474 matches
-
adică de complexul senzorial-perceptiv ce are drept sursă informațională însăși mișcarea și raporturile ei cu obiectul asupra căruia se acționează. Putem identifica mai multe tipuri de senzații (Șchiopu, Verza, 1981). a) Senzațiile dermice - sunt acele senzații care apar în urma excitării corpusculilor senzitivi aflați sub piele. Aceste senzații sunt: de tact (pipăit), din care fac parte cele de contact și presiune; de temperatură, grupate în senzații de cald și rece; de durere. Totalitatea stimulilor proveniți pe cale tactilă de la obiectele cu care se
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a fost adus un exemplu de bionică, adică de rezolvare a unor probleme care ne dor copiind soluția găsită deja de Natură. Aparența e aplicarea unui fenomen fizico-chimic prea bine cunoscut, electroforeza, prin care o moleculă oarecare, ba chiar un corpuscul, Își află un loc bine definit, În cuprinsul unui câmp electric, concentrându-se acolo În așteptarea extragerii. Doar că acest fenomen e dublat de dezvoltarea unui gradient În privința calităților redox ale mediului, Între reducător la catod și oxidant la anod
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
curentul electric. Se vede treaba că bionica nu e perfectă Întru copierea soluției Naturii. Dispozitivul e totuși Întrucâtva deosebit de vechiul patent: anume exacerbează nuanța de electroforeză a principiului de funcționare, și astfel se pot separa nu doar substanțe, dar și corpusculi, adică virusuri. Evident, un astfel de principiu nu poate fi aplicat direct omului, pacientului, dar el păstrează un caracter preventiv, anume poate trata sângele destinat transfuziei, purificându-l, mai mult scutind astfel pe beneficiar, și așa În dificultate, de un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fizicienii atunci cînd, în cărțile de popularizare, încearcă să ne facă să concepem că un fascicul de particule care traversează fie una, fie două fante practicate într-un ecran se comportă uneori ca un tren de unde și alteori ca niște corpusculi. Atunci cînd fac această paralelă, mă feresc de orice misticism. Nimic nu ne autorizează să creăm sau să întreținem o confuzie între niște forme de gîndire arhaice și gîndirea științifică. În raport cu experiența, una este validă, iar celelalte nu, deși, ca să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
prin mijloace de observație ce se reduceau la organele de simț. Ea nu avea să dobîndească valabilitate decît odată aplicată unor fenomene și evenimente atît de mici încît au rămas multă vreme inaccesibile. Cu atît mai mult în ceea ce privește dualitatea undă corpuscul. în ambele cazuri totuși, interesant este că pura speculație intelectuală putea oferi o reprezentare anticipată - grosieră și confuză, desigur - a unui ordin de realitate pe care oamenii nu erau capabili să-l cunoască. Examinată în perioada ei de început, filozofia
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
deoarece, recunoștea el încă de acum patruzeci de ani în fața acestora reuniți în congres, „diferențele tradiționale dintre culturile umane seamănă în multe privințe cu modurile diferite, dar echivalente, în care poate fi descrisă experiența fizică”. Imaginile de undă și de corpuscul, folosite simultan, pot singure să ne facă să percepem proprietățile unuia și aceluiași obiect : tot așa, etnologii nu-și fac o idee despre cultură, fenomen uman universal, decît prin intermediul unor credințe, tradiții și instituții, care se contrazic totuși unele pe
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
rectificare și care este Proces chimic, constând în trecerea unui gaz printr-un lichid (pentru a-l curăța de impurități solide). REFRÁCȚIE, refracții, (Fiz.) Fenomen de abatere a direcției de propagare a unei unde, a unei radiații sau a unui corpuscul, când aceștia întâlnesc suprafața de separație a două medii diferite. ♢ Indice de refracție = număr care caracterizează fenomenul de refracție a unei radiații luminoase sau a unei unde, egal cu raportul dintre viteza de propagare a acelei radiații sau a acelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fine simpatice având proveniența din traiectul vaselor, la care se adaugă terminații nervoase ciliate aferente ale sensibilității dureroase a mușchiului. Relaxarea musculară poate fi declanșată brusc, în mod reflex, prin stimularea unor fibre aferente tip Ib de conducere rapidă, de către corpusculii tendinoși Golgi, care sesizează creșterea peste o anumită limită a tensiunii la nivelul tendonului. Inervația motorie a mușchiului striat este realizată de fibre nervoase ale nervilor motori cranieni și spinali. Fibrele nervoase motorii spinale sunt constituite din motoneuroni alfa fazici
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
oligodendrogliile este considerat de mulți ca nivelul ce separă SNC de SNP (11). Sunt celule uninucleate, având un nucleu situat central, citoplasmă în cantitate redusă, ce conțin mitocondrii, aparat Golgi și granule de ribozomi dar nu conțin neurofibrile și nici corpusculi Nissl. La fel ca și restul nevrogliilor sunt celule ce se divid intens. Nevrogliile au rol de protecție, rol trofic, în fenomenele de cicatrizare ale țesutului nervos, rol fagocitar și de sinteză a tecii de mielină, celulele Schwann fiind implicate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92218_a_92713]
