59,281 matches
-
la întrebarea dacă cuvintele cu sens general corespund sau nu unor realități din lumea noastră? Au oare ele un temei real, sau sînt simple noțiuni a căror semnificație e produsă de mintea noastră? Bunăoară, dacă spun "om", cuvîntului acestuia îi corespunde colecția tuturor oamenilor din lume sau există o realitate singulară, Omul, care servește drept model pentru toți oamenii din lume? Dumnezeu, cînd l-a creat pe Adam, cum a procedat: a avut în fața ochilor un model de om pe care
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
unitar, fără reproș, câteva formulări zgâriind literalmente urechea: "acest statut prea puțin comun al lor le și izolează și le adapă, abundent, melancolia" (p. 32), "nici un demers critic, oricât de breaz ar fi el..." (p. 90), "fenomenul este unul care corespunde așteptărilor publicului, hrăpăreț de opere nonficționale" (p. 175), "junele student (...) are curiozitatea specifică etății crude" (p. 190), "orizontul de așteptare trăda o sete atât de aridă" (p. 205). Aspectele acestea sunt însă ușor de revizuit, cu condiția ca autorul să
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
2010). 4. Garabet Ibrăileanu, Studii literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine a luceafărului, a geniului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Iarnă: Ultima Thule „Nu-ți aruncă, moarte, piatra în oglindă mea”. Poetul nu are numai cultul cuvintelor, ci și cultul cifrelor. Viață este una, trece fără întoarcere prin cele patru anotimpuri, care nu sunt altceva decât vârstele iubirii (cifră 4 corespunde zilei ivirii pruncului-poet în lume și în lumina), fiecare anotimp are 33 de poeme (cifră 33 corespunde vârstei hristice). Dincolo de calea destinului care impune rolurile jucate, poetul rămâne sufletul pur si etern, de o candoare inefabila. Rotundul cărții este evident
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ci și cultul cifrelor. Viață este una, trece fără întoarcere prin cele patru anotimpuri, care nu sunt altceva decât vârstele iubirii (cifră 4 corespunde zilei ivirii pruncului-poet în lume și în lumina), fiecare anotimp are 33 de poeme (cifră 33 corespunde vârstei hristice). Dincolo de calea destinului care impune rolurile jucate, poetul rămâne sufletul pur si etern, de o candoare inefabila. Rotundul cărții este evident. Incipitul exprimă spiritul creatorului pregătit de jertfă:,,Plâng în limba română și tac: e primăvară în cuvinte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită să configureze pregnant sensul și poetul se angajează la echivalări și apropieri de elemente la nivelul abstract al limbajului, forțând „metaforă”, expresia plasticizanta. Inconsistentei din primul caz îi corespunde, la acest nivel, o presiune ontica a poematicului. Aici poetul trăiește sub presiunea sensului. Marian Barbu a presimțit-o și poate din cauza asta, mult mai ascunsă și insidioasa, a amânat ieșirea în „arena”. A încercat să i se sustragă, să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
valori diferite; perfect instalată în toate registrele limbii este locuțiunea copulativă precum și. În principiu, utilizarea pe scară largă a cuvîntului precum, ca adverb de comparație (spune totul precum ție), conjuncțional (face precum a vrut) și chiar prepozițional (face precum tine) corespunde unei logici a evoluției limbilor: se știe că unele cuvinte se gramaticalizează, devenind simple instrumente lingvistice, cu formă scurtată și sens tot mai abstract. Așa au devenit anumite adverbe prepoziții și conjuncții, așa s-au transformat treptat unele pronume în
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
distincte - înălțimea sunetelor și timpul -, principiul periodicității se găsește atât în noțiunea de mod, cât și în tehnica sitei. Aceasta constă în producerea evenimentelor - sau a claselor de evenimente - care apar și dispar și reapar conform anumitor periodicități. Aceste periodicități corespund numerelor prime, domeniu în care "predestinarea" întâlnește mai mult decât oriunde altundeva imprevizibilul. 2) Mă gândesc între altele la a sa Simfonie a doua (compusă în 1972) unde, în mișcarea a doua acordurile tonale se înlănțuie după o logică non-tonală
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
și relațiile mele cu teatrul. Am adunat pe masa mea de lucru un morman de cărți. Răsfoiesc cărți mai vechi și cărți mai noi. Încerc să aleg. Alegere nu înseamnă judecată de valoare, ci preferința personală pentru acele opere care corespund nevoilor mele. Și totuși... Le théâtre ou l'instant habité (oare mai e nevoie să explic?). O culegere de laconice eseuri pe marile teme ale teatrului european și a oamenilor care l-au făurit; a clipei când teatrul făcut de
