8,430 matches
-
ț câte o stea va vesteji pe cer an depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice an țeavă subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale". Mi-am amintit sí cum, la București, la cotul unei mici străzi din centru, unde se construise un cămin universitar și se făceau săpături de canalizare, ăn dreptul unui copac monumental, ocrotit de Academia Română - care nu a dat aprobarea pentru a fi tăiat -, ignarii lucrători l-au săpat, pe
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
O poveste naște o altă, o istorioara o cheamă pe alta, personajele se prezintă cu ajutorul unei povești, fiecare zi și fiecare noapte populează acțiunea cu întîmplări miraculoase, senzaționale, se sare de pe mare pe uscat, se bîntuie prin păduri și peșteri, cot la cot cu fantomele, cu cavaleri și cerșetori, posedați, călugări, cabaliști, țigani și prințese. Și toate acestea pentru salvarea unui neam, cel al Gomelezilor, prin nobilul Alfons van Worden, ținta farselor despre care aflăm în cea de-a 66 zi
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
naște o altă, o istorioara o cheamă pe alta, personajele se prezintă cu ajutorul unei povești, fiecare zi și fiecare noapte populează acțiunea cu întîmplări miraculoase, senzaționale, se sare de pe mare pe uscat, se bîntuie prin păduri și peșteri, cot la cot cu fantomele, cu cavaleri și cerșetori, posedați, călugări, cabaliști, țigani și prințese. Și toate acestea pentru salvarea unui neam, cel al Gomelezilor, prin nobilul Alfons van Worden, ținta farselor despre care aflăm în cea de-a 66 zi că au
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
privire în jur, ar observa că România nu e o țară în război, ci una incapabilă să ducă, de-aici înainte, vreun război! Sau, când îl duce, lucrurile se întâmplă că la Brașov: bandele de tâlhari la drumul mare cotonogesc cot la cot cu o poliție coruptă și lasă. Dacă indolenta cu accente criminale a finanțiștilor noștri internaționaliști nu mă suprinde, mă miră tăcerea asurzitoare a autoproclamaților "naționaliști". Ce păzește dl Vadim, ce mai aștepta dl Funar, ce dovezi mai dorește
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
jur, ar observa că România nu e o țară în război, ci una incapabilă să ducă, de-aici înainte, vreun război! Sau, când îl duce, lucrurile se întâmplă că la Brașov: bandele de tâlhari la drumul mare cotonogesc cot la cot cu o poliție coruptă și lasă. Dacă indolenta cu accente criminale a finanțiștilor noștri internaționaliști nu mă suprinde, mă miră tăcerea asurzitoare a autoproclamaților "naționaliști". Ce păzește dl Vadim, ce mai aștepta dl Funar, ce dovezi mai dorește cohorta de
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
doua parte, și alte stiluri, cum ar fi stilul indirect liber (cel atât de iubit de Marin Preda) în care Mihail Gălătanu scrie, printre altele, un admirabil poem în proza: Când moare unul înecat pe Dunăre, oamenii se duc la Cotul Pisicii și-l așteaptă. Asta se întâmplă numai după trei zile. Trei zile, rubedeniile speră încă să-l mai găsească pe undeva prin apropierea locului unde s-a întâmplat. s...ț Dacă nu-ți iese și nu-ți iese mortul
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
se întâmplă numai după trei zile. Trei zile, rubedeniile speră încă să-l mai găsească pe undeva prin apropierea locului unde s-a întâmplat. s...ț Dacă nu-ți iese și nu-ți iese mortul la suprafață, te duci la Cotul Pisicii. Bun loc și Cotul Pisicii asta! Că acolo au pus oamenii o plasă mare, pe dedesubtul apei. Și acolo se prind toate parangheliile pe care Dunărea le poartă cu ea." În continuare, prozatorul-poet compară locul cu o gară și
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
zile. Trei zile, rubedeniile speră încă să-l mai găsească pe undeva prin apropierea locului unde s-a întâmplat. s...ț Dacă nu-ți iese și nu-ți iese mortul la suprafață, te duci la Cotul Pisicii. Bun loc și Cotul Pisicii asta! Că acolo au pus oamenii o plasă mare, pe dedesubtul apei. Și acolo se prind toate parangheliile pe care Dunărea le poartă cu ea." În continuare, prozatorul-poet compară locul cu o gară și schițează o viziune înfricoșătoare: "O
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
încă insuficient din cauza spasticitatii. De obicei tonusul flexorilor la membrul superior și cel al extensorilor la membrul inferior este mult crescut; Unul din setul de exerciții utilizate a fost următorul: cu brațul ridicat la diverse niveluri se fac extensii-flexii de cot, mâna cu degetele desfăcute se duce spre umărul opus, realizând mișcări ale antebrațului deasupra sau dedesubtul orizontalei; profesorul de educație fizică opune rezistență pe umăr atât față de mișcarea înainte, cât și spre spate; poziția cotului, mai ridicată sau mai coborâta
