288 matches
-
modernii i-au spus Zendavesta”1, o explicație absolut pertinentă pentru contextul apariției sale, căreia, câțiva ani mai târziu, Nyberg, profesorul lui Wikander la Uppsala, nu i-ar fi adăugat decât necesara precizare a unei erori produse perpetuat, dar și corijată de savanții europeni: Anquetil Duperron a crezut că zand înseamnă limba propriu-zisă a redactării, iar nu acel tip de comentariu, companion „exegetic” al textului religios de bază, Avesta, și a numit cartea Zend-Avesta2. Dar Iordănescu urmase studii de orientalistică la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de plantații. Aici plantațiile sunt cu grijă orânduite și distribuite. Munțișorii atent întreținuți. Stâncăriile din marginea drumușoarelor sunt reținute pe alocuri de scoabe mari și bare de fier care le unesc și le rețin. Crăpăturile sunt astupate cu ciment. Oamenii corijează și cred că înfrumusețează opera lui Dumnezeu, în realitate își urmăresc interesul, căci drumușoarele și stâncile și peisagiul fac parte din pânea cea de toate zilele a oamenilor din partea locului. Femeia de care vorbesc, bine îmbrăcată și cu înfățișare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
latin = împins. Se poate spune: a da un impuls cuiva, unei organizații, unei idei. A impulsiona e o invenție nepotrivită cu firea limbei, cum ar fi a consideraționa, a rezoluționa, a corecționa, în loc de a considera, a rezolva, a corecta sau corija. Ce ar fi să apară a semnificaționa? B. a sezisa = saisir. În l. franceză saisir înseamnă a apuca în accepțiunea obișnuită: saisir quelqu'un au colet, saisir une épée pour s'en servir; être saisi d'effroi. Înțelesul al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acestor făpturi specializate pentru basm. Atributul de „câne rău” descrie forțele dezlănțuite ale fiarei la vânarea căreia tânărul pornește, chiar și în absența unei chemări exprese. Grație legăturii mitice dintre leu și flăcău, gesturile celui dintâi sunt aflate și trebuie corijate de eroul cunoscător în amănunt al teritoriului infernal. În colindele de tip III, 52, Dulful, monstrul marin, provocarea devenită plângere o lansează mărul agresat, simbol al Arborelui Cosmic, sau marea însăși: „Când e soarele-n diseară/ Iese Duh din mare-afară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
à la Pavlov. Supurația cheamă literatura. Scriu despre mine și nu știu dacă e bine. Majoritatea scriitorilor sunt scriitori ai unei singure cărți, în care s-au deconspirat, apoi au amuțit. Dar io nu știu dacă spun adevărul. Scriu ca să corijez. Lumea așa cum ar fi trebuit să fie, ăsta ar fi fost un titlu bun pentru cartea mea. 20. Dincoace de linia lui 41 Încet-încet, începeam să revin la viață. Mergeam la facultate destul de des. Cu o consecvență exasperantă chiar. Naivul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
vorbește Stendhal și Înaintea căreia l-am văzut amândoi pălind, ca Într-o poveste de demult, cu Tris tan și Isolda, pe octogenarul sever și cenușiu la chip - pictorul Pallady; avântul juvenil și sprintenel al dragostei ei, În stare să corijeze la vreme pe libertinul impudic și impertinent de până atunci; prietenia ei mai mult decât devotată, de un servi lism neînțeles la o fire ca a ei, prea perso nală, prea dârză și prea orgolioasă; excelenta ei sănătate fizică și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bancherului bucureștean, după cum rezultă dintr-un cântecel În ladino din folclorul urban al epocii : „Alexandru Ghica no tiene paras/ Ham Hilel l’impresta y no paga mas” <endnote id="(880)"/>. În 1821, secretarul domnesc din București, François Recordon, Încearcă să corijeze imaginea negativă a evreului cămătar, imagine cu care el Însuși era obișnuit În Franța. Vorbind despre „dragostea evreilor pentru muncă” și despre „inteligența lor”, Recordon conchidea : „Cu toate că evreii sunt pomeniți În proverbe ca cei mai josnici cămătari, nu trebuie crezut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trimis pe pământ pe Iisus Hristos, Fiul Său, din pură mizericordie, pentru a salva o umanitate care nu-l privea în nici un fel, căci nu El o plămădise și îi insuflase viață. Din prea plinul milei Sale a voit să corijeze opera altuia, s-o mântuie. Mântuitorul a dat însă greș. Îndărătnică, sau prea slabă, omenirea nu i-a acceptat - nu i-a putut urma - Învățătura. Înălțarea la cer, la cerul Dumnezeului adevărat, a reprezentat în aceste condiții o retragere, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
acte nedreptatea și ilegalitatea ce ni s-au făcut. Am făcut și recurs la decizia inițială a "Instanței", dar în acele vremuri Justiția nu numai că era legată la ochi, dar se pare că nu avea ochi deloc pentru a corija nedreptățile statului. Stenograme, stenograme... care mai de care mai urâte, mai banale, mai "strict secrete"... M-am plictisit de ele și am decis să închei acest compartiment "substanțial" al dosarului cu o stenogramă al cărei conținut își merita pe deplin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
