521 matches
-
de diavoli și-au ocupat locurile și alții continuă să apară, năvălind din toate părțile, ca huliganii la un meci de fotbal. Prinde frînturi din conversațiile lor pretențioase, cuvinte la modă precum telechinezie și sinergie. Tipii ăștia noi de stil corporatist Îl fac să rîdă, cum urmăresc ei fiece capriciu al modei, fluturîndu-și cozile lor tinere și tari și Își fac să lucească În lumină coarnele perfect lustruite. Și sînt gata să lucreze douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, șapte zile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
rog? spuse Vera. El dădu din umeri. Ar fi trebuit s-o lase baltă, dar pur și simplu nu putea. —Uită-te În ce condiții trăiesc. —Da, și? continuă Vera pe același ton. Totul pare simplu și liniștit, fără stres corporatist și blocaje În trafic. Traficul ar fi ultima lor problemă, spuse Dwight. N-au nici instalații sanitare, nici Încălzire. Jumătate din oamenii de aici nu mai au nici un dinte În gură. M-aș mira să aibă vreo rezervă de antibiotice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
în continuare semnale electrice. Porneam micul meu electromotor neuro-economic, care mă ajuta să trec ca o fantomă prin corpul amorțit. Șaizeci și cinci de kilograme moțăiau (doar v-am spus că sunt slăbănog!), păzite de câțiva microni de informație. Puterea se împărțea corporatist, departe de ochii lumii, în centrele de interes ale emisferelor: se duceau lupte, aveau loc tranzacții și se încheiau înțelegeri între blocuri cognitive de forțe egale, pe termene scurte sau indefinite. Fiecare emisferă încerca să preia controlul, să dicteze termenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
post-industrial se bazează pe creșterea productivității muncii; capitalismul cerebral, pe creșterea productivității memoriei. Amintiri mai multe, mai bune, mai diverse. Ce-a mai rămas de globalizat, după piața muncii și piața de capital? Piața cerebrală! Privatizare neuronală, liberalizarea amintirilor, control corporatist asupra memoriei. Asta ar trebui să aducă ceva profit, mai ales scriitorilor.“ „Cineva s-a gândit la toată povestea asta? Așa, bucată cu bucată, creier după creier?“ „Tu ce crezi? Nu ți se-aprinde nici un beculeț când auzi de globalmind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la volumul aniversar: Țara Fagilor: 150 de ani de germanitate în Bucovina (Buchenland: Kundertfünfzig Jahre Deutschtum in der Bukowina). Studiile sale cuprinse în acest volum, Germanii bucovineni în cifre (Die Buchenlanddeutschen in Zahlen), Corporațiile și sistemul cooperatist în Bucovina: sistemul corporatist (Das Zunft und Genossenschaftswesen in der Bukowina: Das Genossenschaftwesen) și Despre istoria economică a germanilor în Bucovina (Zur Wirtschaftsgeschichte der Deutschen in der Bukowina) excelează prin comentarii și observații fine asupra fenomenului economic în Bucovina, în general, și a istoriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
piață, este de apreciat gradul redus de vulnerabilitate directă a sistemului bancar la riscul cursului de schimb evidențiat de poziția valutară datorită reglementării stricte În materie a băncilor persoane juridice române. Trebuie remarcat Însă faptul că expunerea valutară a sectorului corporatist este mai mare decât o sugerează valoarea creditelor interne reflectate În bilanțul băncilor, deoarece multe companii au contractat Împrumuturi direct În străinătate și utilizează leasingul financiar, ceea ce are drept consecință o creștere potențială a expunerii indirecte a băncilor la riscul
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
din ce în ce mai puțini riscă să o mai considere firească, și nu produsă - are paradoxurile ei, despre care vom vorbi mai târziu. Reținem că globalizarea este, dincolo de orice îndoială, o realitate, „una ale cărei activități centrale, strategice, incluzând inovația, finanțele și managementul corporatist, funcționează la scară planetară în timp real” (cf. Carnoy, în Sahlberg, 2003). A apărut astfel conceptul de economie bazată pe cunoaștere, condusă și reglementată de specializarea flexibilă și relațiile de muncă postfordiste (Brown, Lauder, 1996), bazate pe încredere, competență și
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
trebuie rezolvate, și nu găsiți vinovați pentru apariția lor; - vocile „marginale” sau chiar „disidente” din organizație sunt ascultate și valorizate; - învățarea este împărtășită cu ceilalți. Teoria școlii ca organizație care învață, chiar dacă este inspirată și adaptată fără îndoială din domeniul corporatist, a constituit motorul multor reforme educaționale în ultimii ani. Se urmărește configurarea unui nou mod de lucru în școală, care include (Lieberman, 1995): lucrul profesorilor în echipe, grupuri de vârste diferite, participare la luarea deciziilor, proiectarea timpului școlar conform metodologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fost îngreunată și de diversitatea submodelelor sociale europene (vezi Caseta 12.2). Caseta 12.2. Submodelele sociale europene În cadrul „Europei sociale” au fost identificate patru submodele ce acoperă patru arii geografice diferite: modelul nordic social-democrat, modelul liberal anglo-saxon, modelul continental (corporatist) și modelul mediteranean. Țările nordice (Danemarca, Finlanda și Suedia plus Olanda) înregistrează cele mai ridicate niveluri ale cheltuielilor de protecție socială și furnizare universală a bunăstării. Accentul asupra redistribuirii sociale este ilustrat de ponderea taxelor în PIB, care depășește 45
