249 matches
-
erau aproape deloc, dar totuși devenise obișnuință ca o dată pe lună, părinții să plece, departe la târg. de unde veneau seara târziu Încărcați cu cele trebuitoare casei și familiei. Veneau veseli, obosiți și adesea „un pic făcuți” din cauza unei sticle de „Corniță”. Plecau dimineață tare, pe Întuneric-Întuneric pentru a ajunge cu rața, curca ori cocoșul la prima oră a dimineții, atunci când „jâdanii” plătesc mai bine. Într-o asemenea dimineață, Valerică a fost plăcut surprins de faptul că Marinița era lângă el și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
miorlăia înfricoșător. Consternată, Melania Lupu încerca să-l mîngîie: " Tocmai acum îți face figuri, draga mea, și nu te supăra numai tu ești vinovată. L-ai răsfățat nepermis de mult. Dacă Sandi a vorbit... Bate-n lemn, Melania, și fă cornițe cu inelarul și degetul cel mic ca să alungi piaza rea! Oricum, ești obligată să reflectezi. Ce ar inventa domnii de la Miliție într-o asemenea situație? După cum bine știi, n-ar avea prea multe soluții la îndemînă. Inversează rolurile, Melania! Să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Da, ca el!..., șî cânta așa de frumos, că făce‟ să joace, roată împrejurul lui o mulțime de drăcușori. Știț‟ voi ci sânt drăcușorii?! - Da, da! răspunseră toți într-un glas! Am văzut la Biserică pi păreț‟... au coadă și cornițe, șî trăiesc în iad... - Așa‟i... au coadă, și cornițe, da‟ mai vin șî pe pământ. Șî, jucau în jurul faunului. - Aaa...vai di mini! făceau ei, cu mâna la gură, înfricoșați că li se zburlea părul pe cap. - Șî, i-
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
să joace, roată împrejurul lui o mulțime de drăcușori. Știț‟ voi ci sânt drăcușorii?! - Da, da! răspunseră toți într-un glas! Am văzut la Biserică pi păreț‟... au coadă și cornițe, șî trăiesc în iad... - Așa‟i... au coadă, și cornițe, da‟ mai vin șî pe pământ. Șî, jucau în jurul faunului. - Aaa...vai di mini! făceau ei, cu mâna la gură, înfricoșați că li se zburlea părul pe cap. - Șî, i-ai văzut, mata, tatai? îl întrebară toți într-un glas
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
trunchiuri doborâte de vijelii... și, zăpada care acoperea totul. Liniștea și tăcerea stăpâneau întreg cuprinsul. Ceva îi atrase atenția... ceva, care mișca.. Un mic animal zăcea întins sub un lăstăriș. Era un căprior foarte tânăr, căruia deabia acum îi dădeau cornițele; avea trupul subțire și spinarea semăna cu niște desene pe care nu le mai văzuse. Anton se apropie de el, inima îi bătea cu putere. Când îl simți apropiindu-se, micul animal își întoarse botul negru și umed, spre el
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lui. Când i-l puse în brațe Anucăi, puiul avea ochii limpezi... făcând-o să se gândească la ochii mamei ei, prin stranii și îndepărtate asemănări, își zise că, pesemne, așa fuseseră și ochii ei, blânzi și plini de duioșie. Cornițele abia începeau să-i crească, se simțeau mijând ca doi muguri sub atingerea ușoară a degetelor. Odată întins în culcușul pregătit de Anuca, căpriorul își rotea mereu privirea în jur și ochii lui sălbatici scrutau înconjurul. Bucuria Anucăi nu cunoștea
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
înger ca mata să se întorloace cu Satana? A devenit și el un înger, ai să vezi. Aneta privea atent uneori la fostul ei soț, care o copleșea cu bunătate. Și atunci vedea cînd o aură de sfînt, cînd două cornițe de Ucigă-l Toaca. CAPITOLUL V Mostre din malaxorul vieții Individ și gloată În zadar se vor face încercări de a se modela matematic comportamentul uman. Putem reuși să dibuim un model privind mulțimea de indivizi și să apreciem destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