DEPRESIA ŞI RECUPERAREA HEMIPLEGIEI DIN ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Any Docu Axelerad , Daniel Docu Axelerad , Anca Hancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_541]
-
niveluri se fac extensii-flexii de cot, mâna cu degetele desfăcute se duce spre umărul opus, realizând mișcări ale antebrațului deasupra sau dedesubtul orizontalei; profesorul de educație fizică opune rezistență pe umăr atât față de mișcarea înainte, cât și spre spate; poziția cotului, mai ridicată sau mai coborâta, antrenează mobilitatea scapulei. din decubit lateral, antrenarea membrului inferior pentru mers în vederea mobilizării independente a articulațiilor: se menține șoldul flectat și se extinde-flecteaza genunuchiul, apoi se menține șoldul extins și se fac mișcări în genunchi
DEPRESIA ŞI RECUPERAREA HEMIPLEGIEI DIN ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Any Docu Axelerad , Daniel Docu Axelerad , Anca Hancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_541]
-
taburet, cu șoldul și genunchiul flectate la 90o, cu piciorul flectat, talonul în sprijin pe podea; se mărește încărcarea pe partea afectată: profesorul stimulează cu vârful degetelor talpă și degetele, ca să declanșeze dorsiflexia; -tot din șezând, MS este ridicat cu cotul întins, cu mâna în supinație, si menținut la orizontală. de pe scaune cu diverse înălțimi, pacientul se ridică: profesorul apasă genunchiul afectat, ca să ajute postura de flexie; odată corpul ridicat și MI extinse, profesorul va tractiona înainte genunchiul, pentru a nu
DEPRESIA ŞI RECUPERAREA HEMIPLEGIEI DIN ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Any Docu Axelerad , Daniel Docu Axelerad , Anca Hancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_541]
-
Rodica Anghelescu mi-am atârnat ochelarii de gulerul noptierei, și ți-am adunat într-o silabă surâsul părului, cu care-mi nechezi, la vecernii, sărutul. NECHEZUL IERNII Stau de vorbă cu ceașca de ceai și pe umărul ei îmi așez cotul gurii, vioară în orchestra lutului, Nechezul iernii șuiera prin mine, în care suspină ca-ntr-un budoar trecutul. pe gânduri lunecau schiori, în păr zăpada își torcea fuiorul, Azi, sub mâna ta, cădelnițând fiori. sprijinit în bastonul toamnei cu mersul
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
înghețul în genunchii lunii, și, ca un copac legănat în șezlongul târziului , cu un sărut te-am colindat, scârțâi într-un cântec din tine căzut. tulpina ierbii se făcuse țurțur, O emoție de sânge sunt, pe-ale zilelor diguri, la cotul nopții șuie, atârnat. oftând într-un val prelins pe obrazul cerului. Urla un lup cu promoroacă-n glezne, Mâine, mustața dealului trosnea, pe strada desculță, pierdută în tropotul trăsurilor, un Moș Crăciun, bolnav de insomnie, voi trece ca un gând
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
lupi, și rostirile inimii sughit a îmbrățișări pasagere. LA NUNTA VOASTRĂ Mă doare asfințitul pleoapei, cu care scobeam lutul Noiembrie și-a așternut genunchiul, cuvintelor respirate în strungăreața sânului, pe chipul frunzei, rătăcind haihui, peste care așezam tâmpla degetelor și cotul la nunta voastră au dansat bemolii, sărutului, sărutului dintâi. închipuindu-mă o fărâmă de soldat, pe care trupul l-a abandonat în tranșeea cu deliruri de coapse Peste mușcele a căzut amurgul, și incest de mirări. în turlă clopotul se
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
în palma răsfirată a cămășii mugurind a pleoape de buze. FIINDCĂ Și țopăie ploaia la streașina cărării, zburate pe glezna ochiuluiFiindcă aveai umbre la inimă, cu care te caut în lacrimi.lăsasem sufletul în odaie, așezat pe sânii ferestrei cu cotul proptit în ceafa teiului de lână cer. M-ai privit ca pe o aripă de vânt, desenându-mi conturul pe silaba sfârcului și visau stelele sub ceașca nopții, și se cățărau lupii pe spinarea pădurii de dincolo de gura dealului... Ți-
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
produsele lor. Cel mai lung șir de cârnați care a sfârârit pe grătarul încins a avut 100 de metri. Se spune că odată demult, pe vremea când ciobanii munteni coborau cu turmele de oi către șes, erau prinși aici la cotul Buzăului de către haiduci. Ca să nu-i prindă potera cu prada vie, îi făceau repede pastramă și cârnați", a spus președintele ANTREC Buzău, Cristina Partal, informează . În comuna Berca, rețeta cârnaților de Pleșcoi e transmisă din generație în generație. "Rețeta este
Un cârnat de 100 de metri a sfârâit pe grătare la Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi () [Corola-journal/Journalistic/25076_a_26401]
-
