4,179 matches
-
Un corn al unui dinozaur a putut în sfârșit confirma teoria conform căreia un meteorit a fost cel vinovat de dispariția uriașelor reptile de pe Pământ. Fosila, lungă de 45 de centimetri, aparține unui dinosaur ierbivor înrudit cu celebrii Triceratops. Ea a fost
Cornul unui dinozaur a confirmat teoria extinţiei în urma impactului unui asteroid cu Pământul () [Corola-journal/Journalistic/69515_a_70840]
-
cuțit, Stiglitz (Til Schweiger) și mitralieră, restul membrilor orchestrei. Abundența de porecle ne introduce pe ușa din față în lumea pulp-urilor, iar Tarantino ne oferă întregul meniu. Putem vedea țeste zdrobite, membre împrăștiate, trupuri care pocnesc sub gloanțe ca pop cornul, gâturi secționate regulamentar, boașe ciuruite, sugrumări de efect, etc., adică tot ceea ce onomastica frustră a echipei recomandă. Pulp-ul este ușor de recunoscut și printre qui pro quo-uri și lovituri de teatru, printre potriveli și însăilări, povestea sare din cataractă în
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
și cofetărie, preparate în cadrul laboratorului propriu. Clienții vor avea posibilitatea de a opta pentru: minipateuri cu brânză, carne sau ciuperci - 13 lei/kg, saleuri - 12 lei/kg, spirale cu cașcaval - 12 lei/kg, rol cașcaval - 15 lei/kg, crenvurști în corn, cozonac cu nucă, rahat sau mac - 4-5 lei, merdenele cu brânză, carne și ciuperci, ștrudele și plăcintă cu brânză sau fructe și altele. Oferta de dulciuri cuprinde: fursecuri - 14 lei/kg, prăjituri de casă - 15 lei/kg, tort cu ciocolată
Agenda2005-51-05-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284503_a_285832]
-
cu rom, de lămâie, de fructe, tiramisu, cannoli, tort cu pere, turtă cu brânză dulce și stafide, turtă dulce trasă în ciocolată și altele. Clienții mai pot comanda înghețată italiană (10 sortimente), preparate de patiserie sau fast food, crenvurști în corn, sandvici cu șuncă, diferite sortimente de spaghete, băuturi răcoritoare, cafea și altele. Cei interesați pot face comenzi pentru tort cu 24 de ore în avans. Unitatea are program de funcționare zilnic între orele 9-24. Camelia Blada prin magazine l Magazinul
Agenda2005-52-05-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284534_a_285863]
-
călătorii ale cadrelor didactice cu reducere de 50%, transportul școlar, cheltuielile materiale cu examenele. La acestea se mai adaugă programele finanțate de Ministerul Educației și Cercetării (reabilitări de școli, programe sociale de genul „Bani de liceu”, „“Euro 200”, „Lapte și corn”. Suma primită de unitățile de învățământ este globală, defalcarea fiind făcută de consiliul de administrație al unității respective. La nivelul școlii, fiecare director întocmește propriul proiect de buget, aprobat de consiliul de administrație, iar în fiecare comună urmează să se
Agenda2005-51-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284522_a_285851]
-
vânzare În 23, 24 și, respectiv, 30 și 31 decembrie, cofetăria „Trandafirul“ din Timișoara găzduiește tradiționala expoziție cu vânzare de produse de patiserie și cofetărie pentru acasă. Clienții pot opta pentru minipateuri, saleuri, spirale cu cașcaval, rol cașcaval, crenvurști în corn, cozonaci, merdenele, ștrudele și plăcintă cu brânză sau fructe, fursecuri, prăjituri de casă, torturi cu ciocolată, frișcă și fructe, caramel, profiterol, vanilie, ciocolată, marțipan, precum și o varietate de prăjituri. Programul de funcționare al cofetăriei va fi între orele 8-20. Detalii
Agenda2005-52-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284551_a_285880]
-
sandviciuri cu șuncă sau cu salam, ori pleskavița sârbească, la prețuri cuprinse între 2,50 de lei/sandvici ori 4 lei/hamburger cu șnițel de pui. De asemenea, în meniul localului mai figurează mici - 1,10 lei/bucată, crenvurști în corn, aripioare de pui la grătar - 1,50 lei/bucată, precum și cartofi prăjiți și salate (de varză sau roșii cu castraveți) ce pot fi cumpărate cu 1,50/porție. Cei care doresc, ca pe lângă micul dejun, să servească o cafea sau
Agenda2006-23-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/285022_a_286351]
-
este și Peștera Liliecilor, cu 1 600 de metri de galerii descoperite. Zona cuprinde 215 hectare de rezervație complexă, cu plante precum stânjenelul de stâncă, fagul oriental, alunul turcesc, stejarul pufos, dar și vietăți rar întâlnite în România: vipera cu corn, acvila, broasca țestoasă, scorpionul, râsul, vulturul egiptean. Pe Valea Mraconiei se deschide o stâncă uriașă, sculptată de meșteri locali pentru a reprezenta „Capul lui Decebal“. Turiștii au aici acces la camping, drumeții spre Băile Herculane, Cheile Nerei, Peștera „Gaura cu