vor fi controlabile și recognoscibile pentru toată lumea" (2005a: 153). Autorul insistă asupra forței cu care imaginile subconștiente se impun percepției și nu vede rațiunea drept un paliativ al automatismului interpretativ al privirii: gândirea rațională intervine a posteriori, nu pentru a corija, ci pentru a explicita interpretarea realului prin privire, pentru a pune în lumină sistematizarea caracteristică percepției delirante. Metoda "paranoico-critică" datorează mult înțelegerii viselor elaborată de Sigmund Freud; pentru Dalí ea este o tehnică ce implică folosirea procesului activ al minții
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
a imaturității afective, a creșterii sugestibilității, impulsivității și rigidității psihomotorii; Dacă apar pe fondul altor deficiențe (senzoriale sau fizice), tulburările de limbaj accentuează tulburările de personalitate existente în mai toate cazurile, ceea ce constituie un argument în plus pentru a le corija. Copiii/elevii cu dificultăți de învățare (learningdizabilities) Literatura de specialitate analizează raportul tulburări dificultăți de învățare, considerându-le ușor confundabile datorită unei slabe diferențieri între ele, existente din cauza lipsei criteriilor exacte de evaluare a distanței între potențialul intelectual și performanțele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
țesuturilor care eliberează articulațiile. Sprijinul ușor al mânii operatorului permite, În balansare, regăsirea unei mișcări armonioase. O intervenție brutală În plină cursă nu face, În general decât să agraveze deviațiile. Acțiunea predomină la nivelul mușchilor și fasciilor, pentru a le corija. În fapt operatorul susține trunchiul, capul sau membrul ce trebuie tratat și-l lasă să meargă pe direcție sau tracționează mușchiul Întins. Structura ajunge astfel la un punct de echilibru, de relaxare. Mișcarea pornește apoi, În alt sens, antrenată de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și reține adevărul numai pentru sine. Eminescu și editorii săi 27 februarie: „Dacă v-aș putea descrie influența ce ai făcut mata cu scrisoarea din urmă asupra lui Mihai cred că ai rămânea pe deplin satisfăcută; și ai să-l corijezi și de defectul lui, după cum mi-ai dat și bani spre a-l vindeca. Acest om vă datorește viața și, prin însănătoșirea lui, pot zice și ceea ce a mai scris. D-lui Maiorescu nu i-a scris să-i tipărească
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scriiturii manuscrise (l’écriture manuscrite), stiloul și hîrtia. Cînd modifici un lucru, trebuie s-o faci cu promptitudine. Există ceva pur fizic în procesul de creație artistică, dar și ceva catartic. E viteza potrivită. Cînd scrii încet te autocenzurezi, te corijezi imediat și poți avea dintr-o privire întreaga arheologie a scrisului”. Un autor de mari succese, J.L.C. evită „le Tout-Londres littéraire” (o lume pe care o consideră „confuză”) și aparițiile la televiziune, deși posedă „toate resursele șarmului englezesc”: „De fapt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
depistat singură. (În orice caz, despre „secta” cu pricina, voi spune că am confirmarea lecțiunii În cartea dvs., cu trimitere la pagină. Vă expediez, de altfel, xeroxul după fila de ms., ca să vedeți ce am citit eu, și cum voi corija ortografia, mulțumită dvs. Am intenția să Încerc și un contact cu dna Sanda Lovinescu, poate știe dânsa ceva În plus. Din Lovineștii l-am identificat pe Jenică Tatos, pomenit, cum veți constata În vara lui 1938; la fel, pe cumnatul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
à la Lyotard, ca “modernism În stare născîndă”, al excesului. A făcut și Deleuze greșeala pe care toți predecesorii lui o făcuseră: s-a autolegitimat printr-un solilocviu, un discurs În afara lumii a cărui percepție și practică voia să le corijeze. A vrut să desființeze subiectul pentru a-l Înlocui cu spirite animale și s-a Înnobilat astfel cu titlul de “cavaler al autonomiei”, conform sintagmei lui Rorty aplicată lui Foucault. Cred că există, În altă parte decît În literatură și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se succed conservă o vagă memorie cubistă - și acest inventar s-ar purtea continua și în alte registre stilistice -, dar structura sa profundă este prin excelență una romantică. Voința lui enormă de a stăpîni o întreagă lume, de a-i corija disfuncțiile și de a-i alina sufletul ultragiat, antropocentrismul asumat ca destin și neobositul apostolat moral, cum pot fi numite altfel decît utopie romantică sau una dintre multele fațete ale conștiinței mistice? Și ceea ce ar fi putut părea doar un
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