-
în linie dreaptă 3. posedă energie cinetică 4. nu impresionează placa fotografică 5. pot da naștere la raze X 6. sunt deviate de câmpul magnetic și electric. S-a constatat experimental de către J.J. Thomson că razele catodice sunt fluxuri de corpusculi negativi și că devierea lor este independentă de natura gazului din tub și de natura materialului din care sunt confecționați electrozii. Razele catodice sunt alcătuite din particule universal identice și au primit denumirea de electroni. Tot Goldstein în 1886, descoperă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă 192 24.3. Celulele și matricea mezangială 194 24.4.Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1. Tubul contort proximal 195 24.5.2. Ansa Henle 195 24.5.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
baroceptorilor reduce descărcarea tonică de la nivelul ariei C1 și deci al nervilor vasoconstrictori și stimulează activitatea centrului cardiomoderator (fig. 44). Diverși neurotransmițători sunt utilizați în sinapsele din cadrul acestui reflex. Stimularea baroceptorilor are și un slab efect de inhibare a respirației. Corpusculii Pacini mezenterici pot funcționa ca baroreceptori pentru controlul reflex local al debitului sanguin. O modalitate simplă de evidențiere a reflexului baroceptor este un scurt expir forțat cu glota închisă (manevra Valsalva). Rezultatul este o creștere a presiunii arteriale prin simpla
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
urmare presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la scăderi ale pO2 în sângele arterial, precum și la scăderi de pH și la creșteri de pCO2 în sângele arterial. Acești receptori sunt unici în organism și sunt sensibili în special la modificările pO2 în jurul valorii de 500 mm Hg. Corpusculii carotidieni primesc un flux mare de sânge în comparație cu dimensiunile lor (20 ml/min/g), de unde rezultă o diferență arterio-venoasă a oxigenului foarte mică. In consecință ei sunt influențați numai de pO2 din sângele arterial, deoarece practic nu vin în contact
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
gazos de bioxid de carbon în oxigen, mai puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit chemoreceptorilor periferici. Totuși, răspunsul lor este mult mai rapid și sunt utili pentru a adapta ventilația la modificări bruște ale pCO2. La om corpusculii carotidieni (dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la nivelul corpusculului carotidian). 18.6.3. Receptorii pulmonari Receptorii pulmonari de întindere. Receptorii pulmonari de întindere se găsesc la nivelul musculaturii netede a căilor aeriene. Ei sunt activați (descarcă impulsuri) ca răspuns la distensia plămânului și activitatea lor este susținută când plămânul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pCO2. Pacienții cu acidoză metabolică parțial compensată (cum ar fi în diabetul zaharat), care au un pH scăzut și pCO2 scăzută, prezintă creșteri ale ventilației. Locul principal de acțiune al pH-ului scăzut este la nivelul chemoreceptorilor, în special din corpusculul carotidian. Este posibil ca și chemoreceptorii centrali sau chiar centrii respiratori să fie afectați de modificările pH-ului sanguin. Răspunsul la oxigen Calea prin care reducerea pO2 arterial stimulează ventilația poate fi studiată pe un subiect care respiră un amestec
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
prezintă toate componentele esențiale ale unei glande, cu unități secretorii cu modificări foarte importante si cu tuburi excretoare de înaltă specializare. Cea mai mare parte a unei glande este alcătuită din celulele secretorii, de origine epitelială. Unitățile secretorii renale, numite corpusculi renali, reprezintă doar o mică parte din masa renală. Cea mai mare parte a rinichiului este alcătuită din tubii renali, formațiuni înalt specializate ce corespund ductelor excretorii ale glandelor. Impreună, un corpuscul renal și cu tubul asociat formează o unitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
secretorii, de origine epitelială. Unitățile secretorii renale, numite corpusculi renali, reprezintă doar o mică parte din masa renală. Cea mai mare parte a rinichiului este alcătuită din tubii renali, formațiuni înalt specializate ce corespund ductelor excretorii ale glandelor. Impreună, un corpuscul renal și cu tubul asociat formează o unitate numită nefron. Intr-o glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
unitate numită nefron. Intr-o glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului renal de către un ghem de capilare ce provin din arteriola aferentă renală. Capătul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului renal de către un ghem de capilare ce provin din arteriola aferentă renală. Capătul tubului este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
24.5.3. Tubul contort distal Tubul distal este continuarea în zona corticală a brațului ascendent al ansei Henle. La fel ca și tubul proximal, este denumit „contort” deoarece este răsucit. Fiecare tub distal se întoarce către polul vascular al corpusculului renal. La acest nivel, peretele tubului distal ce intră în contact cu celulele aparatului juxtaglomerular formează macula densa („pata densă”), numită astfel datorită agregării nucleilor celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]