KorAP: Find »[drukola/base=costișă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...19 >

459 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872

De multe ori a apelat la puterea divină, pentru a-și vindeca rănile trupului sau ale sufletului. Așa au apărut și descântecele. Ca peste tot, la țară, se găseau bătrâne care-și asumau anumite potențe vindecătoare. Am aflat că, la Costișa, mama uncheșului Vasile Bida și Măriuța Raroiului se (ocupau) îndeletniceau și cu asemenea practici. Aveau experiență de viață, un repertoriu bogat și mereu erau solicitate de săteni.Îndeosebi practicau descântecul, pentru diferite cazuri. Credințe și obiceiuri ce se practicau în

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
mama uncheșului Vasile Bida și Măriuța Raroiului se (ocupau) îndeletniceau și cu asemenea practici. Aveau experiență de viață, un repertoriu bogat și mereu erau solicitate de săteni.Îndeosebi practicau descântecul, pentru diferite cazuri. Credințe și obiceiuri ce se practicau în Costișa Se zicea că, dacă cântă cucuvelele pe casă, moare cineva din familie. Nu este bine să le alungi departe de casă, ci doar să arunci peste ele cu cenușă răcită din sobe. Când gospodinele puneau cloștile la clocit, aveau grijă

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
victime și de distrugeri de bunuri și valori materiale. Aceste fenomene naturale cu urmări tragice pentru colectivitățile de oameni și animale se înscriu în rândul calamităților naturale (cutremurele de pământ, alunecările de teren, inundațiile, secetele, înzăpezirile, epidemiile, incendiile). În satul Costișa, calamitățile care și-au putut manifesta acțiunea distructivă au fost: Inundațiile provocate de ploile torențiale și de lungă durată, topirea zăpezilor, distrugerea sau avarierea unor baraje, pe râul Suceava în comunele de munte (Ulma, Straja, Falcău). Cutremurul din 10 noiembrie

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
noiembrie 1940 a fost deosebit de puternic, provocând moartea a peste 500 de persoane. S-au produs mari distrugeri în părțile centrale și de sud ale Moldovei și în zona subcarpatică a Munteniei. El a fost resimțit și la noi, la Costișa. Cutremurul din 4 martie 1977 a cuprins o zonă seismică vastă, fiind propagat în direcția NE-SV. Au fost produse pagube pe aproape o treime din teritoriul țării. Acest cutremur a provocat 1.541 de morți și 11.275 de

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
fost produse pagube pe aproape o treime din teritoriul țării. Acest cutremur a provocat 1.541 de morți și 11.275 de răniți, precum și importante pagube materiale. Înzăpezirile din 1955 care au afectat cea mai mare parte a Bucovinei. La Costișa zăpada trecea peste poartă. Epidemiile (tifosul exantematic) din timpul războiului (care a secerat zeci de vieți, în satul nostru). Satele cel mai adesea au fost și sunt expuse multor riscuri, determinate de existența unor calamități naturale. Ceea ce s-a putut

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
contemporană este expusă multor riscuri, la care suntem nevoiți să le facem față. (contaminarea radioactivă din 1986 datorită accidentului de la Cernobîl, cu o iradiere de 65% în medie, din iradierea naturală, accidente chimice sau accidente nucleare). Stâna din Horaiț La Costișa, ca și în alte sate se mai menține obiceiul de a-ți da oile la stână, imediat după topirea zăpezii. Noi, fiind statornici, colaboram foarte bine cu un fiu al părinților, Vasile a lui Archip a lui Gheorghe. Acesta în

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
să se căiască. Comportarea civilizată trebuie să se remarce prin sensibilitate, simplitate, delicatețe. Un zâmbet, un surâs, nu costă nimic, dar generează apropiere între oameni. Românul și îndeosebi țăranul este recunoscut prin vorba lui de duh, prin spiritul ospitalier. La Costișa m-am convins de multe ori de acest lucru. Familii ca Nemțoc Vasile și Magda, Nemțoc Constantin și Viorica, Lavric Ion, Lavric Maria a lui Orest, Clemenciuc Silvestru și Pachița, Pascari Gheorghe și Ștefania etc m-au primit mereu cu

