855 matches
-
profesionalizați în varianta „revoluționarilor de profesie”, aparținea clasei muncitoare conducătoare și impunea codurile culturale ale ordinii comuniste. Omogenizarea socială, respectiv ștergerea deosebirilor și opțiunilor clasiale, era de fapt opțiunea politică a generării unei dezindividualizări accentuate care nu prezerva decât identitatea corporatistă a statului național centralizat. Singurele coduri structurale ce funcționau în comunism erau cele ale reproducerii unei ordini sociale a nediferențierii, a blocării individualizării și a libertății de expresie. Rolurile funcționale erau primordiale, identitatea individuală era atribuită și impersonală, strategiile de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
noi organizații sau actori corporatiști, astfel că două structuri organizaționale paralele au început să se afirme: o structură primordială, bazată pe și derivată din familie, și o alta, complet diferită și independentă de ea, reprezentată în principal de corporații. Structura corporatistă, care includea firme, sindicate și alte asociații voluntare, organizații politice și publice (asociate statului și guvernului), de școlarizare sau reprezentare culturală etc., și-a multiplicat componentele și relațiile. Odată cu aceasta, corporațiile au preluat multe dintre activitățile tradiționale ale familiei, de la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
relațiile. Odată cu aceasta, corporațiile au preluat multe dintre activitățile tradiționale ale familiei, de la economia autarhică a gospodăriei la educația școlară a copiilor. Corporatizarea și comunalizarea multor funcții ale familiei au atins în perioada comunistă proporții într-adevăr mari. Totuși, structura corporatistă a societății industriale era dependentă de diviziunea tradițională a muncii în familie și de comercializarea forței de muncă a bărbatului în condițiile relațiilor patriarhale din familie care făceau femeia responsabilă de activitățile casnice. Astfel, diviziunea familială era una inegalitară economic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
s-a produs fie o migrație dinspre mediul urban spre cel rural (circa 2-3% din populația urbană), odată cu dezangajarea din munca industrială și cu constituirea de gospodării rurale bazate pe regulile economiei de subzistență, fie o lipsă acută a serviciilor corporatiste sau de stat oferite familiilor. Acestea nu sunt însă altceva decât excepții de la regulă, un gen de „efect colateral” al tranziției economice. La noi, fenomenele au dispărut pentru a lăsa loc unei noi piețe a muncii, bazată pe migrația tradițională
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
noi, fenomenele au dispărut pentru a lăsa loc unei noi piețe a muncii, bazată pe migrația tradițională spre munca salariată, realizabilă în țară și, în proporții considerabile, în străinătate, angajând în aceeași măsură bărbați și femei, și unei noi piețe corporatiste a serviciilor pentru familii. Dacă în fazele timpurii ale industrializării un loc de muncă se obținea prin relații familiale, iar o corporație era derivată din familie, vecinătate sau prietenie, ulterior, corporațiile devin produse eminamente contractuale. Apoi au intervenit urbanizarea sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt chiar indistincte. Viitorul va decide oricum asupra direcției de constituire a acelei structuri sociale în care corporațiile naționale și europene, chiar globale, vor fi dominante, iar familia se va reînscrie pe acea axă ce rămâne consecvent paralelă cu axa corporatistă. Acest viitor este însă construit de noi, nu este indus de o forță implacabilă exterioară. Modernitatea reflexivă ne solicită această construcție, iar rezultatele finale depind de noi. Să-i urmărim mai departe manifestările. Femeile intră pe piața muncii Ca urmare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu este indus de o forță implacabilă exterioară. Modernitatea reflexivă ne solicită această construcție, iar rezultatele finale depind de noi. Să-i urmărim mai departe manifestările. Femeile intră pe piața muncii Ca urmare a extinderii societății industriale și a structurii corporatiste, o altă schimbare de proporții a structurii familiale este reprezentată de angajarea femeilor în munca salarială corporatistă. Odată cu aceasta, apar noi schimbări. Tot mai multe gospodării familiale nu mai au nici un reprezentant rămas acasă, menajul casnic este cvasi-integral externalizat (dovadă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
depind de noi. Să-i urmărim mai departe manifestările. Femeile intră pe piața muncii Ca urmare a extinderii societății industriale și a structurii corporatiste, o altă schimbare de proporții a structurii familiale este reprezentată de angajarea femeilor în munca salarială corporatistă. Odată cu aceasta, apar noi schimbări. Tot mai multe gospodării familiale nu mai au nici un reprezentant rămas acasă, menajul casnic este cvasi-integral externalizat (dovadă fiind multiplicarea firmelor de baby-sitter și de servicii menajere, a restaurantelor și a centrelor de fast-food). Timpul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
