1,073 matches
-
Pe Mărin, Colaie-l știa, de altfel îi știa pe toți cei din sat, ba mai cunoștea câțiva și din satele vecine. - Bună dimineața, mă Colaie! Te sculași, mă? - Aha! Acuși mă sculai. Mă duc în Săliște la Dumitru Constandi la cosit. Dar ce treabă ai cu mine așa de noapte? - Bă Colaie, poți să mă ajuți mă și pe mine săptămâna de vine la cosit vreo două, trei zile? - Te-oi ajuta Mărine. Dar nu pot luni că m-am promis
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
și că obrajii îi iau foc. Ba parcă privirile lor se și întâlniră de câteva ori, fără ca Mărin să observe ceva. -Colaie, te strig eu dimineță. Poate mâine terminăm acolo. Ar mai fi, într-un loc de două zile de cosit, dar aș vrea să-l iau p’ăsta. Poate mă ajuți să-l și car. După masă ar fi bine dacă ai începe tu, Ioano, să-l întorci pe cel cosit azi. Îl luăm pomâine de dimineață. -Cum zici tu
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
mai fi, într-un loc de două zile de cosit, dar aș vrea să-l iau p’ăsta. Poate mă ajuți să-l și car. După masă ar fi bine dacă ai începe tu, Ioano, să-l întorci pe cel cosit azi. Îl luăm pomâine de dimineață. -Cum zici tu, Mărine. Pe mâine dimineață, la revedere Ioano! -La revedere, Colaie! răspunde Ioana, aplecată să strângă străchinile de pe masa mică, unde mâncaseră, scăpând o privire pe sub sprâncene, fără să vadă ai ei
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
o zi acolo, dacă or mai fi zile... Răsfățul de la Ismail era ceva minor. Îmi amintesc cu multă căldură în suflet de bunica, de colțunașii făcuți cu atâta pricepere de mâinile ei... de nopțile când mă întorceam cu harabaua de la cosit, cu hățurile în mână, bunicul cu ai săi cai cumpărați pe sprânceană de la nemții de la Șaba, unchii și mătușile mele lăudându-se cu ,,ruda de la oraș”, cu verișoarele și verii mei ,,de la țară”, gata să-mi intre în voie, de
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
de zmeură, toată suflarea satului o roia spre pădure, cu găleți, coșerci, oale, copii, femei, chiar și bătrâne. Vedeai uneori și bărbați la cules de zmeură, mai ales dintre cei care nu erau plecați la lucru prin pădure sau la cosit. Nu numai din satul nostru veneau la cules, veneau și din alte localități, chiar și din alte județe, de pe la șes, de prin județele Botoșani sau Iași. Era vremea unui fel de El Dorado al câștigurilor frumușele, dar cu destulă trudă
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
mă lăsa aici singur! Erau ceva probleme cu copilul mic în pădure. Mai mult încurca decât ajuta la culesul de zmeură. Pe noi tata ne lăsa să umblăm la zmeură chiar de la începutul sezonului, el având mult de lucru la cosit și la strâns fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră, în locuri mai greu accesibile. Atunci, nu știu de ce, îi plăcea
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
plugărie: Ară badea cu plugu’ / Câtu-i câmpu’ de-a lungu’ / Și ară și samănă / Și din gură cuvântă: / Să te faci, grâule, faci / Ca iarba printre copaci, / Să stai bine la tăiat / Ca mândra la sărutat, / Să stai bine la cosit, / Ca mândruța la iubit. „Îmi amintesc de un cosaș de la noi din sat, căruia i se zicea Dacul; când era vremea fânului, venea la noi câteva zile să ne cosească iarba, și-n timp ce trăgea din greu la coasă
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dezrădăcinare Iubito, iar am fost la țară, În Poarta Țărni la arat Pe la noi pe ulicioară Dar pe unde n-am umblat?! În Slava la cosit de fân Și în Bogheta la scăldat Și-am fost la nucul cel bătrân Și la lucernă-n sus de sat. Era frumos, era senin Și-am fost la mărul meu iubit, Treceam prin vadul lui Ciulin, Când din păcate
DEZRĂDĂCINARE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360479_a_361808]
-
puterea brațelor și a minții.Accesoriul principal - amintit mai sus - rămâne chimirul, prevăzut cu un lăcaș gen portmoneu, unde erau păstrați banii, dar și alte spații delimitate, folositoare de pildă pentru gresia (o piatră tare) cu care ascuțeau coasele de cosit fânul etc. Mulți detractori ai neamului nostru, de-a lungul vremurilor au contestat ideea continuității populației Daciei. De altfel cred că acest fapt l-a determinat și pe savantil Bogdan Petriceicu Hașdeu nu numai să se întrebe în cadrul omui dialog
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