Agenda2006-33-06-01-senzational 4 () [Corola-journal/Journalistic/285129_a_286458]
-
din cap că ba da. Fuge să o întrebe pe Anica, mama lui, dacă poate să meargă cu mine să ne luăm ceva dulce. Ne luăm de mână și pornim spre magazinul din colț. Nu și-a luat decât un corn, un Tedi și o ciocolată caldă la plic. L-am întrebat dacă mai vrea ceva. Nu. Ajunge. Ne-am mân cat cornurile pe banca din curte, am râs opintin du-ne să deschidem sticla de Tedi și ne-am luat
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
ceva dulce. Ne luăm de mână și pornim spre magazinul din colț. Nu și-a luat decât un corn, un Tedi și o ciocolată caldă la plic. L-am întrebat dacă mai vrea ceva. Nu. Ajunge. Ne-am mân cat cornurile pe banca din curte, am râs opintin du-ne să deschidem sticla de Tedi și ne-am luat la revedere. Mihăiță are opt ani și cei mai frumoși ochi albaștri pe care i-am văzut vreodată. Mihăiță trăiește în Biserica
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cap mai înalt decât toți și-o privire seniorială, prefectul vorbea cu generalul, balansându-se cu mâinile la spate. Orchestra cânta pe-un podium. Perechile dansau. Spuma șampaniei sfârâia în cupe de cristal. Pe mese tronau munți de fleici și cornuri prăjite. Dinții mușcau vârtos, nesățios, ca din miezul însuși, mustos și picant, al vieții. O tristețe de moarte-l doborî, căci viața aceea nu era a lui. A lui rămânea numai ușița îngustă ca un capac de raclă, pe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a nemțoaicei, să arunce cu sticle goale, dacă putea ochi pomii grădinii. Unele sticle cădeau și se făceau zob în fața cârciumii, numai cioburi erau a doua zi dimineața, când venea bătrâna să măture, dar Invalidul, cu nasul ciolănos ca un corn băgat în ziare, părea că nici nu observă. Sau nu-i păsa. Putea preferata nemților de sus să năruie și casa. Bătrâna bănuia ceva ascuns în viața lui și se-ntreba de ce n-a ieșit o dată din crâșmă, să lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
2000, accesul de la posturile publice cu cartelă către anumite destinații(țări), evitându-se utilizarea cartelelor telefonice frauduloase, până la implimentarea sistemului “antifraudă”. Sigla “Poștei Române” Din anul 1993, sigla Poștei Române se compune din simbolurile RO, ca mnemonice ale României și cornul poștal tradițional. Simbolurile sunt realizate cu culoare neagră pe fond alb(în varianta alb-negru) sau cu culoarea galbenă pe fond roșu. Deasupra simbolurilor este tipărită denominalizarea POȘTA ROMÂNĂ. De atunci, roșu a devenit culoarea tradițională a Poștei Române și în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
gesturile de pro-sternare: Am să cad, vai, când uraganele vor dicta școlarului: În genunchi, în genunchi (Confidență) și cad în genunchi aruncatu-s la picioarele Zânei (Întâlnirea mea cu muntele) Atunci abia Mea Culpa, Mea Culpa am strigat în patru cornuri de lume, atunci abia m-am frânt, am căzut în genunchi... (Un vis) Nu este deloc exagerat să decelăm aici, dacă nu un fior mistic, cel puțin o vibrație a rugăciunii. Nu numai de la Huizinga, dar încă de la Platon știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Quercus robur) și gorunul (Quercus petraea), la care se asociază și ulmul (Ulmus foliacaea), jugastrul și carpenul, esențe care devin, pe alocuri, dominante. În mod disparat se mai întâlnesc teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos, alături de care se dezvoltă arbuști ca: glădiș
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Cernăuți, acum câștigându-și pâinea ca fochist la instalația de încălzire a unui bloc din București, mi-a apărut ca un personaj desprins dintr-o pagină de istorie rămasă necunoscută. Era un bătrân înalt, drept, sprijinit într-un baston de corn. Pe găvanul ochiului stâng avea un petec de cauciuc negru, fixat cu un șnur petrecut oblic peste cap. Când mi-a spus și numele: Gheorghe Buzdugan, l-am proiectat direct în trecutul Moldovei din vremea marilor voievozi. Un român bucovinean
