuda unor derapaje, la un nivel acceptabil de inteligență și decență (fără cordialitate, e drept). Cu totul alta este situația unor „raderi” suburbane ale „Grupului de la Păltiniș” ori chiar ale ideii înseși de elită (confuzia, uneori voită, este aceea între elită și elitism); asemenea diatribe apar de regulă „într-o anumită parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a unui "Mare Orient Mijlociu" democratizat, proiectul "Marea Neagră" a fost fatalmente antrenat în naufragiul administrației Bush în Irak. Aveți perfectă dreptate în chestiunea Balcanilor. Și în această privință, ar trebui mai întâi reluate politicile de colaborare regională, refăcută relația de cordialitate pe care reușisem să o stabilim începând cu 1997. Ar trebui mai ales să începem prin a asuma statutul sud-est european al României: după cum bine știți, președințiile succesive Iliescu au încercat să-l escamoteze, pretinzând că România ar fi adevăratul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
legătura cu strângerea de mână, Desmond Morris (1977) ne prezintă moduri greșite de a face acest gest cu ajutorul unor analogii demne de luat în seamă: • mâinile carnivore: prinderea mâinii celuilalt cu ambele mâini (ca o mănușă) pentru a crea iluzia cordialității, prieteniei, fiind de fapt o conduită vicleană a celui care o practică; • mâna ciorchine: întinderea vârfurilor reunite ale degetelor, dând dovadă de neimplicare și neseriozitate; • mâna acrobat: strângerea mâinii drepte a interlocutorului și, în același timp, atingerea cu cealaltă mână
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o stare sufletească, emoțională mai profundă. Pentru L. Carter (2007), de pildă, amabilitatea este "o trăsătură capitală a unei persoane care iubește" (p. 267). În sensul ei autentic și profund, aceasta înseamnă "o angajare spre un caracter prietenos, spre generozitate, cordialitate și blândețe" (ibidem). Ea reprezintă "manifestarea exterioară a unei inimi pline de compasiune pentru ceilalți" (ibidem). Oamenii cu adevărat amabili "caută activ un mod de a face ca viața altuia să se desfășoare mai lin. Ei trăiesc o mare încântare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un rol comun important în Europa. Puțin rezervat față de criticile pe care Kohl le-a adus lui Honecker, Gorbaciov accepta că și în RDG ar trebui să existe deschidere spre democrație. Schimbarea atitudinii lui Gorbaciov a fost, probabil, și efectul cordialității deosebite cu care a fost primit, al discuțiilor particulare cu cancelarul federal. Poziția liderilor RDG a fost în mod fatal una total potrivnică. Enervat de semnarea tratatului germano-sovietic din iunie 1989 și de afirmațiile lui Gorbaciov cu privire la non-intervenția Tratatului de la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de nouă și grabnică întovărășire foarte numeroși, potrivit mulțimii, concentrării și strămutării ușoare a indivizilor în societatea de astăzi. Unicul este și aici un nonsens; legătura cu termen lung inutilă, dacă-i cumva posibilă. Se formează atunci o normă de cordialitate prudentă, cu deosebire, observabilă în societăți nordice foarte modernizate economicește". Între timp, se pare că "molima" s-a extins peste întreaga Europă și Americă de Nord. Nu este uitată nici familia tradițională, aflată într-o accentuată disoluție. "La întîlnirea dragostei
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu renunță totuși la campaniile sale în Moldova, pentru a-i constrânge pe turci la o pace cât mai defavorabilă, întoarcerea lui D. (a cărui prezență în Polonia pare a conveni la un moment dat regelui în raporturile, lipsite de cordialitate, cu Constantin Cantemir) nu va mai fi cu putință. Anii din urmă îi sunt umbriți de numeroase suferințe: grija pentru tezaur, somațiile repetate ale domnitorului Constantin Cantemir de a reveni în patrie și imposibilitatea de a le da ascultare, anatema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
la vocația diarismului, „epicismul interior”. Cu alte vorbe, capacitatea de a imagina ideile, de a le pune într-o narațiune și de a le face, astfel, mai ușor accesibile. Inflexibil când e vorba de conceptele etice, vorbește acum despre „utopia cordialității”, confirmând, pe Julien Benda, care zicea că orice moralist este, în fond, un utopist. Este, adevărat, un utopist dacă vrea să îndrepte o lume moralmente strâmbă. Și încă nu s-a văzut un moralist care că reușească. Cel puțin în timpul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Popescu, Cărți, 119-122, 128-134; Sângeorzan, Conversații, 266-269; Culcer, Serii, 27-29; Tomuș, Mișcarea, 205-211; Zaciu, Cu cărțile, 63-68; Mircea Martin, Morala parabolei, RL, 1982, 49; Iorgulescu, Ceara, 205-214; Livescu, Scene, 157-159; Sever Avram, Retragerea Afroditei, „Dialog”, 1983, 4-5; Mircea Zaciu, Înțelesurile cordialității: „Polemici cordiale”, RL, 1983, 28; Gheorghe Grigurcu, „Polemici cordiale”, ST, 1983, 7; Steinhardt, Critică, 149-153, 242-244; Edgar Papu, O neobosită trăire, RITL, 1984, 3; Condurache, Portret, 84-87; Cristea, Modestie, 146-151; Manea, Contur, 153-160; Moraru, Textul, 145-149; Raicu, Fragmente, 407-410; Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