referitoare la obligațiile iobagului, cu titlul de slujbe. Astfel, țăranii iobagi din Ulmeni erau obligați să presteze diferite lucrări în anumite locuri: în Arduzel, Chioar, Cehu, Satu Mare, Baia Mare. Muncile și activitățile la care ne referim erau cele precum aratul, seceratul, cositul, căratul fânului. Aceste obligații creșteau proporțional cu averea stăpânului feudal. Iobagii din Ulmeni, la fel ca mulți alții din alte locuri, plătesc consecvent censul (obligația în bani), de două ori pe an, având ca termene Sângeorzul și Sânmihaiu. Obligațiile financiare
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Națională de Date (BND) Numărul total de animale pe specii și categorii**) Total echivalent UVM De acord, semnătură membru deținător de animale 0 1 2 3 4 5 6 a b c d Total - - - Suprafața utilizată de forma asociativă prin cosit sau pășunat ............. ha *) Forma asociativă de proprietate în indiviziune constituită în temeiul Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu
ANEXE din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294708]
-
asociativă*) ................................. Adresa .......................... Nr. ............../data ....................... Nr. crt. Numele și prenumele membrului formei asociative CNP Codul exploatației din Baza Națională de Date (BND) Numărul total de animale pe specii și categorii**) Total echivalent UVM Suprafața totală repartizată/ membru (ha) Din care destinată cositului (ha) De acord, semnătură membru deținător de animale 0 1 2 3 4 5 6 7 8 a b c d Total - - - *) Forma asociativă de proprietate în indiviziune constituită în temeiul Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
ANEXE din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294708]
-
privind depunerea cererii de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare a exploatației zootehnice din BND, numărul total de animale pe specii și categorii, deținute de fiecare membru, precum și suprafața utilizată de forma asociativă prin cosit și/sau pășunat. Centralizatorul se completează anual și se semnează de către președintele formei asociative, conform modelului prezentat în anexa nr. 7 la prezentul ordin. ... ... 11. La articolul 8 alineatul (3), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: a
ORDIN nr. 42 din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294692]
-
octombrie a anului de cerere, documentele privind depozitarea/valorificarea fânului sau altor plante erbacee furajere prevăzute în anexa nr. 26 la prezentul ordin, în situația în care fermierul nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha. Activitatea agricolă minimă de recoltare prin cosit anual pe pajiștile permanente se face în perioada 15 iunie-1 octombrie a anului de cerere, cu excepția plantelor erbacee furajere, pentru care perioada de recoltare se realizează în fazele de debut ale ciclului de vegetație potrivit anexei nr. 26, fermierul
ORDIN nr. 42 din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294692]
-
Națională de Date (BND) Numărul total de animale pe specii și categorii**) Total echivalent UVM De acord, semnătură membru deținător de animale 0 1 2 3 4 5 6 a b c d Total - - - Suprafața utilizată de forma asociativă prin cosit sau pășunat ............. ha *) Forma asociativă de proprietate în indiviziune constituită în temeiul Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu
ORDIN nr. 42 din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294692]
-
asociativă*) ................................. Adresa .......................... Nr. ............../data ....................... Nr. crt. Numele și prenumele membrului formei asociative CNP Codul exploatației din Baza Națională de Date (BND) Numărul total de animale pe specii și categorii**) Total echivalent UVM Suprafața totală repartizată/ membru (ha) Din care destinată cositului (ha) De acord, semnătură membru deținător de animale 0 1 2 3 4 5 6 7 8 a b c d Total - - - *) Forma asociativă de proprietate în indiviziune constituită în temeiul Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
ORDIN nr. 42 din 7 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294692]
-
A Reglementarea, controlul și monitorizarea utilizării pajiștilor. Valea sudică, alcătuită din habitatele 92A0 și 6440 (și câteva ochiuri de apă ale habitatului 3150), alcătuiesc o vegetație mozaicată, dependentă de fluctuațiile apelor, cu biodiversitate ridicată. Pajiștile, în general, sunt menținute prin cosit, iar lipsa cosirii conduce la instalarea, în timp, a vegetației arbustive. Ghidul privind cele mai bune practici agricole recomandă cosirea pajiștilor permanente cel puțin odată pe an. Totodată, pășunatul pe teritoriul sitului este permis numai cu respectarea încărcăturii de animale
