KorAP: Find »[drukola/base=coronar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...63 >

1,568 matches

Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315

și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor cresc

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de scurtarea diastolei în tahicardie sau de presiunea ventriculară crescută în stenoza aortică (în condiții de nevoie crescută de oxigen). Debitul coronar total (metoda diferenței arteriovenoase de N2O; Kety) este ~250 ml/min, reprezentând ~5% din debitul cardiac. Distribuția regională a fluxului sanguin poate fi monitorizată prin captarea miocardică 201de Tl, eliminarea de 133Xe, captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii este de asemeni însoțită de coronarodilatație. 14

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
numită diferență arteriovenoasă; . Raportul între oxigenul consumat și cel disponibil se numește utilizarea oxigenului și este egal cu raportul dintre diferența arterio-venoasă și oxigenul arterial; . Utilizarea variază puternic de la organ la organ fiind de 10% în rinichi, 60% în circulația coronară și peste 90% în mușchiul scheletic în activitate. In restul organismului, consumul de oxigen are o valoare de 25%, crescând la 75% în efortul sever. In cele mai multe tipuri de hipoxie, utilizarea oxigenului este crescută. Se descriu mai multe variante de

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283

2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos 112 14.4. Controlul umoral al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
preluați din plasma sanguină). Acest tablou al metabolismului energetic implică o corelație foarte puternică a aportului sanguin cu necesarul de oxigen, dat fiind că extracția tisulară a oxigenului arterial este aproape completă în condiții bazale (oxigen foarte redus în sinusul coronar; diferență arteriovenoasă mare). Acest fapt permite folosirea consumului de oxigen ca indicator adecvat pentru evaluarea lucrului mecanic cardiac, deoarece consumul de oxigen este proporțional cu produsul forță-timp (tension-time index). Tensiunea parietală, contractilitatea și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul său

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
de 200/min, iar umplerea ventriculară durează 0,6 s la frecvență de 60/min și 0,1 s la frecvență de 200/min. Se constată că la frecvențe mari scurtarea perioadei de umplere poate compromite umplerea ventriculară (și perfuzia coronară) și astfel este limitată creșterea suplimentară a debitului cardiac datorată creșterii frecvenței. Duratele standard cu utilitate clinică includ: sistola electromecanică totală (QS2) de la debutul complexului QRS până la închiderea valvei aortice, timpul de ejecție al ventriculului stâng (LVET) de la debutul creșterii

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
extrem de numeroși, reprezentați de diverse oligopeptide Hormonii steroidieni se opun acțiunii lor. Angiogeneza este stimulată de heparină și inhibată de protamină. Deschiderea vaselor colaterale se produce în decurs de minute iar creșterea vasculară are loc în interval de câteva zile (coronare). Proliferarea începe prin înmugurire la nivelul venulelor, cu disoluția membranei bazale și proliferarea celulelor endoteliale și continuă cu formarea chemotactică a unor extensii de tip cordon celular, urmată de plierea acestora în formă de tub și conectarea lor în anse

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
și sarcina). Rămân astfel doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
doar trei exemple majore: miocardul, tegumentul și sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor cresc

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de scurtarea diastolei în tahicardie sau de presiunea ventriculară crescută în stenoza aortică (în condiții de nevoie crescută de oxigen). Debitul coronar total (metoda diferenței arteriovenoase de N2O; Kety) este ~250 ml/min, reprezentând ~5% din debitul cardiac. Distribuția regională a fluxului sanguin poate fi monitorizată prin captarea miocardică 201de Tl, eliminarea de 133Xe, captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii este de asemeni însoțită de coronarodilatație. 14

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
numită diferență arteriovenoasă; . Raportul între oxigenul consumat și cel disponibil se numește utilizarea oxigenului și este egal cu raportul dintre diferența arterio-venoasă și oxigenul arterial; . Utilizarea variază puternic de la organ la organ fiind de 10% în rinichi, 60% în circulația coronară și peste 90% în mușchiul scheletic în activitate. In restul organismului, consumul de oxigen are o valoare de 25%, crescând la 75% în efortul sever. In cele mai multe tipuri de hipoxie, utilizarea oxigenului este crescută. Se descriu mai multe variante de

Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

10 Factorul de risc geometric vizibile a lunii decât de a-i explora fața ascunsă (“Inflammation, atherosclerosis and ischemic events”) . Factorii de risc sunt sistemici în natura lor și nu explică localizarea aterosclerozei în teritorii particulare ale sistemului vascular (arterele coronare, bifurcația carotidiană, aorta abdominală și arterele femurale) iar aici cu localizări predilecte (bifurcații, curbaturi etc). În aceste condiții a renăscut teoria hemodinamică a aterogenezei (Gessner, 1973), cu originea în cercetările doctorului Jean Louis Poiseuille (1846), în care se afirmă faptul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
antrenament pentru cardiologi. În acest teritoriu au învățat primele noțiuni de hemodinamică, aici au experimentat tehnici intervenționale (angioplastie, tromboliză, stent, aterectomie, laseroterapie etc.) și de chirurgie vasculară (anastomoze, pontaje etc.) Apoi au considerat aceste artere doar căi de acces către coronare (Criado) iar patologia acestei zone vasculare a devenit patologia arterelor periferice. Periferice și ca localizare și ca interes. Paradoxal însă, dezvoltarea noilor teorii patogenice ale aterosclerozei le-a adus mereu în actualitate pentru că acestă caracteristică poziția periferică le-a oferit

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
un set diferit de factori de risc. Coexistența mai multor astfel de factori modifică semnificativ riscul. FACTORUL DE RISC GEOMETRIC. Factorii de risc sunt sistemici în natura lor și nu explică localizarea aterosclerozei în teritorii particulare ale sistemului vascular (arterele coronare, bifurcația carotidiană, aorta abdominală și arterele femurale) iar aici cu sedii predilecte (bifurcații, curbaturi etc). În aceste condiții a renăscut teoria hemodinamică a aterogenezei (Gessner, 1973), cu originea în cercetările doctorului JL Poiseuille (1846), în care se afirmă faptul că

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
anamnestic în 4% din cazuri, prin prezența de sufluri pe arterele cervicale în 45% din cazuri și prin studiu Doppler Duplex în 52% din cazuri. În 20% din cazuri sunt combinații de două din cele trei localizări importante ale aterosclerozei (coronare, artere cerebrale, artere periferice) iar în 5% din cazuri sunt interesate toate cele trei paturi arteriale. Valoarea IGB (sub < 0.9) este invers proporțională cu asocierea aterosclerozei altor paturi vasculare fiind considerat parte integrantă a screening-ului vascular la pacienții peste

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Q raza vasului se ajustează conform formulei Poiseuille pentru a menține valoarea optimă a lui τ. Fluxul arterial generează forțe hemodinamice cu efecte directe asupra biologiei endoteliale cu implicații în distribuția nerandomizată a leziunilor aterosclerotice (localizare frecventă la nivelul arterelor coronare, a bifurcației carotidelor, aortei abdominale și al arterelor femurale). Regiunile cu tulburări de flux sanguin sunt corelate strâns cu apariția precoce a aterosclerozei. Stress parietal de tensiune si stress parietal de forfecare Peretele vascular este subiectul unor variate forțe mecanice

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
4-6 cale arterială (DSA sau convențională) 6-9 RMN 8 ANGIOGRAFIA CANTITATIVA A MEMBRELOR INFERIOARE Introducere. Arteriografia, “standardul de aur” al oricărei explorări vasculare, depășește prin dobândirea atributului de “cantitativă” (concept dezvoltat de către BG Brown și colab. în 1977 pentru arterele coronare), interpretarea “ochiometrică”108 inițială, sursa variabilitații intrași interobservatori (ca urmare a inspecției vizuale arbitrare) ajungând de la o simplă proiecție bidimensională a lumenului (“luminogramă”, “umbrogramă” - shadowgram 108) o explorare a cărei interpretare are avantajul prelucrării matematice. {i știm prea bine că

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
SA MASURAM ATEROSCLEROZA? Aceleași obiective, de cuantificare a aterosclerozei precoce, le-a urmărit și evaluarea ultrasonografică a grosimii intimă-medie la nivelul arterelor carotide (ex. Kuopio Atherosclerosis Prevention Study în cursul tratamentului cu pravastatin) precum și numeroasele studii efectuate în sectorul arterelor coronare. Există și o serie de studii recente în care interesul cuantificării leziunilor este cantonat la nivelul arterelor renale (Lalande A, și colab, Cherrak I și colab, grupul de la Universitatea din Leiden). Arterele carotide și cele femurale oferă o vizualizare vasculară

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]