de-valorizată, ca într-una lipsită de soare, într-o demonica beznă ce anulează omenescul. Astfel utilizat, absurdul ni se prezintă că o metaforă a ironiei. O metaforă cărnoasa, zemuind de neant, menită deopotrivă a înfrunta realul insuportabil și a corija idealitatea prea avîntata, însă fără a contesta nici esteticul, nici eticul. Recurgem acum la terminologia lui Kierkegaard, care socotea că ironia joacă, în sfera existenței morale, un rol similar cu cel al îndoielii în sfera gnoseologiei. Ironia plasticizata, asadar potențata
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
ce se respectă printr-un soi de cavalerism liric nu reprezintă decît un echilibru fragil. Căci realul izgonit, trăirea ca atare, din afara cadrei scriptice, așteaptă să-și ia revanșa, să se întoarcă protejate de acea imprescriptibilă lege a compensației ce corijează excesele. Suprarealismul a intuit acest proces de flux-reflux al lirismului sedus de mirajul purist, propunînd un punct de atracție (point de mire), după spusa lui Breton, conținută în cel de-al doilea manifest, în care, contrariile cooperînd, termenii de real
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
privind măsuri interimare - agenților economici implicați luarea oricărei măsuri pe care o consideră necesară în scopul restabilirii mediului concurențial. Măsurile prevăzute trebuie să fie strict limitate, atât în durată, cât și în obiectul lor, la ceea ce este necesar pentru a corija o afectarea manifesta și intolerabilă a liberei concurențe. 141. Deciziile emise de Consiliul Concurenței vor avea la bază și analiza restricționărilor direct legate și necesare pentru implementarea concentrărilor economice, care pot afecta mediul concurențial. 142. Deciziile emise de Consiliul Concurenței
REGULAMENT din 29 martie 2004 privind autorizarea concentrărilor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156777_a_158106]
-
întârziere, pentru a preveni sau a opri producerea unui prejudiciu grav și cert. ... (3) Măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) trebuie să fie strict limitate, atât în durată, cât și în obiectul lor, la ceea ce este necesar pentru a corija afectarea liberei concurente. ... (4) Deciziile luate de Consiliul Concurenței în aplicarea prevederilor alin. (1) și ale art. 50 și 51 vor fi comunicate de îndată părților; ele pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București în termen
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*actualizată*) legea concurentei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158150_a_159479]
-
întârziere pentru a preveni sau a opri producerea unui prejudiciu grav și cert. ... (3) Măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) trebuie să fie strict limitate, atât în durată, cât și în obiectul lor, la ceea ce este necesar pentru a corija o afectare manifestă și intolerabila a liberei concurente. ... (4) Deciziile luate de Consiliul Concurenței în aplicarea prevederilor alin. (1) și ale art. 50 și 51 vor fi comunicate de îndată părților; ele pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 - (*actualizată*) legea concurentei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154469_a_155798]
-
întârziere pentru a preveni sau a opri producerea unui prejudiciu grav și cert. ... (3) Măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) trebuie să fie strict limitate, atât în durată, cât și în obiectul lor, la ceea ce este necesar pentru a corija o afectare manifestă și intolerabilă a liberei concurențe. ... (4) Deciziile luate de Consiliul Concurenței în aplicarea prevederilor alin. (1) și ale art. 50 și 51 vor fi comunicate de îndată părților; ele pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 121 din 4 decembrie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154237_a_155566]
-
curmate fără întârziere pentru a preveni sau a opri producerea unui prejudiciu grav și cert. ... (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie strict limitate, atât în durată cît și în obiectul lor, la ceea ce este necesar pentru a corija o afectare manifestă și intolerabila a liberei concurente. ... (3) Deciziile luate de Consiliul Concurenței în aplicarea prevederilor art. 50 și 51 vor fi notificate de îndată părților; ele pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București în
LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*actualizată*) legea concurentei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152219_a_153548]
-
care sunt acoperite în mod natural și formează un filament de matase brută (fir de borangic). În cursul depanării, filamentele de matase brută se răsucesc pentru a se deshidrata mai rapid, pentru uniformizarea texturii și a secțiunii și pentru a corija unele defecte ale filamentelor; frecvent, în urma acestei operațiuni filamentele capătă o anumita răsucire. Totuși, aceasta răsucire fiind extrem de slabă, filamentele de matase brută în această etapă de prelucrare nu trebuie confundate cu firele pentru brodat simple menționate la poziția nr.
ANEXĂ nr. 50 din 5 ianuarie 2000 MATASE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166792_a_168121]