650 matches
-
the Treadway Commission - COSO. footnote>, care a reunit competențele unui număr mare de membri ai IIA, profesioniști în domeniu, cabinete de audit extern și mari întreprinderi americane, iar rezultatul a fost documentul Controlul intern - Un cadru integrat. Cadrul de control COSO, în principal, subliniază responsabilitatea managementului general pentru controlul intern. În septembrie 1992, COSO definește controlul intern ca fiind un proces efectuat de Consiliul de administrație, conducere și întregul personal al entității, menit să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea obiectivelor
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
membri ai IIA, profesioniști în domeniu, cabinete de audit extern și mari întreprinderi americane, iar rezultatul a fost documentul Controlul intern - Un cadru integrat. Cadrul de control COSO, în principal, subliniază responsabilitatea managementului general pentru controlul intern. În septembrie 1992, COSO definește controlul intern ca fiind un proces efectuat de Consiliul de administrație, conducere și întregul personal al entității, menit să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea obiectivelor organizației, având în vedere: eficacitatea și eficiența operațiilor; realitatea rapoartelor financiare; conformarea cu
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
proces efectuat de Consiliul de administrație, conducere și întregul personal al entității, menit să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea obiectivelor organizației, având în vedere: eficacitatea și eficiența operațiilor; realitatea rapoartelor financiare; conformarea cu legile și cu reglementările aplicabile. Definiția COSO a controlului intern reflectă patru principii fundamentale 43: controlul intern este un proces total, nu o activitate suplimentară, un mijloc pentru a atinge un obiectiv și nu un scop în sine; controlul intern este efectuat de oameni, ceea ce îl face
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
poate să furnizeze o asigurare rezonabilă managementului și Consiliului de administrație că obiectivele organizației vor fi îndeplinite; controlul intern este angrenat în îndeplinirea obiectivelor organizației. Tot în anul 1992, Comisia Treadway elaborează Modelul de control intern, intitulat Cadrul de control COSO, pe care îl prezentăm în figura 2.2. Modelul COSO se reprezintă în mod simbolic printr-o piramidă care conține teoretic cele cinci elemente esențiale, și anume: (1) mediul de control; (2) evaluarea riscurilor; (3) activitățile de control; (4) informațiile
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
administrație că obiectivele organizației vor fi îndeplinite; controlul intern este angrenat în îndeplinirea obiectivelor organizației. Tot în anul 1992, Comisia Treadway elaborează Modelul de control intern, intitulat Cadrul de control COSO, pe care îl prezentăm în figura 2.2. Modelul COSO se reprezintă în mod simbolic printr-o piramidă care conține teoretic cele cinci elemente esențiale, și anume: (1) mediul de control; (2) evaluarea riscurilor; (3) activitățile de control; (4) informațiile și comunicarea; (5) monitorizarea. În continuare descriem componentele modelului COSO
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
COSO se reprezintă în mod simbolic printr-o piramidă care conține teoretic cele cinci elemente esențiale, și anume: (1) mediul de control; (2) evaluarea riscurilor; (3) activitățile de control; (4) informațiile și comunicarea; (5) monitorizarea. În continuare descriem componentele modelului COSO. (1) Mediul de control reprezintă atitudinea generală, integritatea, valorile etice și comportamentele angajaților, filozofia și stilul de operare al managementului, modul de atribuire a autorității și responsabilității și sistemul de organizare și dezvoltare a angajaților Consiliului de administrație. Mediul de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
Aria și frecvența evaluărilor separate vor depinde de evaluarea riscurilor și de eficacitatea activităților de monitorizare continuă. Deficiențele constatate în sistemul de control intern trebuie raportate superiorilor ierarhici, iar problemele importante trebuie raportate directorului, nu Consiliului de administrație. Componentele Modelului COSO, prezentat mai sus, creează o sinergie care formează un sistem integrat ce reacționează în mod dinamic la condițiile schimbătoare ale mediului extern. Modelul COSO este destul de dinamic prin faptul că el cuprinde cele mai multe aspecte ale structurilor și proceselor care trebuie
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
trebuie raportate superiorilor ierarhici, iar problemele importante trebuie raportate directorului, nu Consiliului de administrație. Componentele Modelului COSO, prezentat mai sus, creează o sinergie care formează un sistem integrat ce reacționează în mod dinamic la condițiile schimbătoare ale mediului extern. Modelul COSO este destul de dinamic prin faptul că el cuprinde cele mai multe aspecte ale structurilor și proceselor care trebuie să fie implementate pentru a asigura controlul. În practică, este dificil de recunoscut modul în care un consiliu de administrație declară că și-a
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