familiei unul de altul. Piața muncii și cea a serviciilor intervin în mod energic și reduc masiv funcționarea tradițională a familiei. Odată cu astfel de schimbări mai recente, constatăm cum modernitatea familiei societății industriale este depășită, conflictele dintre familie și structura corporatistă care-i preia tot mai multe dintre funcții se accentuează. Să considerăm un astfel de conflict ale cărui premise se conturaseră deja în timpul societății industriale și care au devenit acute în cea postindustrială. Producția corporatistă se baza pe reguli contractuale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
conflictele dintre familie și structura corporatistă care-i preia tot mai multe dintre funcții se accentuează. Să considerăm un astfel de conflict ale cărui premise se conturaseră deja în timpul societății industriale și care au devenit acute în cea postindustrială. Producția corporatistă se baza pe reguli contractuale și pe o organizare rațională, pe când în munca domestică performanța nu era plătită, produsele erau în cel mai fericit caz folosite în comun și egal, efectele benefice erau așteptate și nu neapărat remarcate, iar sacrificarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
egal, efectele benefice erau așteptate și nu neapărat remarcate, iar sacrificarea pentru altul era un semn al dedicației familiale a soției. Astfel, structura socială a societății industriale se baza pe două principii contradictorii: cel impersonal, rațional și contractual al ordinii corporatiste masculinizate și cel sentimental, sacrificial și comunalizat al ordinii familiale feminizate. Modul industrial de producție a separat munca salariată de activitățile casnice, în așa fel încât diviziunea naturală a sexelor s-a asociat cu o diviziune socială a rolurilor între
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai sus, trebuie admis că tocmai ea, structura socială externă a familiei, generează distribuția inegalitară a pozițiilor funcționale din familia nucleară și că tocmai structura socială și relațiile de putere pe care se bazează trebuie ameliorate și schimbate. Ordinea socială corporatistă actuală se confruntă astfel cu acea cerință de schimbare fundamentală ce corespunde principiului constitutiv fundamental al modernității privitor la egalitatea factuală de gen, și nu doar la o egalitate formală. 4.4. Șanse și constrângeri pentru noi opțiuni Există două
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru educație. Școlile și universitățile existente însă nu pot face față. Apar noi instituții și totodată se multiplică numărul de organizații ce oferă servicii de educație și instruire. Firmele încep să înființeze centre de instruire, propriile școli și chiar universități corporatiste. Firma McDonald’s are propria universitate, ce oferă calificări în McDonaldologie. Microsoft oferă calificări online și certificate ce au un înalt prestigiu profesional. Și tot așa, situația se diversifică. Apariții similare se conturează și în privința organizării educației și instruirii. Sistemul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de campusul vechii universități poate vizita sau poate hotărî să devină student într-o universitate recentă, ce n-are mai mult de zece ani. E vorba despre Hamburger University, centrul de instruire al faimoasei companii McDonald’s, adică o universitate corporatistă tipică, înființată cu scopul de a-și forma propriii specialiști și de a antrena personalul în secretele comerțului cu hamburgeri și cu tot ce este asociat acestora. Personalul didactic e selectat din toată lumea; ca și studenții, de altfel. Arhitectura clădirilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
referința principală și uneori chiar exclusivă) și globală (adică neitemizată pe categorii predeterminate de cheltuieli). Universitarii sunt angajați de instituția de învățământ superior în funcție de fondurile și interesele instituționale proprii, salariile sunt adeseori negociate individual. În sfârșit, universitatea participă ca organizație corporatistă pe piața cererilor de calificări sau de produse și, oricare ar fi profilul său (pentru profit, non-profit sau public), căutarea și creșterea profitului au devenit motivul principal al gestionării. Numai că o gestionare corporatistă nu mai poate fi colegială decât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
În sfârșit, universitatea participă ca organizație corporatistă pe piața cererilor de calificări sau de produse și, oricare ar fi profilul său (pentru profit, non-profit sau public), căutarea și creșterea profitului au devenit motivul principal al gestionării. Numai că o gestionare corporatistă nu mai poate fi colegială decât cu riscul birocratizării excesive și al diminuării profitului. De aceea, modelului colegial de conducere universitară i se substituie treptat și sigur un model corporatist. Austria, Danemarca, Norvegia sau Olanda au adoptat deja recent în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
externalizarea atât de costisitoare a serviciilor de dezvoltare profesională a personalului și pentru a prelua simbolismul tradițional prestigios al universității, unele firme mari (e.g. Toyota, Motorola, Microsoft, McDonald’s) și-au creat propriile universități. În felul acesta, au apărut universitățile corporatiste. Ele nu emit pretenții de a fi acreditate și incluse într-un sistem național, pentru că oricum aparțin unui sistem multinațional, și nici nu emit diplome a căror utilitate personală să fie neapărat validă pentru întreaga piață națională sau globală a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
