1,198 matches
-
care asigură apucarea și manevrarea, după necesități, a obiectelor și materialelor cu care vine în contact. În aceste condiții, pacientul poate acționa activ cu mâna validă, determinând mobilizarea pasivă a segmentului afectat. În acest context, pacientul acționează pentru formarea imaginii corticale prin asocierea mișcării active cu cea pasivă în vederea educării prehensiunii. Prehensiunea este condiționată de o serie de elemente prin care se poate realiza apucarea și eliberarea obiectului: - existența a două brațe de pârghie sub formă de pensă cu care se
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de tratament prezentate în continuare pot fi utilizate atât pentru educarea, cât și pentru reeducarea mersului. În toate cazurile se va ține cont de: - modul în care pacientul recepționează și înțelege acțiunea; - intervalul în care reușește să-și formeze imaginea corticală a acțiunii motrice respective; - gradul de spasticitate și aria de cuprindere; - durata regenerării nervoase, în cazul paraliziilor de neuron motor periferic; - vârsta pacientului; - timpul scurs de la debutul afecțiunii și până la instituirea tratamentului recuperator (Génot et al., 2001). I. Etapa pregătitoare
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
situații neprevăzute. O astfel de mișcare are un caracter preponderent instinctual, fiind declanșată prin activitatea automată a centrilor nervoși. 32. MIȘCARE VOLUNTARĂ = Actul motric efectuat conștient și orintat spre atingerea unui scop. Mecanismul mișcării voluntare constă în activitatea centrilor motrici corticale în stare de excitabilitate optimă. 33. MIȘCARE INVOLUNTARĂ = Actul motric efectuat fără participarea conștiinței, condus și reglat pe cale reflexă. 34. MIȘCARE ACTIVĂ = Act motric executat de câte un subiect. Mișcările active reprezintă majoritatea mijloacelor folosite în educație fizică și sport
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
exterior, el prezintă o capsulă fibro conjunctivă, din care pleacă spre interior trabecule (travee conjunctive), care, delimitează lobulii timici. În interior, se află stroma reticulară care susține parenchimul cu timocite; fiecare lobul timic fiind format din două zone: o zonă corticală (periferică) - închisă la culoare o zonă medulară (centrală) - slab colorată Corticala și medulara, sunt asemănătoare din punct de vedere histologic, diferențele apărând în ceea ce privește proporția stromei și a parenchimului. În corticală - limfocitele (timocitele) tinere sunt dense, iar celulele stromale au citoplasma
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
interior trabecule (travee conjunctive), care, delimitează lobulii timici. În interior, se află stroma reticulară care susține parenchimul cu timocite; fiecare lobul timic fiind format din două zone: o zonă corticală (periferică) - închisă la culoare o zonă medulară (centrală) - slab colorată Corticala și medulara, sunt asemănătoare din punct de vedere histologic, diferențele apărând în ceea ce privește proporția stromei și a parenchimului. În corticală - limfocitele (timocitele) tinere sunt dense, iar celulele stromale au citoplasma palid colorată și aproximativ, nu se văd. În medulară - parenchimul limfo-formator
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
fiecare lobul timic fiind format din două zone: o zonă corticală (periferică) - închisă la culoare o zonă medulară (centrală) - slab colorată Corticala și medulara, sunt asemănătoare din punct de vedere histologic, diferențele apărând în ceea ce privește proporția stromei și a parenchimului. În corticală - limfocitele (timocitele) tinere sunt dense, iar celulele stromale au citoplasma palid colorată și aproximativ, nu se văd. În medulară - parenchimul limfo-formator este lax, timocitele sunt rare, iar elementele stromale sunt mai evidente. În medulară apar formațiuni proprii timusului - corpusculii lui
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
de țesut limfoid dens, el, fiind străbătut de zone cu țesut limfoid lax. Structura lui este diferențiată, datorită prezenței ramificărilor arteriale și a capilarelor sinusoide. Zona centrală (medulară), are parenchimul asemănător unor cordoane limfocitare medulare, datorită ramificărilor arteriale. Zona periferică (corticala), conține capilare sinusoide și parenchim difuz, cu aspect mai mult sau mai puțin folicular. Corticala, se diferențiază într-o: corticală superficială (nodulară) - în care se găsesc limfocite ,,B” dispuse în agregate nodulare (foliculare) corticala profundă (paracorticala intermediară) - formată din limfocite
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
este diferențiată, datorită prezenței ramificărilor arteriale și a capilarelor sinusoide. Zona centrală (medulară), are parenchimul asemănător unor cordoane limfocitare medulare, datorită ramificărilor arteriale. Zona periferică (corticala), conține capilare sinusoide și parenchim difuz, cu aspect mai mult sau mai puțin folicular. Corticala, se diferențiază într-o: corticală superficială (nodulară) - în care se găsesc limfocite ,,B” dispuse în agregate nodulare (foliculare) corticala profundă (paracorticala intermediară) - formată din limfocite ,,T” dispuse într-o masă limfocitarăp difuză. Cea mai mare parte a populațiilor celulare din