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
deparazitarea. Articolul 30 (1) Utilizarea pășunilor, fânețelor și terenurilor agricole din sit este permisă doar pentru proprietarii și concesionarii acestora, în condițiile respectării prezentului Regulament și planului de management al sitului. (2) Utilizarea rațională a pajiștilor cu funcțiune mixtă, pentru cosit și pășunat, este permisă numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunităților ce dețin aceste pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra și R3804 Pajiști daco-getice de Agrostis capillaris și Anthoxanthum odoratum, care de către Doniță et al. (2005, 2006) sunt incluse la 6510. Pentru habitatul 6520 din sit ar trebui să fie suprafață cosită, însă parcelele identificate în sit sunt mici, foarte departe de zona locuită și practicile agricole tradiționale nu se mai aplică în aceste zone. În urma inventarierilor nu s-a identificat varianta R3801 - Pajiști sud-est carpatice de Trisetum flavescens și Alchemilla
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
reducerea suprafețelor ocupate de habitat, monitorizarea și evaluarea stării de conservare a habitatelor, controlul strict activităților turistice-promovarea unui turism ecologic, amplasarea de panouri de informare și avertizare și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor incluse în planul de management. Implementarea cositului prin politici administrative locale. Reglementarea numărului de cosiri și a perioadei de cosire. Exploatare rațională în concordanță cu tipul habitatului. Combaterea vegetației lemnoase nevaloroase din pajiști. Supraînsămânțare. Stare de conservare îmbunătățită A.1.1.2. A - Menținerea stării de conservare favorabile a habitatelor
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
ariei naturale protejate. ... Articolul 10 Utilizarea pășunilor, fânețelor din cadrul sitului R0SCI0232 Someșul Mare Superior este permisă în condițiile respectării prezentului Regulament și a planului de management, susținută de următoarele reglementări: a) utilizarea rațională a pajiștilor cu funcțiune mixtă, pentru cosit și pășunat, este permisă numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunităților ce dețin aceste pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
trebuie menținute într-o stare care să le facă adecvate pentru pășunat sau pentru cultivare, fără acțiuni pregătitoare care să depășească folosirea metodelor și utilajelor agricole obișnuite, prin asigurarea a cel puțin unei activități agricole anuale, precum recoltarea vegetației prin cosit și/sau îndepărtarea vegetației invazive sau prin pășunat. Livada tradițională utilizată extensiv înseamnă suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente, prin cosit și/sau pășunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]
-
obișnuite, prin asigurarea a cel puțin unei activități agricole anuale, precum recoltarea vegetației prin cosit și/sau îndepărtarea vegetației invazive sau prin pășunat. Livada tradițională utilizată extensiv înseamnă suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente, prin cosit și/sau pășunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr.3 la Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările și
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]
-
pentru pășunat, cu condiția ca iarba și alte plante furajere să rămână predominante. Exemple de pajiște permanentă (PP) Pajiște alpină - PP Livadă tradițională utilizată extensiv înseamnă suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente (PP), prin cosit și/sau pășunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr. 3 la Ordinul MADR nr. 106/2024 cu modificările
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]
-
neagricole (dreapta). Parcelă de pajiște permanentă incorect digitizată, include si cultura permanentă în partea de sud ... 11.1.3. Parcela agricolă de livadă tradițională Livada tradițională utilizată extensiv înseamnă suprafețele de livezi tradiționale care sunt utilizate în principal ca pajiști permanente, prin cosit și/sau pășunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr. 3 la Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]