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
să se perpetueze. Ca să nu mai pomenim de titlul, cu litere de-o șchioapă, din ultimul număr: Nicolae Manolescu îl ironizează pe Alex. Ștefănescu (v. și nota lui D. C. Enache din pagina 11). Titlul e încîntător, numai că nu corespunde realității, în schimb corespunde din plin intenției de a strecura între director și redactorul-șef aparența unei tensiuni de altfel inexistente. Cum ar fi dacă noi am publica, cu litere cît brațul, un titlu de genul: Carmen Mușat face glume
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
nu mai pomenim de titlul, cu litere de-o șchioapă, din ultimul număr: Nicolae Manolescu îl ironizează pe Alex. Ștefănescu (v. și nota lui D. C. Enache din pagina 11). Titlul e încîntător, numai că nu corespunde realității, în schimb corespunde din plin intenției de a strecura între director și redactorul-șef aparența unei tensiuni de altfel inexistente. Cum ar fi dacă noi am publica, cu litere cît brațul, un titlu de genul: Carmen Mușat face glume cu Ovidiu Șimonca? Nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
se degradează văzând cu ochii, totul ia aspect de ruină, iar planurile de sistematizare, avute în vedere de municipalitate, nu fac decât să statueze impresia de sfârșit inconturnabil al unei epoci și al unui mod de viață. Degradării orașului îi corespunde dezastrul din viața oamenilor. Într-un fel sau altul, absolut toate personajele acestui roman trăiesc în plin coșmar. Câte existențe, atâtea drame. Pavel Chihaia știe, precum puțini prozatori români, să construiască personaje și toți eroii săi sunt bine conturați, posedă
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
artei în genere se cuvine abordat într-o perspectivă mai profundă ce ne îngăduie a împărtăși gîndul că arta, indiferent de subiectul, de orientarea, de mijloacele sale, poartă un mesaj sacral, care, dacă nu e manifest, așa cum adesea se petrece, corespunde acelui "sacru camuflat" despre care vorbea Mircea Eliade. Dacă depășim atmosfera de altminteri sclipitorului spirit voltairian, pe cea a pozitivismului cu greoaie articulații caracteristic secolului al XIX-lea (o urmare a acestuia fiind psihanaliza), ca și nivelatoarea stihie marxizantă din
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
pictorilor cu spiritul ațintit asupra numinosului ofranda propriului său limbaj, conservîndu-i identitatea, în afara căreia am fi avut a face cu un hibrid. Unghiul d-sale de vedere salutar este cel al intuirii unei transcendențe care colaborează cu imanența. Cea dintîi corespunzînd doctrinei religioase, cea de-a doua sferei de imagini de artă în duhul în care un pasaj din Sfîntul Augustin propune însăși înțelegerea lui Dumnezeu, într-un chip ce ar putea sugera o armonizare între imanentismul spinozist și contestatarii săi
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
cineaștilor din țara noastră, comparativ cu cele existente în Occident" și aș considera că "numai lipsa libertății de creație determină valoarea redusă a producției cinematografice românești" etc. Pe lîngă asemenea delațiuni, redate în limbajul de lemn al turnătorilor, dar care corespund în esență adevărului, materialul conține, cum e și de așteptat, numeroase născociri, unele cu parfum antisemit. Ceea ce se urmărește este, evident, să fiu "demascat" și țintuit la stîlpul infamiei. Încît, judecînd retrospectiv, mă consider norocos că am scăpat doar cu
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
echilibrului îl determină pe maestrul Niculescu să destindă (suspende) tensiunea extremă a implorărilor anterioare, prin introducerea - ca parte a 3-a - a Cântecului zorilor, extras din culegerea "Ale mortului", alcătuită de Constantin Brăiloiu în 1936. Clopotelor din secțiunea precedentă le corespunde acum gongul, ca un semnal demiurgic către "făpturile" Domnului, cărora li se îngăduie, efemer, să "negocieze" cu "zorile, surorile", pentru a nu se grăbi să "ne năvălească, până nu și-o găsi dalbul pribeag un car cărător, că e cărător
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
actul prin care reușește el însuși să se cunoască". Conștiința critică lovinesciană se centrează pe câteva întrebări esențiale, ca forme de autoverificare. E. Lovinescu vrea să afle dacă sunt autentificate ideile critice de entitatea psihologică a autorului. Cercetează dacă acestea corespund fondului de sentimente și credințe intime, dacă sunt confirmate interior. Ultimele capitole, XXXII-XXXVI, din volumul II de Memorii, reprezintă punctul de vârf al acestei investigații, realizate sistematic cu scopul de a vedea cât de firesc și cât de organic cresc