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
arteriale și a capilarelor sinusoide. Zona centrală (medulară), are parenchimul asemănător unor cordoane limfocitare medulare, datorită ramificărilor arteriale. Zona periferică (corticala), conține capilare sinusoide și parenchim difuz, cu aspect mai mult sau mai puțin folicular. Corticala, se diferențiază într-o: corticală superficială (nodulară) - în care se găsesc limfocite ,,B” dispuse în agregate nodulare (foliculare) corticala profundă (paracorticala intermediară) - formată din limfocite ,,T” dispuse într-o masă limfocitarăp difuză. Cea mai mare parte a populațiilor celulare din ganglioni, este formată din limfocite
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
medulare, datorită ramificărilor arteriale. Zona periferică (corticala), conține capilare sinusoide și parenchim difuz, cu aspect mai mult sau mai puțin folicular. Corticala, se diferențiază într-o: corticală superficială (nodulară) - în care se găsesc limfocite ,,B” dispuse în agregate nodulare (foliculare) corticala profundă (paracorticala intermediară) - formată din limfocite ,,T” dispuse într-o masă limfocitarăp difuză. Cea mai mare parte a populațiilor celulare din ganglioni, este formată din limfocite mici ,,T” sau ,,B”; limfocitele ,,B” având rol în imunitatea umorală (imediată), iar limfocitele
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
dispuse într-o masă limfocitarăp difuză. Cea mai mare parte a populațiilor celulare din ganglioni, este formată din limfocite mici ,,T” sau ,,B”; limfocitele ,,B” având rol în imunitatea umorală (imediată), iar limfocitele ,,T” în imunitatea celulară (întârziată). Dacă în corticala profundă, se află exclusiv limfocite ,,T”, în corticala superficială, nodulii sunt formați astfel încât în centri clari germinativi sunt prezente: ♦ limfocite mari (limfoblaste sau celule stem) - din care provin limfocite medii și limfocite mici ,,B” ♦ imunoblaste - din care provin limfocitele imunocompetente
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
mare parte a populațiilor celulare din ganglioni, este formată din limfocite mici ,,T” sau ,,B”; limfocitele ,,B” având rol în imunitatea umorală (imediată), iar limfocitele ,,T” în imunitatea celulară (întârziată). Dacă în corticala profundă, se află exclusiv limfocite ,,T”, în corticala superficială, nodulii sunt formați astfel încât în centri clari germinativi sunt prezente: ♦ limfocite mari (limfoblaste sau celule stem) - din care provin limfocite medii și limfocite mici ,,B” ♦ imunoblaste - din care provin limfocitele imunocompetente (care elaborează anticorpi dacă sunt stimulate antigenic) ♦ macrofag
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
transformare care are loc în centrul clar germinativ. Periferia foliculului secundar este formată din lmfocite mici de tip ,,T” sau ,,B”, care provin din centrul clar germinativ sau din recirculația limfocitelor ganglionare. În pulpa albă a splinei, ca și în corticala superficială a ganglionilor, se găsesc foliculi splenici primari (areactivi) cât și foliculi secundari (reactivi), situați în lungul arterelor și capilarelor. CAP.3:IMUNOGLOBULINELE 3.1. DEFINIȚIE, CLASIFICARE Imunoglobulinele cuprind o grupă de glicoproeteine răspândite la vertebrate în spațiile intra și
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
și, ca manifestare fără legătură, cel puțin până în prezent, se vrea un factor bine stabilit, considerăm că este mai corect să-l denumim sindrom, și boală de sine stătătoare. Examenul microscopic arată prezența de foliculi limfatici mari, diseminați, atât în corticală, cât și în medulara ganglionului. Boala nu are o simptomatologie caracteristică, debutul fiind insidios, având ca unică manifestare apariția unei adenopatii localizate, elastice, nedureroase. Starea generală a bolnavului este foarte bună; fază care poate dura ani de zile. Examenele de
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
femei impune cunoașterea următoarele aspecte: procesele fiziologice și psihice sunt modificate, afectând comportamentele fizice și psihice; bioritmul femeii evidențiază oscilații de-a lungul perioadei ciclului menstrual; temperatura organismului cu 0,5°C constituie un reper pentru determinarea zilei ovulației; excitabilitate corticală crescută, cu efecte directe asupra proceselor corticale fundamentale, cu rol în dirijarea, reglarea și controlul tuturor fenomenele fiziologice din organism; se înregistrează modificări ale frecvenței cardiace, tensiunii arteriale, ritmului respirator, numărului de hematii și formulei leucocitare; în funcție de faza ciclului, tonusul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
și psihice sunt modificate, afectând comportamentele fizice și psihice; bioritmul femeii evidențiază oscilații de-a lungul perioadei ciclului menstrual; temperatura organismului cu 0,5°C constituie un reper pentru determinarea zilei ovulației; excitabilitate corticală crescută, cu efecte directe asupra proceselor corticale fundamentale, cu rol în dirijarea, reglarea și controlul tuturor fenomenele fiziologice din organism; se înregistrează modificări ale frecvenței cardiace, tensiunii arteriale, ritmului respirator, numărului de hematii și formulei leucocitare; în funcție de faza ciclului, tonusul muscular poate diferi; Lucrările de fiziologie și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
