1,430 matches
-
în plan general, Teodorescu își focalizează atenția asupra evoluției istoriei într-un oraș mic, Medgidia. Această „mică istorie” nu e cu nimic mai puțin semnificativă decât aceea surprinsă în romanele Așteptând ceasul de apoi și Provizorat. „Actorii” ei ilustrează lumea cosmopolită a orașului dobrogean din 1940 până la instaurarea comunismului, când vechea lume se schimbă atât de radical, că vechii ei protagoniști n-o mai recunosc. Inclusiv lumea legionarilor este una amestecată, idealiștii de tipul unora dintre „Vestitori”, ca profesorul Caraeni, lăsând
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
pentru că gravitatea este îmbrăcată în hainele comicului. Într-un fel, două forme de corupție sunt puse în oglindă, una „tradițională”, a cuibului de plăceri, și cealaltă a noii puteri politice. Iar lumea bordelului bucureștean, lume amestecată, țipătoare, deopotrivă balcanică și cosmopolită, apare ca un ultim loc de exercițiu al libertății, un ultim loc în care plăcerea nu este eradicată. Avem în Andrei Blaier un explorator al lumilor de margine, și un film precum Terente - regele bălților (1995) readuce în discuție un
Memento Andrei Blaier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5063_a_6388]
-
Alex) este acuratețea detaliilor despre România comunistă și recrearea atmosferei de dinainte dar și de după 1989. E ca și cum Cusset ar fi locuit în București în vremurile acelea și scrie din experiență, ceea ce nu este cazul. Mai surprinde și caracterul internațional, cosmopolit al romanului care, în mod neașteptat se axează pe acest cuplu de români cu nimic mai prejos decât vecinii lor americani, dar care se descurcă la fel de onorabil și în alte locații, cum ar fi Paris, Tel Aviv, Roma etc. Cusset
În căutarea fericirii by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5066_a_6391]
-
cei mai rezonabili ar face, totuși, bine să țină cont de ele, pentru că toate prejudecățile pe care le-au stimulat primesc o replică pe măsură: de la cele cu implicații civico-politice (acuzatul „apolitism”, „a treia cale” între provincialismul autohtonist și cel cosmopolit de sens contrar) pînă la cele critico-literare („caietismul”, „autonomia esteticului” și problema revizuirilor, opțiunea pentru „narațiunea critică”, atitudinea față de șaizecism, optzecism, postmodernism, față de raporturile ruralitate-citadinism sau tradiționalism/ avangardă). Oricum, avem de-a face cu o carte cu două viteze (i.e.
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
fundamentale ale epocii, educat de partid și nutrit din fibra cea mai pură a neamului românesc.” Cu entuziasm asemănător scrie nu departe în aceleași pagini ale Gazetei literare, Dan Zamfirescu. Dar nu lipsesc în aceste zile fierbinți articolele culturale, literare, cosmopolite. Așa este, de pildă, un articol cu titlul destul de exotic „Gertrude Stein și cubismul”, semnat de Simona Drăghici și pierdut printre adeziuni și portrete. La fel de apolitic este și un frumos articol semnat de Dana Dumitriu despre începerea noului an școlar
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4537_a_5862]
-
Simona Drăghici și pierdut printre adeziuni și portrete. La fel de apolitic este și un frumos articol semnat de Dana Dumitriu despre începerea noului an școlar, un articol de atmosferă, despre septembrie ca „anotimp al revelațiilor continue”. Tot în stilul apolitic și cosmopolit se încadrează și un „jurnal londonez” pe care îl trimite Matei Călinescu în ultimul număr al Gazetei. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4537_a_5862]
-
și mor în acest periplu din care, ca în călătoriile extreme, a dispărut, sub efectul unei familiarități forțate, orice urmă de stânjeneală. Fiecare, la urma urmelor, face ce vrea. Și nu e minunat? Nu e. Lecțiile de franceză, limbă fină, cosmopolită, se desfășoară, cum e de așteptat, cam ca într-o recentă reclamă la coniac, în care niște țărani mai deschiși la minte din satul Peizani deplâng că n-ai cu cine. O faună declasată, de seraliști, ucenici întârziați dar sperând
