493 matches
-
Iisus o zis: „Ăstea nu se pot respecta. Uite, asta e legea nouă care se poate”. Deci nu poți să zici, de exemplu: „M-am Întâlnit pe stradă, să zicem, cu Ilie Berghezan, nu? M-am Întâlnit În Sibiu pe Corso. Păi, dom’le, m-am Întâlnit intenționat, programat, nu așa, Întâmplător”. Ați fost În lot cu Berghezan 5? Da. Da’ nu la prima arestare, ulterior, la a doua, că ei o fost arestați după aia... Așa. „Deci nu te-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de atâtea ori am tras prin tine brazdă lungă și adâncă ca într-o răscoală modernă din care am primit dragoste nu pământ bucurie de carne scut din păcate și cântece cu greieri-lăutari 15 august 2011 Constatare viața iese pe corso trece prin fața mea ca o nălucă când aprinde o țigară eu beau un pahar pe urmă o invit la plimbare mergem umăr lângă umăr printre toate amintirile comune ca frații de cruce fiecare pas deschide o altă ușă dar tu
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
creadă despre aceste două trupuri special tratate și dichisite, învelite în cele mai alese haine, alintate, care mergeau în caroseria și între pernele înalte ale Cadillacului asemeni unei perechi de romani de carnaval ce se plimbă într-o mașină pe Corso, fata asta cu sâni avântați și Simon? Simon făcea bani, nu glumă. O companie în care investise fabrica un produs-minune pentru Armată. De câte ori pomenea faptul că banii curgeau gârlă, râdea, de parcă se mira și el de sine și îmi spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
puțin luminate, ci gândul la ce se povestește despre violența străzilor sud-americane. Eram convins că în fiecare oraș mexican, seara, în piața centrală, voi întîlni, cum ne asigură cei ce cunosc obiceiurile de aici, un ceremonial asemănător cu plimbările "pe Corso". În adolescență, la Făgăraș. Băieții făcând turul pieței într-un sens. Fetele, în celălalt. Și la fiecare întîlnire schimbând ocheade și zâmbete. Dar nimic din toate astea. Trecătorii sunt rari. Și e ceva excesiv în aer. O febră neobișnuită. Pașii
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
scheletice - căci va fi foarte Înaltă: a trecut deja de un metru șaptezeci și trei. Apoi Își vopseau unghiile cu ojă albastră. Alteori stăteau cocoțate pe gărduleț, În fața institutului Miriei, care studia la Turistm, pe strada Panisperna, sau coborau pe Corso și mergeau să asculte noile apariții de la mesageriile muzicale. Petreceau ore Întregi În megastore cu căștile pe urechi, și ea asculta Într-adevăr piesele, pe când Miria se prefăcea doar, În timp ce privea În jur, căutând pe cineva cunoscut. Astăzi Miria ochise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
poșeta de catifea violetă, părul despletit ca niște alge, gura roșie ca un coral. Deși era doar o moleculă În mulțimea de turiști, de pierde-vară și de localnici veniți În centru pentru promenada de vineri seara, staționând pe trotuarele de pe Corso, pălăvrăgind În fața vitrinelor magazinelor de blugi, CD-uri și gadget-uri muzicale, mama Valentinei Buonocore era inconfundabilă. Mergea repede și șchiopăta ușor. Din când În când se Întorcea, ca și cum ar fi urmărit-o cineva. — Bună! o salută. Educația Înainte de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
totdeauna, iar ea știa și nu putea să facă nimic. De aceea schiță un zâmbet politicos și spuse că trebuia Într-adevăr să ajungă acasă. Dar, În mod irezistibil, cu o mișcare felină, se Întoarse, privi mulțimea care cobora pe Corso, examinând parcă fața fiecărui trecător și umbra fiecărui colț de stradă, și spuse că, la urma urmelor, putea lua o cafea cu el. El știa atâtea lucruri despre fiica ei. Poate ar fi putut să-i explice de ce a Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de exil la Macomer, Îl transferaseră În cele din urmă al Roma, căci un unchi milos găsise o recomandare potrivită pentru a-l aduce Înapoi pe continent. Din toată Roma nu cunoștea decât cazarma, metroul, niște magazine de blugi de pe Corso și scările de la Trinità dei Monti, pe ale căror trepte abrupte și alunecoase se Învârtea Într-o spasmodică vânătoare de prietenii. Fetele din Roma se lăsau abordate ușor, erau sociabile și zâmbitoare, dar când trebuia să stabilească o Întâlnire, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
un schelet aproape intact. Oamenii adunați pe marginea gropii comentau: „Vai, da’ ce dinți buni a avut ăsta!“. Le-am dat dreptate. Muncitorul ne-a explicat că acolo a fost un cimitir. Și pe locul alăturat, unde e acum barul Corso, cică a fost cimitir. Abia apoi m-am spovedit. COOLTURISME Mădălina COCEA În căutarea lui Emo Acum câteva zile, o fereastră de messenger mă invita la un miting anti-emo. Ceea ce nu însemna decât că în ultima săptămână, poate în timp ce mâncam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