de recunoscut modul în care un consiliu de administrație declară că și-a verificat sistemele proprii de control intern fără a face referire la un model comprehensiv de criterii de evaluare a acestor controale la nivel corporativ. În acest sens, COSO propune retoric întrebări Consiliului de administrație<footnote K. H. Spencer Pickett, op. cit., p. 97, adaptare și prelucrare. footnote> cu privire la cele cinci componente ale sale, și anume: a. mediul de control - există elemente fundamentale adecvate pentru implementarea sistemului de control intern
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
a doua, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda de Nord, 2002, pag. 110. footnote> este adresat consiliilor de directori, managementului general și managementului de linie, proprietarilor, furnizorilor precum și auditorilor. Acest cadru are o abordare conceptuală mult mai largă decât cunoscutul cadru COSO și preferă termenul „control” în locul controlului intern. Cadrul de control CoCo<footnote K. H. Spencer Pickett, op. cit., p. 93, adaptare și completare. footnote> este un mecanism puternic, care permite unei organizații să se concentreze asupra structurilor-cheie, valorilor și proceselor care
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
sale, dintr-o organizație, conform modelului CoCo, sub forma unui chestionar (Listă de verificare), care ar trebui urmate de întrebarea: „De unde știm acest lucru?” pentru a identifica și analiza procesul de control, astfel: 2.4.3. Comparație între documentele modelului COSO și cele ale modelului CoCo Documentul intitulat „Controlul intern - cadru integrat”, elaborat de COSO, este în curs de a deveni un text de lege pentru controlul intern în Statele Unite ale Americii. Recomandările enunțate în documentul CoCo se bazează pe conceptele
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
care ar trebui urmate de întrebarea: „De unde știm acest lucru?” pentru a identifica și analiza procesul de control, astfel: 2.4.3. Comparație între documentele modelului COSO și cele ale modelului CoCo Documentul intitulat „Controlul intern - cadru integrat”, elaborat de COSO, este în curs de a deveni un text de lege pentru controlul intern în Statele Unite ale Americii. Recomandările enunțate în documentul CoCo se bazează pe conceptele exprimate în documentul COSO. Chiar dacă cele două documente acoperă în mare parte aceleași domenii
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
modelului CoCo Documentul intitulat „Controlul intern - cadru integrat”, elaborat de COSO, este în curs de a deveni un text de lege pentru controlul intern în Statele Unite ale Americii. Recomandările enunțate în documentul CoCo se bazează pe conceptele exprimate în documentul COSO. Chiar dacă cele două documente acoperă în mare parte aceleași domenii și concordă în mare măsură, ele comportă și unele diferențe în anumite dimensiuni. Consiliul pentru elaborarea criteriilor de control ale documentului CoCo consideră că a reușit să facă astfel încât organizațiile
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
diferențe în anumite dimensiuni. Consiliul pentru elaborarea criteriilor de control ale documentului CoCo consideră că a reușit să facă astfel încât organizațiile care se conformează recomandărilor pe care le-a stabilit să țină cont în același timp și de directivele documentului COSO. În sprijinul acestei afirmații prezentăm în continuare lista criteriilor stabilite prin documentul CoCo, grupate în structura celor cinci componente ale documentului COSO. Modelul CoCo este considerat de specialiști ca fiind modelul slab al controlului, deși este mult mai formalizat comparativ
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
se conformează recomandărilor pe care le-a stabilit să țină cont în același timp și de directivele documentului COSO. În sprijinul acestei afirmații prezentăm în continuare lista criteriilor stabilite prin documentul CoCo, grupate în structura celor cinci componente ale documentului COSO. Modelul CoCo este considerat de specialiști ca fiind modelul slab al controlului, deși este mult mai formalizat comparativ cu COSO. La baza acestui model stă teoria potrivit căreia nu putem avea un control eficient decât dacă toți membrii organizației: înțeleg
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
sprijinul acestei afirmații prezentăm în continuare lista criteriilor stabilite prin documentul CoCo, grupate în structura celor cinci componente ale documentului COSO. Modelul CoCo este considerat de specialiști ca fiind modelul slab al controlului, deși este mult mai formalizat comparativ cu COSO. La baza acestui model stă teoria potrivit căreia nu putem avea un control eficient decât dacă toți membrii organizației: înțeleg scopul organizației; cunosc obiectivele și resursele necesare pentru atingerea acestora; au capacitatea de implicare și comunicare a obiectivelor; stăpânesc modalitățile
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
au capacitatea de implicare și comunicare a obiectivelor; stăpânesc modalitățile de transmitere a informațiilor în toate structurile sociale; își monitorizează activitatea și au dorința de învățare. Observăm că acest model (slab) al controlului utilizează experiența pentru a învăța lucrurile, altfel: COSO prin monitorizare și revizuire, iar CoCo prin monitorizare și învățare. Modelul de control CoCo are în vedere ca fiecare organizație să influențeze personalul prin învățare. Dar acest model induce o cultură organizațională lipsită de vină. Astfel o greșeală efectuată este