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
lui Emir Kusturica, pe de altă parte, sub semnul nostalgiei regizorului după fosta Iugoslavie, chiar dacă punctată de o simpatică ironie și de un ludic spumos. În statul iugoslav este posibil ca țiganii să aibă „statul” lor, un mic sat intitulat, cosmopolit, Shanghai, și condus de un singur lider, Lutvija Belmondo Mirga, povestașul țiganiadei întinsă pe patru generații. Lumea țigănească așa cum ne-o prezintă Naberšnik trăiește într-o dimensiune parcă atemporală a pitorescului-idilic. Destrămarea utopiei și a armoniei generată de un comerț
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
George Enescu" și Liceul "Dinu Lipatti" - era plină de cărți franțuzești. Era acolo vechiul București în miniatură, cu mobilă-stil franțuzească bine pusă în valoare, în ciuda dimensiunilor mici ale camerelor, un București prezent în ceea ce avea el mai rafinat și mai cosmopolit, cu ceva snobism ce-i drept, dar și cu multă căldură umană. O casă deschisă, în care se perindau numeroase figuri din viața culturală a orașului, dar și de peste hotare. Această atmosferă familială o cunoscuseră, probabil, cu patru decenii în
Scrisori de la Mihail Jora și de la soția sa by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9257_a_10582]
-
jumătate, mai exact în anul 1863, apărea la Timișoara, - la vremea aceea centrul provinciei habsburgice Temescher Banat -, o carte de cântece semnată de un anume Treufest Peregrin. Era o colecție de cântece ale multor națiuni care conviețuiau în acel oraș cosmopolit. în traducere românească, titlul suna astfel: Carte bănățeană de cântece în succesiune variată. Culegere de cântece populare și de societate, germane, maghiare, românești, sârbești, croate, slavone și cehe, așa cum se aud zilnic. Adunate din circulația orală și din izvoare tipărite
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
fantezistă, dublată de satira ucigătoare la Alasdair Gray față de viziunea gravă a lui Sebastian Faulks. Dar le apropie fascinația medicilor față de mintea umană, o meditație profundă și vastă asupra civilizației și asupra evoluției omenirii, cultul rar al prieteniei și spiritul cosmopolit. Alasdair Gray (născut în 1934, la Glasgow) este artist complex, îl pasionează grafica și pictura, dramaturgia și actoria, în același timp și-a dobândit renumele de cel mai mare scriitor scoțian de la Walter Scott încoace. Criticii nu ezită să-i
Scotocind cotloanele minții by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3745_a_5070]
-
Șlomovici - patronul de cazinou, și Avram, unchiul lui, trăiesc drama evreilor, Bubi și Ghiță aparțin speciei profitorilor. Tensiunea provocată în toate mediile de Carol al II-lea, intrarea în politică a legionarilor, antisemitism și filosemitism ce se ivesc rapid, viața cosmopolită și sărăcia lucie, toate își găsesc cronicarul atent care le transformă în fundal și le conferă autenticitate. Balcicul și cazinoul bucureștean, casa aristocratică și cea rustică, mănăstirea și peștera sunt spațiile unor șederi lungi ori scurte, pline de culoare și
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
Și totuși...): „Caiete de franceză/ de tagalog/ dicționare de buzunar/ - galben, alb/ și negru, în patrate uriașe - / afișe vorbind fiecare/ în altă limbă/ fete desculțe/ cu o năframă’ n vânt/ la gât/ săli respirând/ din oră în oră/ cu plămâni cosmopoliți/ fiecare respirație/ o altă limbă/ un alt obraz/ cărți lăsate/ pe iarbă/ par foi/ dintr’un copac necunoscut/ un câine trece pe gazon/ în timp ce păsări încep un curs/ de aerodinamică.” Ceva din închipuirile lui Prévert, unde școala reface natura din