fie, când deficitul motor nu îi permite controlul mișcărilor fine ale mâinii, la mașina de scris, fără niciun semn de tulburare de tip afazic 143. Totuși, componenta neurologică diferențiază evident dizartrie de dislalie. În funcție de localizare, dizartria poate fi de natură corticală, subcorticală, cerebeloasă, bulbară. Tratamentul dizartriei trebuie să țină cont atât de toate aceste cauze, cât și de manifestări, fiind necesară o echipa complexă de specialiști cu rolul predominant al logopedului, mai ales că, luptându-se singur cu problemele sale, de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
raportul gândire-limbaj și arată că în afazie mai întâi sunt alterate funcțiile mai complexe și mai voluntare ale vorbirii. Rezultă următoarele forme ale afaziei: • afazie motorie pură (subcorticală). Afazicul nu vorbește, dar păstrează limbajul interior și înțelege; • afazie motorie totală (corticală) similară cu afazia Broca. Bolnavul nu poate vorbi, scrie, citi, dar păstrează înțelegerea; • afazie transcorticală motorie. Afazicul nu poate vorbi spontan, dar poate repeta vorbirea și se păstrează înțelegerea; • afazie senzorială pură. Bolnavul recunoaște sunetele izolate, poate scrie, citi, dar
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
scăderea densităŃii osoase, creșterea resorbŃiei osoase și a riscului de fracturi comparativ cu nefumătorii (197Ă. În plus, un studiu efectuat în 2007, pe un număr de 1068 bărbaŃi tineri, fumători a arătat o reducere semnificativă a densităŃii osoase și grosimii corticalei osoase asociate fumatului. Numărul de Ńigări fumate zilnic se corelează cu reducerea densităŃii osoase. S-a demonstrat că fumatul determină creșterea nivelurilor serice ale interleukinei 6, aceasta fiind cunoscută pentru rolul în patogenia osteoporozei, în relaŃie cu vârsta (200Ă. În
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Bupropionul este un inhibitor slab, dar selectiv al recaptării neuronale a dopaminei și noradrenalinei, iniŃial folosit ca antidepresiv (351). Se presupune că efectele favorabile ale medicamentului în instituirea sevrajului tabagic sunt datorate acŃiunii asupra receptorilor dopaminergici de la nivelul unor arii corticale implicate în dezvoltarea addicŃiei la droguri (sistemul mezolimbic), precum și activităŃii adrenergice de la nivelul locus ceruleus care joacă un rol important în facilitarea întreruperii fumatului. Bupropionul crește nivelul dopaminei extracelulare în nucleul accumbens și îmbunătăŃește activitatea dopaminergică în aria tegmentală ventrală
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
asimilatoare, cu rol în fotosinteză. Un rol de acumulare a substanțelor de rezervă îl au țesuturile parenchimatice de depozitare: parenchimul medular la cartofi și parenchimul lemnos la ridichi depozitează amidon. Parenchimul liberian al morcovilor depozitează amidon, zaharoză și caroten. Parenchimul cortical al guliilor depozitează amidon și zaharoză. Parenchimul fundamental al fasolei, alunelor și nucilor depozitează lipide, protide și amidon. Sclerenchimul este un țesut de susținere (mecanic), alcătuit din celule strâns unite ce prezintă pereții îngroșați prin lignificare. Se întâlnește sub forma
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Această formă de influențare a maselor este la fel de puternică pe cât de impersonală și uniformizantă; ea reduce finețea produselor,a gusturilor, precum și a culturii. Pentru mai multe informații Born, C., Meindl, T., Poeppel, E., Schoenberg, S. (2006), „Brand perception - Evaluation of cortical activation using fMRI”, Annual meeting of the Radiological Society of North America in Chicago. McClure, S.M., Li, J., Tomlin, D., Cypert, K.S., Montague, L.M., Montague, P.R. (2004), „Neural correlates of behavioral preference for culturally familiar drinks”, Neuron, vol. 44, pp.
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
destul de rar folosită pentru stabilirea diagnosticului datorită riscurilor asociate administrării intravenoase de substanță de contrast. Rinichiul polichistic este sugerat de palparea unor mase pseudotumorale abdominale, bilateral și se impune efectuarea ecografiei renale ce poate evidenția: dimensiunea și forma rinichilor, grosimea corticalei renale, eventuale obstrucții ale tractului urinar, formațiuni înlocuitoare de spațiu. 6.1.2.Tratamentul HTA de cauză renoparenchimatoasă se adresează în primul rând afecțiunii renale, incluzând și medicația antihipertensivă, de obicei o asociere de medicamente. Antagoniștii de receptor de aldosteron
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
fecale în rect. Creșterea presiunii intraluminale în rect cauzată de pătrunderea materiilor fecale determină excitarea mecanoreceptorilor. Impulsurile aferente sunt răspândite prin plexurile intramurale și transmise spre măduva spinării sacrată pe calea nervilor parasimpatici. Semnalele ascendente medulare care ajung la nivel cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]