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
pot de fapt să se susțină reciproc. Flexicuritatea înseamnă o piață a muncii flexibilă, cu puține restricții atât în ceea ce privesc angajările cât și concedierile, un nivel înalt al securității sociale și o politică activă pe piața muncii. Modelul continental corporatist (Franța, Germania, Austria, Belgia și Luxemburg) pune un accent deosebit pe rolul legislației muncii și pe negocierea colectivă a salariilor. Aceste țări se bazează extensiv pe asigurări sociale, ajutor de șomaj și pensii de bătrânețe. Cu toate că sindicatele sunt în declin
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
și pentru familiile acestora, finanțarea unor unități de învățământ din cadrul comunității respective, acordarea de burse, granturile. Responsabilitățile filantropice sunt dorite de societate, nefiind pretinse sau așteptate. Prin asumarea și respectarea celor patru categorii de responsabilități, organizația devine un bun cetățean corporatist (Carroll, 1991, p. 39). Putem vorbi astfel de un anumit civism corporatist (corporate citizenship). Cetățenia corporativă presupune înțelegerea influențelor generale ale companiei asupra societății și administrarea acestora în beneficiul societății și al membrilor săi. În definițiile date în literatura de
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acordarea de burse, granturile. Responsabilitățile filantropice sunt dorite de societate, nefiind pretinse sau așteptate. Prin asumarea și respectarea celor patru categorii de responsabilități, organizația devine un bun cetățean corporatist (Carroll, 1991, p. 39). Putem vorbi astfel de un anumit civism corporatist (corporate citizenship). Cetățenia corporativă presupune înțelegerea influențelor generale ale companiei asupra societății și administrarea acestora în beneficiul societății și al membrilor săi. În definițiile date în literatura de specialitate, cetățenia corporatistă include responsabilitățile față de mediu, comportamentul față de angajați, practicile etice
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
corporația, ca membru instituțional al societății, respectiv responsabilitățile individuale pe care le are individul față de societate și responsabilitățile colective pe care le au corporațiile față de comunitățile în cadrul cărora activează. Factorul care a declanșat necesitatea ca organizațiile să devină buni cetățeni corporatiști este reprezentat de noul tip de consumator, sofisticat, cu exigențe foarte ridicate. În literatura de specialitate, beneficiile r.s.c. se reflectă în cei trei R: recunoaștere, reputație, recunoștință. Responsabilitatea socială corporativă este strâns legată de conceptul de „dezvoltare durabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
motorul acestor sisteme de protecție socială. Ca urmare a orientării statelor corporatiste către asigurarea bunăstării prin muncă sau prin beneficii asociate acesteia (alocații de șomaj generoase), este explicabilă dimensiunea relativ redusă a programelor destinate asistenței sociale. Spre deosebire de țările social-democrate, modelul corporatist implică o angajare mai redusă a femeilor pe piața muncii, acestea fiind încurajate, în virtutea tradiției, să rămână în cadrul gospodăriei (Esping-Andersen, 1990). Deși a marcat literatura asupra s.b. din ultimul deceniu al secolului trecut, tipologia propusă de Esping-Andersen a stârnit
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de interes. Aproximativ 70% din cursurile permanente de educație medicală la care participă medicii sînt subvenționate de producătorii de medicamente sau alte produse medicale. Revistele medicale „obiective” se bazează pe reclamele farmaceutice și pe vînzarea reprinterilor articolelor publicate către sponsori corporatiști care apoi le distribuie medicilor. Mai mult de jumătate din fondurile pentru Institutul pentru Administrarea Alimentelor și Medicamentelor din SUA care aprobă noi medicamente și supraveghează siguranța lor provin din profitul din vînzările ale companiilor farmaceutice. Pe scurt, cîștigul fiinanciar
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
din științele naturii în științele sociale, darwinismul social, istoricismul reducționist din gândirea modernă au alimentat și influențat, de la caz la caz și în ponderi diferite, naționalismul radical și xenofob, socialismul luptei de clasă, comunismul partidului unic, fascismul statului total și corporatist, nazismul dominației rasiale, toate acestea percepute în lumea postmodernă a "gândirii slabe", flexibile și neautoritare, ca învechite, "încremenite în proiect" și, mai ales, înșelătoare și periculoase. Analiza "deficitului ideologic" și remodelarea ideologicului evoluează, așadar, pe fondul confruntării gândirii științifice și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și ajutorul" (consilium et auxilium) cu care vasalii erau datori seniorilor, în temeiul dreptului feudal 10 și care se exprima în cadrul acestor adunări. Participarea la astfel de adunări devine expresia unor corpuri privilegiate, de unde și însemnătatea termenilor "corporatism" sau "regim corporatist". În acest sens se vorbește despre prestații de război și prestații fiscale, măsura în care ele sunt necesare seniorului și care trebuie înțelese și acceptate liber (necesitatea legitimează pretențiile seniorului, îngrădind de fapt libertatea). Totodată se are în vedere, alături de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