Amintire din Waikiki by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3515_a_4840]
-
membrii orchestrei pe scenă, drept „beyond category” - adică, în sens larg, dincolo de categorisiri sau etichetări prestabilite. Judecând după evoluția Festivalului de Jazz de la Sibiu din ultimii vreo 15 ani, se pare că orientarea acestuia vizează tot mai mult teritoriile beyond, cosmopolite, luxuriante, înțesate de savuroase tentații, dar și de capcane. Responsabilul acestor deambulări ale spiritul de aventură - prin spații în care jazzul se reconfigurează în funcție de efervescența culturală a civilizației globalizate - este etern-junele-veteran H.K.J. Schmidt, secondat de fidela sa companioană Simona Maxim
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
literari de oriunde - nu are dreptul să-l contrazică pe cel ce scria cu înflăcărare dublată de mândrie națională aceste cuvinte cu valoare de testament, din articolul subintitulat atât de sugestiv: "Poți să împaci capra cu varza?". Da, oricât de cosmopolit aș fi din naștere, de vagabond, îndrăgostit de orizonturi nesfârșite, așa cum mă vedeți, rămân totuși: român, prin mamă și prin limbă și prin frumoasa mea Brăilă; grec prin tată și "iubita sa patrida"."18 Panait Istrati a aspirat să fie
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
cu clienții, cu pictorii, cu poeții blestemați și cu sculptorii vânjos-rafinați." Unii adversari îl credeau evreu, alții, antisemit și el ripostează ferm, declinându-și originea etnică (regională) și profilul social: "Nu sunt antisemit. N-am fost niciodată, fiind oltean și cosmopolit, oltean, adică mai rău și mai mercantil cobilițar decât un izraelit." Petre Pandrea a cunoscut multă lume, o serie de personalități politice. Astfel, face elogiul patetic al mareșalului Averescu, idolul maselor din 1916-1917, în care acestea vedeau pe "ostașul plebian
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
în casa lui Noica, de la Câmpulung. Aceasta nu înseamnă că fracturile identitare ori spirituale, incongruențele, discontinuitățile nu ar traversa acest scriitor unic în peisajul literar românesc. Dimpotrivă, depun mărturie: intelectualul laic și cel credincios, scriitorul și martirul, evreul și creștinul, cosmopolitul și autohtonistul, homo aestheticus și homo religiosus. Eseistul interbelic și eseistul postbelic. Nuanței catafatice evreiești din Eseuri despre iudaism, de pildă, i se va alătura mai târziu componenta apofatică ortodoxă. Ideea esențială este că eseistica lui N. Steinhardt, recuperată în
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
început să ploaie. Cu soare plouă. Picăturile strălucesc... Ceaiul îndulcit cu miere de albină e gata. La revedere Darie. Scrie-mi, scrie-mi. Al tău moțat care ieri și-a mai scurtat moțul, Nicolae Labiș (ca să nu-mi mai spui cosmopolit deși nu-i acesta cosmopolitism) * [Fălticeni], 6 febr[uarie] 1951 Dragă Mihai, Trebuie să-mi fac în scrisoarea aceasta o severă autocritică. Anume, de o bună bucată de vreme, în afară de o felicitare de Anul Nou, nu ți-am mai trimis
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
se petrece mai întâi prin reactivarea avangardismului și afirmarea celui de al doilea val suprarealist, reprezentat de Gellu Naum, Virgil Teodorescu și Gherasim Luca; apoi, momentul „Cercului literar de la Sibiu”, cu Ștefan Aug. Doinaș și Radu Stanca, „poeți estetizanți și cosmopoliți, revendicându- se de la marea tradiție a culturii europene și încercând, prin conceptul euphorionismului, o sinteză între apolinic și faustic”; în fine, momentul Geo Dumitrescu și manifestul său radical, antimetafizic și antiestetizant. Istoria retează brutal, pentru un deceniu, evoluția firească a