a induce o stare destul de serioasă de indispoziție terapeutului. A fi cordial, înseamnă a socoti că pacientul este „simpatic”. In general, a avea acestă atitudine crează puține dificultăți și este suficient ca terapeutul să dezvolte suficientă empatie pentru ca sentimentul de cordialitate să apară în mod spontan. Uneori, este însă mai dificil și atunci este necesar să se apeleze la unele metode de restructurare cognitivă. Dacă un terapeut nu reușește să considere că pacientul este simpatic, este mai indicat ca acesta să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la unele metode de restructurare cognitivă. Dacă un terapeut nu reușește să considere că pacientul este simpatic, este mai indicat ca acesta să nu mai înceapă terapia și să încredințeze această sarcină unui confrate. Aceste trei criterii - empatia, autenticitatea și cordialitatea - formează direcția afectivă a relației, dar nu sunt suficiente. Un terapeut trebuie, în plus, să fie un bun profesionist, să aibă un anumit statut și competențele necasare pentru a stabili relația terapeutică, să știe să conceptualizeze problemele, să aplice unele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înțeleg și nici nu fac efort pentru a-mi modifica sentimentul; rămân în defensivă”. Terapeutul recapitulează în tabelul următor. Tabel 1. Recapitularea terapeutului: Cazul Domnului B. Empatie: de la 0 la 8 1/8 Autenticitate: de la 0 la 8 7/8 Cordialitate: de la 0 la 8 1/8 Profesionalism: de la 0 la 8 1/8 Conduită de urmat: terapeutul trebuie să-și modifice emoțiile și să-și dezvolte empatia pentru a considera că pacientul este mai simpatic; pentru a realiza acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
n-o ajut pe pacientă dacă rămân centrat mai degrabă pe plăcerea de a discuta decât pe procesul terapeutic”. Tabel 2. Recapitularea terapeutului: cazul doamnei G. Empatie: de la 0 la 8 4/8 Autenticitate: de la 0 la 8 7/8 Cordialitate: de la 0 la 8 8/8 Profesionalism: de la 0 la 8 2/8 Conduită de urmat: terapeutul este centrat pe plăcerea de a discuta și nu este suficient de empatic în ceea ce privește realitatea pe care o trăiește pacienta. El este nevoit
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cură de dezalcoolizare fără să fi evaluat în prealabil problema. Riscul este ca terapia să fie întreruptă. Tabel 3. Consecințe asupra relației terapeutice: cazul domnului B. Empatie: de la 0 la 8 2/8 Autenticitate: de la 0 la 8 7/8 Cordialitate: de la 0 la 8 1/8 Profesionalism: de la 0 la 8 4/8 Terapeutul poate, în aceste condiții, să decidă să dezvolte empatia și, pentru a realiza acest lucru, să exploreze trăirile pacientului pentru a înțelege mai bine problema sa
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
istorice, centrele sportive, magazine și altele. 5. Resursele în materie de ospitalitate. Reprezintă toată bogăția culturală care face posibilă primirea corespunzătoare a turiștilor. Exemple ar putea fi atitudinea de bun venit specifică anumitor locuri, atitudinea rezidenților față de turiști - de politețe, cordialitate, sincer interes, dorința de a le fi de folos și de petrece timpul împreună și alte manifestări de cordialitate și afecțiune. De asemenea, aici se includ resursele culturale „virtuale” ale fiecărei zone: arte frumoase, literatură, istorie, muzică, artă dramatică, dans
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
primirea corespunzătoare a turiștilor. Exemple ar putea fi atitudinea de bun venit specifică anumitor locuri, atitudinea rezidenților față de turiști - de politețe, cordialitate, sincer interes, dorința de a le fi de folos și de petrece timpul împreună și alte manifestări de cordialitate și afecțiune. De asemenea, aici se includ resursele culturale „virtuale” ale fiecărei zone: arte frumoase, literatură, istorie, muzică, artă dramatică, dans și cumpărături. Există o gamă variată de resurse turistice creată prin combinarea resurselor culturale. De exemplu, pot fi menționate
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]