distincția între individualism și corporatism, Aristotel a elaborat teza preeminenței, a priorității ontologice a întregului asupra părții 17. Ea reprezintă o adevărată Chartă a corporatismului medieval, replica filosofică a ideii de corporație elaborată de juriști. Concepția lui Aristotel definește aspectul corporatist al sintezei tomiste. Mai mult decât el însă, Sf. Toma d'Aquino (în De regno sau De regimene principum)18 a încercat să distingă pentru a le reuni ulterior într-o riguroasă conexiune elementul "mulțime" de cel al "unității" vieții
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
german pentru provinciile Țărilor de Jos, desprinse în perioada "marelui interregn", continua să se manifeste. În 1320 Flandra renunța pentru totdeauna la teritoriile concedate prin pacea de la Athis (1305), devenind un teritoriu german. Caracterul democrațiilor urbane conservă "democrația privilegiaților". Spiritul corporatist se manifesta deplin. Guvernarea orașului este impusă de repartizarea locuitorilor în diferite corporații. Nimeni nu poate interveni în guvernare, administrare urbană, ca persoană particulară. Viața politică, asemenea celei economice, aparținea colectivității, care urmărește permanent stabilirea unui echilibru între diversele grupe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cu numărul de acțiuni deținute. Aceste voturi cumulate pot susține un singur administrator. Toate ipostazele în care se poate afla un acționar, precum și metodele de care dispune pentru a influența managementul companiei, sunt centrate pe dreptul de vot. Piața controlului corporatist este reprezentată de "ansamblul tranzacțiilor cu pachete de acțiuni, prin care se cedează sau se obține votul necesar controlului în societățile respective".11 Această piață este centrată pe supravegherea și evaluarea structurii de management și mai puțin interesată în restructurarea
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
accesibile pentru toate tipurile de investitori. De aceea, la bursă se poate transfera controlul, fie prin ramasaj bursier, fie prin negocierea blocurilor de control sau prin obținerea procurilor. Acestea sunt printre cele mai importante instrumente de lucru pe piața controlului corporatist . Ramasajul bursier (creeping tender) reprezintă achiziția de acțiuni la bursă și este de obicei urmată de lansarea unei oferte publice de cumpărare (OPC). Demersul este însoțit de avantajul discreției vizavi de cumpărător, dar și de dezavantajul atragerii atenției firmei-țintă și
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
absorbție: cu acțiuni ale noii firme după un anumit raport de schimb, cash sau cu obligațiuni ale noii societăți. Raportul de schimb al acțiunilor, este dependent de ponderea capitalizării firmelor care au fuzionat, în noua structură financiară. Instrumentele pieței controlului corporatist Forme de achiziții La bursă Ramasaj bursier Preluare (OPC) Absorbția Fuziune Consolidarea Negocierea blocurilor de control Obținerea procurilor În afara bursei OPC Negociere directă Tab. V.1 Operațiunile și instrumentele pieței controlului corporatist Participanții pe piața controlului corporatist Aceștia pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
fuzionat, în noua structură financiară. Instrumentele pieței controlului corporatist Forme de achiziții La bursă Ramasaj bursier Preluare (OPC) Absorbția Fuziune Consolidarea Negocierea blocurilor de control Obținerea procurilor În afara bursei OPC Negociere directă Tab. V.1 Operațiunile și instrumentele pieței controlului corporatist Participanții pe piața controlului corporatist Aceștia pot fi grupați în patru categorii importante: "investitorii (cumpărătorii, achizitorii) ca purtători ai cererii, firmele-țintă ca ofertanți, băncile de investiții și firmele de consultanță, care acționează ca intemediari, organismele de reglementare, consiliile sau oficiile
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Instrumentele pieței controlului corporatist Forme de achiziții La bursă Ramasaj bursier Preluare (OPC) Absorbția Fuziune Consolidarea Negocierea blocurilor de control Obținerea procurilor În afara bursei OPC Negociere directă Tab. V.1 Operațiunile și instrumentele pieței controlului corporatist Participanții pe piața controlului corporatist Aceștia pot fi grupați în patru categorii importante: "investitorii (cumpărătorii, achizitorii) ca purtători ai cererii, firmele-țintă ca ofertanți, băncile de investiții și firmele de consultanță, care acționează ca intemediari, organismele de reglementare, consiliile sau oficiile concurenței care avizează aceste tranzacții
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
băncile de investiții și firmele de consultanță, care acționează ca intemediari, organismele de reglementare, consiliile sau oficiile concurenței care avizează aceste tranzacții".12 Investitorii sunt persoane fizice sau juridice cu motivația și mijloacele financiare necesare unei intervenții pe piața controlului corporatist, dar pot fi și asociații de salariați. Acestea din urmă apelează la credite, bănci de investiții și fonduri cu capital de risc, pentru a obține forța financiară necesară operațiunii. După orizontul de fructificare a obiectivelor vizate distingem: a) Investitori financiari-acționează
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]