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
pe termen scurt, dar va da rezultate pe termen lung. Autorii consideră că, în practică, cea mai bună soluție este să aplicăm, în organizațiile noastre, elementele care ne avantajează din ambele modele. 2.4.4. Alte modele de control Modelele COSO și CoCo sunt cadre de control recunoscute internațional și ele să constituie baza pentru organizații în elaborarea propriilor sisteme de control intern. Totuși există și alte surse de informații ce pot asista organizațiile în înțelegerea și reorganizarea controlului intern, respectiv
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
categorii de obiective și se pot detalia pe obiective de rangul doi sau trei; secțiunile orizontale corespunzătoare fiecărui element-cheie al controlului intern B1, B2, B3, B4 și B5, conțin cele 25 de standarde de control intern structurate pe componentele modelului COSO; secțiunile verticale corespunzătoare compartimentelor sau activităților entității C1, C2, C3 și C4, exemplificativ, se pot detalia pe componentele structurii organizatorice; Analiza modelului de control managerial se realizează pe celulele elementare ale acestuia în mod individual. Spre exemplu, celula elementară A3-B3-C3
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
entității în ansamblul ei, precum și a fiecărei activități, în scopul realizării obiectivelor fixate. La elaborarea acestui cadru național în domeniul controlului intern s-au avut în vedere și reglementările internaționale, respectiv: Standardele de control intern ale UE, Standardele INTOSAI, modelul COSO, modelul CoCo. Crearea legislației secundare în România a contribuit major la dezvoltarea sistemelor de control managerial prin impunerea unor măsuri privind: − desființarea compartimentelor de control sau inspecție; − obligativitatea managementului general de a elabora: Registrul riscurilor <footnote www.mfinante.ro, Metodologia
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
pentru fiecare standard, pe domeniile specifice pentru evaluarea calității sistemului de control managerial. Pentru operaționalizarea standardelor de management și control intern<footnote Ibid., p. 56. footnote> este esențială înțelegerea modului de grupare a acestora pe cele cinci elementecheie, ale modelului COSO, astfel: mediul de control - șase standarde (1-6); performanța și managementul riscului - șase standarde (7-11); informarea și comunicarea - patru standarde (12-14, 16); activități de control - șapte standarde (17-23); auditarea și evaluarea - două standarde (24 + 25). Din analiza modului de grupare se
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
17-23); auditarea și evaluarea - două standarde (24 + 25). Din analiza modului de grupare se constată că pentru asigurarea omogenității standardelor de management și control intern, acestea au fost structurate, pe baza naturii și conținutului lor, pe componentele cunoscute ale modelului COSO, așa cum sunt prezentate în figura 2.5. Precizăm că organizațiile trebuie să analizeze aceste standarde pentru a stabili modul cum vor fi adoptate în structura propriilor standarde de control intern. Astfel, este posibil ca unele standarde să nu fie specifice
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
compun acquis-ul comunitar, au stat la baza realizării standardelor de control intern. De asemenea, la elaborarea standardelor de control intern s-a ținut cont de experiența în domeniu acumulată de Comisia Europeană, INTOSAI, Comitetul Organizațiilor de Sponsorizare a Comisiei Treadway - COSO și de Institutul Canadian al Contabililor Autorizați - Criteria of Control - CoCo. Modalitatea prin care aceste principii se transpun în sistemele de management și control intern, specifice fiecărei țări, depinde însă de condițiile constituționale, legislative, culturale și administrative ale acestor țări
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
luogo in Platone non ad una banale utopia, ma all'avvio di una lettura critica dell'esistente, indispensabile per una trasformazione del reale. (Introduzione 15) 29 Vezi Di Capua: ... come la luce del sole determina la possibilità sia per le cose di essere viste, sia per la vista di realizzare la visione, alla stessa maniera il bene conferisce verità agli oggetti conosciuti (le idee) nonché la possibilità stessa di realizzare la conoscenza. (28) 30 Un comentariu detaliat în Vegetti, M. "Anima
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
manichéisme au néoplatonisme, Nourry, Paris 1918; R. Bodei, Ordo amoris. Conflitti terreni e felicità celeste, Il Mulino, Bologna 1991; Ch. Boyer, Christianisme et néo-platonisme dans la formation de Saint Augustin, Officium Libri Catholici, Romae 1953; M. Bettetini, La misura delle cose, Rusconi, Milano 1994; K. Flasch, Agostino d’Ippona. Introduzione all’opera filosofica, trad. it. Il Mulino, Bologna 1983; E. Gilson, Introduction à l’étude de Saint Augustin, Vrin, Paris 19493, trad. it. Marietti, Casale Moferrato 1983; I. Hadot, Arts libéraux
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]