broaște vârful compasului sau penița; cerneala violetă se răspândea sub pielea bietului animal, care murea Încetul cu Încetul, prin sufocare. Băieții se strângeau În cerc, Îi urmăreau agonia cu ochi strălucitori. O altă distracție favorită era să taie cu foarfecele cornițele melcilor. Întreaga sensibilitate a melcului se concentrează În aceste cornițe, care se termină cu niște ochi micuți. Lipsit de ele, melcul nu mai e decât o grămăjoară moale, chinuită și dezorientată. Michel Înțelese rapid că trebuie să se țină departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pielea bietului animal, care murea Încetul cu Încetul, prin sufocare. Băieții se strângeau În cerc, Îi urmăreau agonia cu ochi strălucitori. O altă distracție favorită era să taie cu foarfecele cornițele melcilor. Întreaga sensibilitate a melcului se concentrează În aceste cornițe, care se termină cu niște ochi micuți. Lipsit de ele, melcul nu mai e decât o grămăjoară moale, chinuită și dezorientată. Michel Înțelese rapid că trebuie să se țină departe de tinerele brute; În schimb, nu avea a se teme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
se iște vreo păruială, atât de sfântă, fără să fie la mijloc vorba de eternul ochi al dracului, banul. Așa cum pe timpuri, cică toate drumurile duceau la Roma, acum toate drumurile sunt dirijate invariabil, de către codița îmbârligată a neastâmpăratului cu cornițe, spre locul unde se pot face bani. După câte vă observ eu, nu cred că ați fost vreodată în Țara Sfântă. Vă spun sincer, că nici eu nu am fost, dar și așa numai citind și aflând câte ceva de la alții
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
familia care a pregătit bucatele împreună cu toate cimotiile ogrăzii, văzute și nevăzute: doi zăvozi smoliți, alergând după umbra unui pește, un mâțișor înfășat legănat de părinții săi dungați, un melc cu cochilia sidefie subțiată de timp, înaintând cu delicatele sale cornițe în vânt spre aburul ademenitor, înscriindu-se astfel și el în cohorta chemaților. O prezență semnificativă este mitologica zână, parcă înfățișată ca o floare roșie, îmbrobodită, cu chipul de babă, depănând firele vișinii și negre, gata să le curme când
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
că Împăratul ar fi foarte înalt și foarte puternic, dar nu se poate ridica... Ana îi aruncă degrabă mingea. Așa cum stă, culcat, Împăratul o prinde și zâmbește cu lacrimi în ochi: ─ Bine-ai venit, Ana, dragă! Ana dă din cap. „Cornițele de melc”, cozile ei, se clatină stânga-dreapta, stângadreapta: ─ N-am prea venit bine, dacă Măria Ta zaci bolnav, în pat, păzit de Mama Zmeilor, dacă ploaia duce munții la vale pentru că arborii nu-i mai țin în rădăcinile lor
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
au creat în jur un prea pronunțat belșug și confort, demn de invidiat. În această atmosferă a crescut copilul care, pe măsură ce creștea a înțeles că se bucura de o tot mai mare dragoste părintească și a cam început să facă cornițe, să ridice noi dorințe și pretenții. Întâmplător m-am nimerit în casa lor fericită și am constatat că odorul înfiat avea jucării la care eu nici n-am visat, că la dispoziția lui se afla o serie de produse alimentare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a făcut alte încercări. Dintre noile nașteri, cele mai multe au adus pe lume monștri, și doar arareori câte o ființă desăvârșit alcătuită. Doctorul Samuel Lann a fost primul care i-a recunoscut ca o nouă specie umană, diferită de monstruozitate prin cornițele emițătoare și receptoare de gânduri și le-a dat numele lui, S. Lann (Slan), acestor oameni noi, capabili de telepatie, pe care îi descoperise. În The Chrysalids / Crisalidele (John Wyndham, 1955)125 nimic nu este explicitat, dar trimiterile religioase la
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
hymen!/ Prima fecioară a omului". Obsesia morții, ipostaza sentimentală și nostalgică este într-un fel bacoviană: "Goală, soru-mea se-ntinde,/ Și o aud gemând. Îi pipăi clar obrazul și urlu" sau " Va veni un dric la voi, ca melcul,/ cu cornițe negre scoase afară./ Signor vierme, cu profilul gingaș,/ Chip de roză, ori de trestioară,/ Nu primi-n împărăția ta/ morții altora". Senzualitatea, zbuciumul cărnii sunt exprimate într-un limbaj patetic, într-o atmosferă dramatică: "Nu-și uită carnea tiparul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unei Seri cu Dali ș.a. Culorile peisajelor sunt însă mai tari, aproape expresioniste, iar personajele trasate cu pasta densă a anxietății sunt din ce în ce mai ambigue, părând scindate între diafanul angelic și demoniacul terifiant: "De un timp după miezul nopții/ îmi cresc cornițe// Odată am fost în Sud/ am discutat probleme// Cineva mi-a spus Creștinismul/ e pe ducă/ l-am mângâiat pe umeri// Nu uita era miezul nopții/ aveam cornițe...// Dimineața fac tumbe/ mă îmbrac în costum de prinț// Și cânt din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