câte una neagră în alta, iar când am fost gata am văzut că nu-i nici una mai mult sau mai puțin. Cum nu aveam știință câte mâncasem și nici câte pierdusem, nedumerit m-am așezat pe pământ între ele, cu coatele pe genunchi, capul în palme rămase așa, fără să știu cât timp a trecut. Până când a început să ?? ??, în cer, iar cerul mai întâi a crăpat așa cum pielea mea uscată prinsese o dată crăpături, apoi, mari deschizături s-au ivit în
Gânditorul. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_77]
-
Dimitrie e un Charles Chaplin postmodern, fragmentar, interpretând, la luminile stinse ale rampei aria sublimă a vagabondului idealist,într- un decor alcătuit din sticle, vase, farfurii murdare, furculițe , cuțite și linguri prăfuite ce joacă pe masă, lângă adidașii găuriți și coatele goale, care stând într-o poziție meditativă, în așteptarea unei bărbii și a unor sprâncene împodobite cu mustăți, încep să joace foxtrot, blues și chiar hip-hop. Între tehnica folosită de Chaplin în filmele sale mute și poeziile, chiar și prozele
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
se mire la culme, printre lacrimi, de cuțitul Solinger scos în grabă pe masa maro. Fața-i devine roșie: o sugativă ce stă să-i absoarbă tot sângele din inimă. „Nu eu, zice ea, eu nu...” Gardianul o înșfacă de cot pe mica hoață cu chipul mânjit - o mască albastră - cu nasul curgându- i și cu păr ciufulit. Și nimeni n-o crede. Căci lumea e plină de gâsculițe cu dare de mână ca ea, care n-au ce face și
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
Dumnezeu de-un picior. Tineri sau mai puțini tineri, absolvenți ai școlilor de teatru au uitat cu ce personaje se luptau în visurile lor. Nu știu dacă se luptă acum, pentru a intra într-o distribuție serioasă, așa cum dau din coate să prezinte, pe ici, pe colo, vreun joc sau concurs sau să-și atașeze imaginea vreunui detergent în spiritul unei reclame ce la noi se face în manieră originală. Ca și democrația. În general, un nume atrage un obiect, te
Cine (mai) are nevoie de teatru? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16669_a_17994]
-
el o țeapă nepricepuților de la anti-doping. Or, iată că țepuirea nu e o treabă atât de ușoară! După o logică ce dovedește că etatismul zace în noi ca o comoară pe fundul lacului, niște cetățeni pe care-i doare-n cot de stat vin acum și pretind ca douăzeci și trei de milioane de fraieri să plătească pentru două sute cincizeci de bandiți și pentru vreo sută de mii de speculanți care nu acceptă să piardă la loz în plic! Deși operațiunea
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
ar cîștiga acum mai puține voturi decît partidul său. Or, lucru bine știut, PDSR nu e un partid de oameni săraci. Și mă îndoiesc că atunci cînd se duc la întîlniri cu alegătorii, fruntașii PDSR-ului îmbracă haine rupte în coate sau circulă cu mașini Dacia hodorogite. De fapt, și dl Iliescu și partidul său și-au început campania de recîștigare a voturilor pierdute încă din 1997. Și asta fără a folosi o strategie foarte savantă, ci speculînd fiecare greșeală de
Ce mai zic sondajele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16760_a_18085]
-
lipsește. Acoperișurile se înalță dînd binețe anului nou și suspendate rămîn, refuzînd să coboare. În fiecare revărsat de zori simt oboseala iminentă, dar îi dau mîna și seara ea devine iar flacără zurlie. Căldura trupurilor e concentrată în genunchi și coate. Iată de ce locuitorii acestor ținuturi se plimbă goi, ascunzîndu-și sub bucăți colorate de pînză de iută părțile dogorîtoare. Cînd ora tainică se apropie, își descopăr genunchii sau coatele, dar niciodată concomitent căci rănile sînt uneori incandescente, amenințînd să incendieze piramidele
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
ea devine iar flacără zurlie. Căldura trupurilor e concentrată în genunchi și coate. Iată de ce locuitorii acestor ținuturi se plimbă goi, ascunzîndu-și sub bucăți colorate de pînză de iută părțile dogorîtoare. Cînd ora tainică se apropie, își descopăr genunchii sau coatele, dar niciodată concomitent căci rănile sînt uneori incandescente, amenințînd să incendieze piramidele din apropiere clădite din pantofi albi" (Pantofii albi). Uneori eliberarea are loc printr-un sarcasm ce, utilizînd exuberanța expresivă, denunță înrobirea existențială, "proza", monotonia și, nu în ultimul
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
al acestei țări amărâte este că pentru a se salva pe sine, dl. Constantinescu (admit: un ins mai curat decât adversarii săi) va trebui să-i salveze pe cei care nu s-au sfiit să intre în banii țării până în coate. Sau până în coaste. Ca niște sule cu efect întârziat.
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]