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
asta e mult mai urât". Conduita civilizată implică toleranță reciprocă între oameni, grijă pentru ceilalți. Simion Mehedinți pe drept cuvânt afirma: Nu uitați că bunii și strămoșii noștri au fost oameni cu mare cuviință în vorbe și fapte". Bătrânii din Costișa spuneau că tânărul trebuie să se silească ca să păzească trei lucruri: minte la cap, înfrângere la gură și rușine în obraz, știind că manierele îl arată pe om. Ei considerau că cei respectuoși sunt întotdeauna vrednici de stimă și pot

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
absolvent al Academiei militare, profesor de științe sociale, cu gradul de colonel în București. Are la bază pregătirea de tehnician silvic, profesând în tinerețe la Falcău, județul Suceava. În prezent este pensionar, s-a retras la casa sa natală din Costișa, ocupându-se de întocmirea dosarelor de acte, pentru veterinarii din sat. Laura Lavric, absolventă a Liceului Agricol din Rădăuți, artistă, interpret de valoare a muzicii populare românești. Este membră a ansamblului de muzică populară din Botoșani, domiciliind la Iași, împreună cu

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
a Liceului Agricol din Rădăuți, artistă, interpret de valoare a muzicii populare românești. Este membră a ansamblului de muzică populară din Botoșani, domiciliind la Iași, împreună cu fiul său, șeful unei orchestre de muzică modernă. Ține o strânsă legătură cu satul Costișa, cu mama ei, care este în viață, se îngrijește de casa părintească și de pământul aferent familiei. Ana Maria Lavric Paraschi (jurnalist), Bruxelles, la Parlamenul European (secția traduceri și editări) Dan Lavric Sorin, medic stomatolog "SABIN DENT" Rădăuți Pascari Ștefan

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
secția traduceri și editări) Dan Lavric Sorin, medic stomatolog "SABIN DENT" Rădăuți Pascari Ștefan, economist, CEC, București Lavric Nistor, colonel, MAP, la București, absolvent al Academiei militare: Lavric Gavril, economist Câmpulung Moldovenesc; Lavric Laura, economist, Suceava; Isopescu Heracles, prof. filozofie, Costișa; Isopescu Sextilia, inginer piscicol, Constanța; Pascari Gheorghe, prof. chimie, Rădăuți Isopescu (Hrihor) Cleopatraînvățătoare, Remizău Isopescu Areta învățătoare, Iași Isopescu Grațiela învățătoare, Botușenița Isopescu Lala învățătoare Rădăuți Isopescu (Gherasim) Eleonora învățătoare Costișa Isopescu Maria, învățătoare Cazacu Aurel, învățător Cazacu Modest, învățător

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
Moldovenesc; Lavric Laura, economist, Suceava; Isopescu Heracles, prof. filozofie, Costișa; Isopescu Sextilia, inginer piscicol, Constanța; Pascari Gheorghe, prof. chimie, Rădăuți Isopescu (Hrihor) Cleopatraînvățătoare, Remizău Isopescu Areta învățătoare, Iași Isopescu Grațiela învățătoare, Botușenița Isopescu Lala învățătoare Rădăuți Isopescu (Gherasim) Eleonora învățătoare Costișa Isopescu Maria, învățătoare Cazacu Aurel, învățător Cazacu Modest, învățător Lungu Maria, învățătoare Drehuță Ileana, învățătoare Bujdei Viorica, profesoară Nemțoc Vasile, învățător Nemțoc Magda, prof. Dir. Ursachi Rodica, învățătoare Pascari (Cazacu) Viorica, învățătoare Lavric (Vasilovschi) Răduța, institutor Lungu (Iacoviță) Oltea, asistent