angelic și demoniacul terifiant: "De un timp după miezul nopții/ îmi cresc cornițe// Odată am fost în Sud/ am discutat probleme// Cineva mi-a spus Creștinismul/ e pe ducă/ l-am mângâiat pe umeri// Nu uita era miezul nopții/ aveam cornițe...// Dimineața fac tumbe/ mă îmbrac în costum de prinț// Și cânt din nou despre/ Vestea cea "bună"" (După miezul nopții). Viziunile acestor personaje ambivalente, descrise în texte precum Făptura umană, Orașul nocturn, Îngerul pământului sau Rege din Uruk pe apele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
populare în Sălaj, Poezii populare din Lăpuș, în Folclor din Transilvania, I, București, 1962, 155-218, 443-470; Folclor din Bihor, Oradea, 1969; Folclor din zona Codrului, Baia Mare, 1978; Folclor din Crișana și Banat de la începutul secolului XX, introd. edit., postfață Georgeta Corniță, Baia Mare, 1998. Repere bibliografice: Ion Taloș, „Folclor din Bihor”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), 1970, 119-120; Ion Șeuleanu, „Folcloristica Maramureșului”, TR, 1971, 4; Vasile Adăscăliței, „Folcloristica Maramureșului”, CL, 1971, 5; Ion Chiș Șter, „Folclor din zona Codrului”, AAF, 1980, 214-216; Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
îmbrace haina elenistică specifică acestora. Scrierile lui contestă mitul poporului ales cu care se maimuțăresc ivriții și unicitatea revelațiilor ce ar fi curs puhoi numai în căpățînele acestora datorate faptului că sînt tăiați împrejur, beteșug mult iubit de Iahwiță cu cornițe. El nu recunoaște preexistența sufletului sau eternitatea materiei, însă în alte privințe el a urmat în-deaproape ideile lui Filon asupra creației. Dumnezeu, din bunătatea și iubirea Sa, a creat lumea Ideilor, cerul și pămîntul, nevăzutele; și, potrivit acestui model, Cuvîn-tul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sacru: În livada de vișini Aleluia! / A cântat cucul Aleluia! / L-a trezit pe gospodar: Aleluia! / Scoală, scoală, gospodare, / Și te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
minciunile și nelegiuirile sînt antisemiți! Pe la începutul secolului lV î.e.n. au înnebunit ei toți după atîta supt la țîța Sata- nei și au început să se maimuțărească cu tăierea împrejur că ar fi singurii aleși de tartorul lor Iahwiță cu cornițe ce trebuie să călărească și tîlhărească toată lumea. Este foarte important pentru înțelegerea istoriei acestor ținuturi să spun că nici hitiții care au dăinuit ca stat pînă către mijlocul secolului Xll î.e.n. dar nici egiptenii nu-i amintesc pe ivriți în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
-un ram - și-i pipăie cu mângâieri ușoare mugurii. Un miel s-apropie printre tufișuri, Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână. E pestetot o beție de vegetal, de fructe, de animalitate rece. Vegetalele au ceva cărnos animalic (flori cu "sîni de lapte", struguri enormi hrăniți din stârvuri de om), animalele se confundă cu vegetalele, fiind preferate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ciobănașul”, la care se striga: „Ciobănaș la oi m-aș duce Dar nu-mi place cașul dulce Îmi place cașul sărat Să stau cu fetele-n sat Ziua cu oițele Seara cu fetițele Dragi îmi sunt oițele Când le cresc cornițele. Dar mai dragi fetițele Când le cresc cosițele. Ciobănaș la oi am fost Oile nu mă cunosc Iar la vară de-oi mai fi Nici atâta nu m-or ști.” Alte jocuri erau „Românul”, „Chindia”, „Polca pe furate”, „Geambaralele”, jucate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
predicativ - pot fi urmate de compliniri; substantivul de determinare atributivă: Dar într-însul cine-mi șade, când pe-o rână, când pe coate, pe covoare verzi culcați și de arme încărcați? Au intrat turcii veseli de izbândă că au luat Cornița. Aici umbre de noroade le vezi ocârmuite de umbra unor pravile călcate, siluite. Toți ciulinii pe cărare fug, cuprinși de panică. A venit ca responsabil de secție. Când gerunziul atributiv care determină un regent în acuzativ obiect direct este urmat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]