emit pretenții de a fi acreditate și incluse într-un sistem național, pentru că oricum aparțin unui sistem multinațional, și nici nu emit diplome a căror utilitate personală să fie neapărat validă pentru întreaga piață națională sau globală a muncii. Utilitatea corporatistă este importantă și suficientă. Monopolul instruirii sau formării continue, care a aparținut tradițional universității, a fost astfel detronat de noile universități corporatiste. 3. Tehnologiile comunicării au schimbat de fiecare dată câte ceva din funcționarea universității. Tiparul, radioul sau televiziunea sunt deja
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
diplome a căror utilitate personală să fie neapărat validă pentru întreaga piață națională sau globală a muncii. Utilitatea corporatistă este importantă și suficientă. Monopolul instruirii sau formării continue, care a aparținut tradițional universității, a fost astfel detronat de noile universități corporatiste. 3. Tehnologiile comunicării au schimbat de fiecare dată câte ceva din funcționarea universității. Tiparul, radioul sau televiziunea sunt deja clasice, fiecare la vremea sa generând crize de adaptare și recuperare, ce s-au dovedit benefice pentru performanțele universitare. Mai recent însă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și altele care sunt exterioare acestuia și se prezintă ca „jucători” sau „actori” instituționali globali, denaționalizați. În acest câmp universitar global vom întâlni: companii comerciale ofertante de servicii educaționale, cum ar fi Apollo (SUA), Informatics (Singapore) sau Aptech (India), universități corporatiste, cum ar fi cele organizate de Toyota, Motorola sau McDonald’s, rețele de universități, asociații profesionale și organizații din sistemele de edituri, media sau industria TIC. Acest câmp mai include însă o categorie de „instituții” care îl poluează deja cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Institute specializate Acreditate Acreditate Non/pentru profit Non/pentru profit 3. IIS înșelătoare Universități false Universități înșelătoare Acreditate de instituții neautorizate public Neacreditate datorită joasei calități academice Pentru profit Pentru profit II. Câmp universitar global 1. Învățământ superior corporatist Universități corporatiste Unele vor să fie și sunt acreditate, altele nu sunt interesate de acreditare Servesc interesele corporației-mamă 2. Rețele Universități publice și/sau private constituite în asociații sau consorții sau care acționează individual într-o rețea internațională proprie Universități publice și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
considerente, responsabilitățile auditorilor externi care auditează conturile finale, mai ales când cifrele ating miliarde, pot avea implicații majore pentru acționari, bănci, furnizori, clienți, stat, care colectează taxe, companii de asigurări, angajați, auditori, manageri ș.a. De aceea, dialogul eficace dintre structurile corporatiste și acționari a devenit o preocupare-cheie în comunitatea de afaceri și interesul este în continuă creștere. Rolul auditului extern de a verifica, în mod independent, dacă ceea ce pare a fi real este într-adevăr real devine tot mai greu de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
aceea aici se impune să vorbim despre atitudine și despre schimbarea mentalității oamenilor. Managementul trebuie să fie promotorul schimbării, chiar adeptul schimbării propriei mentalități, să permită transparența și să-și asume responsabilitățile pentru riscurile din entitățile lor, conform concepției conducerii corporatiste. Dacă managerii nu primesc aceste lucruri, auditorii au datoria să devină promotorii schimbării. Atunci când managerii sunt persoane închise, auditorii interni vor proceda astfel încât schimbarea să se producă în mod global. Spre exemplu, stilul de a lăsa impresia acceptării de comisioane
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
ieșit Vicente Fox, dar Mexicul este În continuare dominat de Partidul Revoluționar Instituțional. Prin urmare, cred că se dorește să existe un partid care să se Îmbine cu statul din mai multe puncte de vedere și care să mențină relația corporatistă partid mare - stat - business. Vorbim de diferența dintre această situație și aspirația lui Viktor Orbán, care a Încercat să creeze un model de tip austriac, cu două partide foarte puternice și, eventual, unul sau două partide cu care să se
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
planificare îngustă și restrictivă. Piața globală este o adevărată forță, poate unul dintre motoarele principale ale evoluției societății contemporane, fiind susținută puternic de noile tehnologii informaționale și de comunicație. Cele mai importante referiri la globalizare cuprind, de regulă, globalizarea economică, corporatistă sau culturală. Marile corporații care sunt lideri pe piața internațională și instituțiile financiare internaționale au încurajat dezvoltarea piețelor globale și mobilitatea nelimitată a schimbului de bunuri și servicii, precum și a capitalului. Scopul declarat este acela de a sprijini creșterea globală
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]