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
avocat Ion Costea Lavric, secretar (școală) Ion Lavric, factor poștal Viforeanu V., preot Nicolescu Ecaterina (Costiuc), asistent medical Costiuc Cornel, profesor (liceu, director) Ciubotariu Margalina, funcționară (poștă) Ciubotariu Coca, economist Pascari Gheorghe, referent (primărie) Irimiță Vasile, secretar (școală) Oamenii din Costișa au înțeles că, nu pot privi, oricât de puțin la un om realizat intelectual sau material, fără să câștige ceva de la el. Dacă sunt virtuoși își sunt folositori unii altora, căci practică virtuțile și mențin înțelepciunea la nivelul lor. Viața

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
Silvestru Lavric, au trecut la treabă. Ei au considerat că natura trebuie sprijinită. Nu poți comanda naturii decât dacă îi dai ascultate" (Bacon). Au sortat puieții, de plop, de arțar și de tei și au stabilit ziua pentru sădit. În Costișa, prea erau multe locuri fără nici un pom, care așteptau întărituri! Pornind de la faptul că nimic nu e mai scump decât locul în care te-ai născut, fiecare zi de luni din săptămână a fost dedicată sădirii puieților. O dată inițiativa luată

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
ne înveleam bine picioarele, ne așezam pe pănuși și începeam treaba. Ne adunam cam câte vreo douăzeci și cinci de persoane (copii și adulți). De obicei, veneau vecinii cu toată familie, prietenele mele și-ale Oltei (sora mea), majoritatea salariaților primăriei din Costișa și câteva neamuri. Grămezile de porumb despănușat creșteau văzând cu ochii, spre bucuria părinților mei. După vreo 2-3 ore, mama ne aducea pe arie plăcinte, must de mere și la bărbați ceva tărie (țuică de prune sau rachiu de secară

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
să, intrăm la o casă, să ne adăpostim. Dar, dându-ne seama în ce hal arătam, ne-am potolit. Mai ales că în acest cartier locuiau niște liceeni, pe care-i cunoșteam bine de la strânsura, de Sf. Maria Mică, din Costișa. Zgomotul infernal ne-a făcut și mai neajutorate. Numai puteam comunica între noi, deoarece nu ne puteam auzi. Ne-am lipit una de alta, ne-am privit îndelung și-am izbutit într-un râs nepotolit. Făceam haz de necaz. Am

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
livezii era plină, până la refuz. Obosită, am adormit buștean. A doua zi, mi-am dat seama că totul a fost ca un vis, în care puterea divină (sau norocul) ne-a surâs. Moara din sat Pe râul Suceava, cam la mijlocul Costișei, Ion Apăvăloaie, împreună cu familia sa, au ridicat o moară (o instalație special amenajată pentru măcinarea cerealelor). Fiind în floarea vârstei și dispunând de fondurile necesare, a angajat câțiva feciori vrednici, care au îmbrățișat profesia de morar. Printre ei erau Petre

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
destul de bine). Apoi s-au mai adăugat și alții, moara mărindu-și treptat capacitatea. Nu peste mult timp, moara noastră a devenit renumită în toată zona. Din satele vecine, Frătăuți, Măneuți, Gălănești, Baineț, Bilca, gospodarii veneau să macine cerealele, la Costișa. Din zori și până-n noapte, șiruri de căruțe încărcate cu saci de porumb, orz, secară și mai cu seamă grâu, intrau în ograda morii, care ajunse neîncăpătoare. Circula vestea din gură-n gură că "valțurile" morii sunt dintre cele mai