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
2010). 4. Garabet Ibrăileanu, Studii literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine a luceafărului, a geniului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Iarnă: Ultima Thule „Nu-ți aruncă, moarte, piatra în oglindă mea”. Poetul nu are numai cultul cuvintelor, ci și cultul cifrelor. Viață este una, trece fără întoarcere prin cele patru anotimpuri, care nu sunt altceva decât vârstele iubirii (cifră 4 corespunde zilei ivirii pruncului-poet în lume și în lumina), fiecare anotimp are 33 de poeme (cifră 33 corespunde vârstei hristice). Dincolo de calea destinului care impune rolurile jucate, poetul rămâne sufletul pur si etern, de o candoare inefabila. Rotundul cărții este evident
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ci și cultul cifrelor. Viață este una, trece fără întoarcere prin cele patru anotimpuri, care nu sunt altceva decât vârstele iubirii (cifră 4 corespunde zilei ivirii pruncului-poet în lume și în lumina), fiecare anotimp are 33 de poeme (cifră 33 corespunde vârstei hristice). Dincolo de calea destinului care impune rolurile jucate, poetul rămâne sufletul pur si etern, de o candoare inefabila. Rotundul cărții este evident. Incipitul exprimă spiritul creatorului pregătit de jertfă:,,Plâng în limba română și tac: e primăvară în cuvinte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită să configureze pregnant sensul și poetul se angajează la echivalări și apropieri de elemente la nivelul abstract al limbajului, forțând „metaforă”, expresia plasticizanta. Inconsistentei din primul caz îi corespunde, la acest nivel, o presiune ontica a poematicului. Aici poetul trăiește sub presiunea sensului. Marian Barbu a presimțit-o și poate din cauza asta, mult mai ascunsă și insidioasa, a amânat ieșirea în „arena”. A încercat să i se sustragă, să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
alb. Cântarea ne învață, prin aceste cuvinte, ce înseamnă restaurarea frumuseții pe care mireasa o obține prin revenirea la frumusețea adevărată de care se îndepărtase. Frumusețea rămâne simbolul mântuirii, iar urâțenia rămâne simbolul pentru păcat. Mai mult, frumusețea și urâțenia corespund luminozității și întunecimii, care constituie caracteristicile definitorii pentru cele două noțiuni. Deci, pentru Sfântul Grigorie, povestea miresei ascunde un profund adevăr antropologic și soteriologic. El pune accent nu pe dilema ontologică a sufletului (păcatul), ci pe iubirea divină exprimată prin
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
adevărate, mult departe de orice întunecime: strălucea prin imitarea frumuseții arhetipului”<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 74. footnote>. Rezultă că lumina naturală sau condiția pură sau strălucitoare a sufletului corespunde condiției sale originare, pură și iluminată de Dumnezeu. Dar prin exercitarea liberei voințe, sufletele devin „arse” de păcatul care rezultă din cedarea în fața ispitei sau tentației, care le urâțește: „Soarele arde suprafața strălucitoare a trupului asaltând-o cu tentații și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
din Cântarea 1:5. Pătat de păcat și limitat în capacitatea sa de a reflecta divinul, sufletul are nevoie de slavă, tot așa cum mireasa are nevoie de sfințire. Nedorind să o abandoneze, Dumnezeu îi redă starea de frumusețe originară, ceea ce corespunde mântuirii sufletului de către Dumnezeu: „Dumnezeu, Care modelează toate lucrurile în înțelepciunea Sa, îi îngrijește miresei diformitatea. Nu inventează pentru ea o frumusețe care să nu fi existat anterior. Ci o conduce înapoi la starea inițială de slavă îndepărtând ceea ce a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
fi propuse contemplației sufletului sunt invizibilul (τὸ ἀόρατον) și incomprehensibilul (τὸ ἀχατάληπτον), în care este Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 1000D - 1000A. footnote>. Pasajul ne prezintă același progres: separarea de impietate, care corespunde vieții curățitoare, aplicația la cunoașterea realităților (προσοχή) care reprezintă viața iluminativă. Depășind toate aparențele, nu doar ale sensibilului, ci și ale conceptualului (καταλαμβανόμενον), adică depășind orice activitate naturală a sufletului. Întuneric este obscuritatea totală a sufletului în fața realității divine care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]