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a induce sentimentul mișcării fără sfârșit, "eternitatea în mișcare", proprie muzicii, de care vorbește autorul Dialogurilor. În poezia Peste vârfuri, incantația ritualică este efectuată de mișcările din natură alunecarea lunii pe cer și bătaia frunzelor codrului, mișcări continuate de sunetul cornului, deci mișcarea muzicală ca atare, care transferă și amplifică ritualul mișcării indefinite a veșniciei, pregătind în modul acesta inițierea în negrăitul unei morți inițiatice, pierdere de sine într-o beatitudine fără de nume: ...Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de sunetul cornului, deci mișcarea muzicală ca atare, care transferă și amplifică ritualul mișcării indefinite a veșniciei, pregătind în modul acesta inițierea în negrăitul unei morți inițiatice, pierdere de sine într-o beatitudine fără de nume: ...Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. Mai departe, mai departe, Mai încet, tot mai încet, Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. Poezia orfică este cathartică inițiind în nemurire. Lucrul acesta îl împlinește prezentul etern poetic. Căci scrie Pindar: Numai cele frumoase se cuvine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o realitate proprie, transmutată în semnificații. Pe de altă parte, omul utilizează realul străin din jur pentru a se elibera. Un exemplu absolut: poezia lui Eminescu Peste vârfuri. Se pleacă de la două concretitudini alunecarea lunii pe cer și sunetul de corn nu însă ca elemente ale purei cunoașteri, ci ca entități care, prin faptul că se află în mișcare înlesnesc eliberarea de lumea din afară prin transformarea ei din concretitudine și exterioritate, în interioritate, și anume, mișcare sufletească având mers indefinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
se întâmplă, de pildă, în muzica lui Bach, artă a ritmicei absolute și care, tocmai prin această ordine perfectă oferă cea mai largă libertate spiritului. Așa are loc, de exemplu, în poeziei Peste vârfuri. Aici mișcări ale naturii și sunetul cornului dilată la indefinit spațiul din afară "mai departe, mai departe" și apoi preschimbă acest spațiu tensionat în pură mișcare sufletească, iar aceasta crește până se eliberează în moartea inițiatică a inefabilului "Sufletu-mi nemângâiet/ Îndulcind cu dor de moarte". În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Dintre sute de catarge și Stelele-n cer, în care spațiul se lărgește continuu prin mișcarea elementelor: valurile, vânturile, stelele, trecerile toate. Deseori infinitul devine interior ca în Peste vârfuri. Aici unduirea, începută de freamătul frunzelor și continuată de sunetul cornului, se prelungește cu tensiunea infinită a dorului care trece de pe orbita timpului pe vectorul veșniciei. Lirica lui Eminescu participă la universul din Miorița în primul rând prin afinitatea pentru macrocosmos. Și participarea la mitic apare de la primele poeme. În Venere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
catarge: Nențeles rămâne gândul Ce-ți străbate cânturile, Zboară veșnic îngânându-l Valurile, vânturile. În poezia Peste vârfuri, ideea poetică a eliberării în inefabil pleacă de la o concretitudine a naturii, lunecarea lunii pe cer, se interiorizează apoi cu ajutorul sunetului de corn, deci al muzicii, care, prin natura sa are mers infinit-indefinit, iar apoi negrăitul melodic se transformă într-o așteptare ce pare fără sfârșit, fără rezolvare. În poezia Selige Sensucht (Dor fericit) Goethe afirmă că destinul omului este de a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pestilențial, îmi spune o poveste despre mama lui, născută în munți, fiică de pădurari, cu șapte clase făcute serios, cum era pe vremea aia, nu ca acuma, care își lua primăvara o pătură și se ducea în curte, sub un corn („Știți ce e cornul? Copacul ăla care face coarne, din care se face vișinata...“), acum a murit și el nu-și amin tește cum era o problemă pe care i-o spunea ea, cu niște gâște... Unele zboară pe cer
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
poveste despre mama lui, născută în munți, fiică de pădurari, cu șapte clase făcute serios, cum era pe vremea aia, nu ca acuma, care își lua primăvara o pătură și se ducea în curte, sub un corn („Știți ce e cornul? Copacul ăla care face coarne, din care se face vișinata...“), acum a murit și el nu-și amin tește cum era o problemă pe care i-o spunea ea, cu niște gâște... Unele zboară pe cer și le spun celor
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]