Antologie de poezie română contemporană în limba spaniolă Miniaturas de tiempos venideros by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3147_a_4472]
-
de curs de la Universitate, ci pentru că ne-au însoțit chiar în cenaclul nostru, al Cercului literar, într-o casă particulară. Și Blaga, și Liviu Rusu, și Cianciolo, și Henri Jacquier. Au însoțit acest grup care în felul acesta a devenit cosmopolit, dar care, ca să mă întorc la întrebarea dumneavoastră de la început, totuși nu prea se gândea la viitor. Eram foarte angajați în acel prezent, care ni se părea cumva etern. Eram foarte angajați în ceea ce făceam, eram probabil toți destul de narcisiaci
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
civilizația central-europeană, el pare acum inaccesibil oricărui alt mod de administrare și intruziunii unor mentalități străine. Românii nu vor avea, însă, comportamentul acreditat istoric al conchistadorilor. Ei transformă Clujul într-un model al democrației de tip occidental, legiferând structura lui cosmopolită și încercând să armonizeze diferențele, etnice sau de orice altă natură.” În miezul acestui veritabil miracol al mobilizării tuturor energiilor românești într-un proiect impetuos, coerent și luminat (pe copertă, un fragment dintr-o scrisoare a lui Lucian Blaga: „Lumina
Ultima reverie critică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3160_a_4485]
-
prilejuit lui Daniel Vighi intense reverii despre istoria care se întoarce la noi, pe căi nu totdeauna oficiale...“ Am spus mai înainte despre Timișoara că este marele oraș vestic românesc. Ar fi să mai spun că este marele oraș vestic cosmopolit al României, astfel cum s-a configurat în decursul celor două secole de existență. Mai ales în privința acestora Fondul Deleanu produce mărturii semnificative. Istoria așezării bănățene e desigur mai veche, dar acesta e intervalul luat mai mult în atenție de
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
și, peste toate, iubeau muzica. Iubeau câmpurile, și livezile, și pâraiele și pădurile sub zăpadă, iubeau străduțele strâmte din orașele vechi, universităț ile și cafenelele. Europa nu le-a întors niciodată iubirea. Fiindcă erau europeni devotați, li s-a zis „cosmopoliți”, „paraziți”, „intelectuali fără rădăcini”. Când antisemitismul din Polonia a devenit violent, în anii ‘30, părinții și bunicii mei au văzut, cu tristețe, o soluție în părăsirea Europei, și au plecat la Ierusalim. N-au ales Ierusalimul fiindcă au vrut să
Discursul lui Amos Oz la primirea Premiului Kafka 2013 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3101_a_4426]
-
descoperirii perenității sentimentelor patriotice și naționale pe care le poate trezi un asemenea eveniment ; 3. performanță din punctul de vedere al literaturii atât de agresată de elitisme și conformisme conjuncturale imitatoare de sentimente asociale și apatride care dau senzația succesului cosmopolit prin deziden tificare, de a-și găsi, În limba română, cale spre perenitatea unor sentimente care au garantat Întotdeauna progresul națiunilor omenirii. Rog cititorul să parcurgă prima culegere din acest volum care, alcătuită de specialiștii Muzeului Național al Literaturii Române
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
provine atât din tradiție cât și din nevoia socială de a te afirma În contemporaneitate. și cât de falsă este impresia că, În cultura actualităților noastre politice, asemenea Înclinații creatoare nu mai pot avea rezonanță, globalizarea obligându-ne la o cosmopolită indiferență În tratarea actului artistic. Timpul a fost scurt. De la promulgarea Legii și până la găsirea acelor forme, care din primul an să asigure bogat conținut cultural românesc manifestărilor, a fost foarte puțin timp. De la elaborarea acestora și până la convingerea oficialităților
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]