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
cameră mai spațioasă, se întâmpla ca de cele mai multe ori, "ceaiul" să se servească la mine. Sufletul acestei întâlniri, era de fiecare dată Nistor Lavric, un băiat deosebit de dotat. A fost selectat ca cel mai bun elev al Școlii elementare din Costișa, pentru a urma studii liceale în mod gratuit. A urmat cu rezultate excepționale Școala Tehnică Financiară din Rădăuți și apoi Academia de Înalte Studii Militare, devenind colonel, la o unitate din capitală. Foarte dibaci, căuta să mulțumească pe toată lumea, uneori

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
și a rămas o fidelă prietenă, fiind o fată sinceră, bună și cu mult bun simț. Cu ea am cele mai multe și mai frumoase amintiri din timpul școlarității. Ileana Drehuță, absolventă a Școlii Normale de la Gura Humorului, mai târziu, învățătoare la Costișa. Deși orfană de mamă, a rămas aceeași fată comunicativă, glumeață, iubitoare de distracții. Datorită calităților sale profesionale, a preluat direcțiunea Școlii elementare din sat. Oltea Lavric, în urma Liceului Industrial de Fete, a intrat în învățământ, apoi în contabilitate. Ca soră

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
alături, deși era mai mare decât noi. Nepoata popii lui Coșcodan, avea un prestigiu în sat și datorită serviciului pe care-l presta, cu multă pasiune. Lenuța Grigoraș, licențiată, absolventă a Facultății de Biologie din Cluj, mai târziu profesoară la Costișa și apoi la Târgu-Mureș. Foarte conștiincioasă, nu s-a lăsat, până nu a urmat cursuri superiore, influențând-o mult și pe Viorica, verișoara ei, să se califice pentru învățământ. A fost mereu alături de noi, cu sfaturile și experiența i valoroasă

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
în mrejele unui miracol. Mă-ntreb adesea, dacă tinerii zilelor noastre, sunt în stare să trăiască asemenea momente. Poate că, da. Ar trebui să se sensibilizeze mai mult în anumite situații și să se "modernizeze" mai puțin. Câteva informații despre Costișa, cu lăcașul său sfânt La răsărit de comuna Frătăuții Noi, fostul raion Rădăuți, pe o întindere de aproximativ 5 km, pe malul stâng al râului Suceava, se află așezat satul Costișa. Despre originea acestui sat, date precise nu se cunosc

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
și să se "modernizeze" mai puțin. Câteva informații despre Costișa, cu lăcașul său sfânt La răsărit de comuna Frătăuții Noi, fostul raion Rădăuți, pe o întindere de aproximativ 5 km, pe malul stâng al râului Suceava, se află așezat satul Costișa. Despre originea acestui sat, date precise nu se cunosc. Se știe, după tradiție, că la începutul secolului al XIX-lea era un sat mic, format de un număr mic de familii de agricultori, de origine română ca: Grigoraș, Lavric, Nicolaecu

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
format de un număr mic de familii de agricultori, de origine română ca: Grigoraș, Lavric, Nicolaecu, Pascari, care sunt și cele mai numeroase până astăzi. Toate sunt așezate pe coasta din stânga răului Suceava, de unde își are și denumirea de satul Costișa, afiliat comunei Frătăuții Noi. Înmulțindu-se cu timpul, numărul acestor familii, stabilindu-se și alte familii din satele vecine, în a doua jumătatea a secolului al XIX-lea ajungând la circa 250 de familii, satul Costișa devine comună de sine

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
și denumirea de satul Costișa, afiliat comunei Frătăuții Noi. Înmulțindu-se cu timpul, numărul acestor familii, stabilindu-se și alte familii din satele vecine, în a doua jumătatea a secolului al XIX-lea ajungând la circa 250 de familii, satul Costișa devine comună de sine stătătoare. Din anul 1951, în urma unei noi arondări teritoriale, satul Costișa, cu un număr de peste 500 familii, este din nou afiliat comunei Frătăuții Noi. Primăria a devenit Cămin Cultural sub conducerea domnului Vasile Luchian Despre biserica

ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]