preocupat să obțină un post de profesor de muzică, Lazarovici lucrează mereu la un roman a cărui apariție este așteptată de toți, Octav Dobridor este pasionat de entomologie și așa mai departe). Individualitatea acestor probleme dispare însă în întâlnirile de la Corso care stau sub semnul colectivității, al problemelor comune întregii generații de intelectuali tineri din 1922-1923. În timp ce prima parte a romanului stă sub semnul ideii, cea de-a doua, cuprinzând opt capitole, este dominată de acțiune. Are loc o suprapunere a
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
lui ceea ce trebuia să-i spun tatălui, sau lui Dav, sau Unei? Să-i spun un gând al meu; și pe urmă? Ce să facă el cu gândul, dacă nu e gândul lui? Are atâtea cărți, întâlnește atâția oameni la Corso, poate aduna câte gânduri vrea dacă are nevoie. Dar ce face cu ele, ce fac oameni cu gândurile, cu ideile originale?...” (p.40) Atunci când sunt făcute în prezența altor persoane, când se convertesc în replici adică, judecățile acestea asupra lucrurilor
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
care-și vede molcom și șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșari adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso..... Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce i conferă de altfel autenticitate, desenul lui Mihai Dascălu ..........a învățat să se integreze unei compoziții sugestive” (Victor Ernest Mașek) „Jocul creativ al artistului este o luare în posesie a lumii și o
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de dorit...o stadă care, deocamdată, nu spune nimic. Urcând dinspre hotelul Astoria către Piața Unirii nu poți să nu remarci diferența dintre partea stângă a străzii, încadrată destul de bine de fațada Galeriilor de Artă și, deși privată, zona Terasei Corso, oarecum în același ton cu proaspătul renovat Muzeu al Unirii. Cel puțin, curtea interioară a Terasei Corso, cât și curtea interioară a Muzeului Unirii par pregătite pentru fotografie. Exceptând clădirea Muzeului, nimic altceva din aliniamentul drept al străzii nu te
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
poți să nu remarci diferența dintre partea stângă a străzii, încadrată destul de bine de fațada Galeriilor de Artă și, deși privată, zona Terasei Corso, oarecum în același ton cu proaspătul renovat Muzeu al Unirii. Cel puțin, curtea interioară a Terasei Corso, cât și curtea interioară a Muzeului Unirii par pregătite pentru fotografie. Exceptând clădirea Muzeului, nimic altceva din aliniamentul drept al străzii nu te poate duce într-o atmosferă a trecutului vizat de proiectul de reabilitare. Clădirea Cinematografului „Republica” a rămas
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
reface și întreține legăturile cu marea literatură universală. S-au desfășurat chiar și unele dezbateri pe această temă, dar importante rămân mai ales transpunerile din mari poeți și prozatori de pe toate continentele: Mohammed Dib, Léopold Sédar Senghor, Ismail Kadare, Gregory Corso, Stephen Crane, E. E. Cummings, Emily Dickinson, Robert Frost, E. A. Poe, Ezra Pound, Carl Sandburg, Walt Whitman, Saul Bellow, Ernest Hemingway, John Updike, Kurt Vonnegut, W. H. Auden, Erskine Caldwell, John Dos Passos, Theodore Dreiser, William Faulkner, Lawrence Ferlinghetti, Francis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
155269&apc state=henibcr 2004 "Serb Activists Helped Inspire Ukraine Protests", de John Simpson și Marcus Tanner in Belgrade, BCR Nr. 530, 26 noiembrie 2004 Equilibri http://www.equilibri.net/showObject.php?objlang=it IT&objID=2375 "Ucraina al via il nuovo corso" de Angelita La Spada, 4 februarie 2005 http://www.equilibri.net/showObject.php?objlang=it IT&objID=3226 "Ucraina: la rottura tra i simboli della rivoluzione arancione" de Paola Righi, 16 septembrie 2005 http://www.equilibri.net/showObject.php?objlang=it IT
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
braserie și cofetărie din București. Între vestitele cafenele ale Bucureștiului din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și din prima jumătate a secolului al XX-lea, cum au fost Fialkowski, Kübler, High-Life, Café de la Paix, Café-braserie Corso, Terasa Oteteleșanu, C.C., situată la încrucișarea Căii Victoriei cu strada Edgar Quinet, a fost cea mai faimoasă și a avut existența cea mai îndelungată, fiind frecventată de numeroase personalități, de la oameni politici ca P. P. Carp, Tache Ionescu, Dinu Brătianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
George Potra, Din Bucureștii de altădată, București, 1981, 219-232; Emil Manu, Cafeneaua literară, București, 1997; Florentin Popescu, Cafeneaua literară și boemii ei, București, 1997; Maria Magdalena-Ioniță, Epoca de înflorire a Casei Capșa (1868-1902), București, 1997; Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, București, 1998, passim; Ulysse de Marsillac, Bucureștiul în veacul al XIX-lea, tr. Elena Rădulescu, îngr. și pref. Adrian-Silvan Ionescu, București, 1999, 129-130; Dan C. Mihăilescu, București. Carte de bucăți, București, 2003, 55-57; Narcis Dorin Ion, În căutarea micului Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
40; Scarlat Callimachi. In memoriam, „Romanian Review”, 1984, 4-5; Corbea, Mărturisiri, 213-215; Rotaru, O ist., III, 117-118; Teodorescu-Braniște, Presă și lit., II, 297-298; Pop, Avangarda, 157; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 65-66; Dicț. scriit. rom., I, 425-426; Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, București, 1998, 309-318; Scarlat Callimachi, DCS, 139-140; Popa, Ist. lit., I, 700. C.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
Tinerețea lui Camil Petrescu, București, 1971. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 418; Călinescu, Ist. lit. (1982), 967; George, Sfârșitul, I, 188-193; Nițescu, Repere, 194-197; Popa, Dicț. lit. (1977), 273; Al. Raicu, Mihail Ilovici, RL, 1983, 7; Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, București, 1998, 12-13; Popa, Ist. lit., II, 1093. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
care-și vede molcom și șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșari adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso..... Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce-i conferă de altfel autenticitate, desenul lui Mihai Dascălu ..........a învățat să se integreze unei compoziții sugestive” (Victor Ernest Mașek) „Jocul creativ al artistului este o luare în posesie a lumii și o
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. - Varianta 7 (Bacalaureat 2013, sesiunea iulie) Profilul umanist; Profilul pedagogic SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Era întro zi, pe Calea Victoriei, în față la Corso, când i se păruse că de pe celălalt trotuar o privire cunoscută o căuta pe a lui. Trecu drumul, chemat parcă, și descoperi întro vitrină de fotograf, între mai multe portrete de femei frumoase, o fotografie a lui Ann. [...] Era prima
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sentimentul că e mai puțin singur în acest oraș; i se părea că acel surâs descurajat e pentru el). 5. motive literare: orașul, fotografia, reveria, solitudinea, cafeneaua boemă etc. 6. secvențe care fixează dimensiunea spațială: pe Calea Victoriei, în față la Corso; cafe neaua de peste drum; în acest oraș; la București etc. 7. Prin excelență marcă a narativității, timpul imperfect al verbelor contribuie la ex pre sivitatea epică prin forța evocatoare și prin surprinderea unor acțiuni trecute, în desfășurare. De exemplu, valoarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și dezbaterile, t. LIX, 1938-1939; Augustin Z. N. Pop, „Gândirismul”, „Moldova” (Bolgrad), 1940, 8-10; Pan M. Vizirescu, „Gândirismul”, G, 1940, 5; George Dem. Loghin, „Gândirismul”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 13; I. Șt. Botez, Emil Gârleanu, „Bucăți alese”, „Orizonturi”, 1941, 5-10; Raffaele Corso, „Folklorul. Obiect. Principii. Metodă”, „Folclore” (Napoli), 1948; Ion Taloș, „Balada populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1967; Pavel Ruxăndoiu, „Folcloristica română”, „Revista învățământului superior”, 1968, 12; Ion Șeuleanu, „Folcloristica română”, SUB, Philologia, t. XIV, 1969, fasc. 2; I. Oprișan, „Folcloristica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
parabolei. B. a publicat și două romane istorice, Romanul Caterinei Varga (1960) și Când era Horia împărat (1962), evocând eroi din istoria românilor ardeleni. Paginile memorialistice, răspândite în presă, în ultimele două decenii, adunate, apoi, în volumul Între Capșa și Corso (1998), sunt o adevărată mină de informații prețioase despre personalitățile literare și climatul cultural interbelic (îndeosebi). Pe lângă interesul documentar pe care-l prezintă, evocările se disting prin calitatea literară deosebită, concretizată în remarcabile portrete, farmec narativ, gustul anecdotei nobile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]