382 matches
-
toți pot înțelege prin ce trecem eu și domnișorul Cristian acum. Unii, ca să știi, sunt făcuți pentru amor. De la mama lor. — Da, or fi, nu mă pricep eu prea mult la amor, mai ales la cel pentru care trebuie să cotizezi. — Eee, nu fi rău, amice, viața e grea, toți trebuie să trăiască, râde poetul. — Haideți, domnilor, să plecăm de-aici, până nu vin codoșii să se ia de noi ! Ia-o tu-nainte, că venim și noi, după care Pribeagu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Soldat Ionescu, unde trăgeau tare până la Sergent Gheorghe, iar de acolo se întorceau pe Cățelului, prin Drumul Murgului. Se întreceau pe echipe, pilot cu copilot de obicei, sau și câte trei, ca în cazul lui Fernic, Pribeagu și Cristi, fiecare cotiza cu câte zece mii de lei și mai puneau toți, împreună, câte zece de pariu. Câștigătorii își luau banii înapoi, plus cei de la pariurile adversarilor, iar restul îl luau țiganii, aceasta fiind printre cele mai profitabile afaceri ale zonei. — Aaa, placi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
smintit, Cristiane. Din mahalale a reușit într-un târziu să se angajeze la câteva restaurante mai centrale, decente, dar totuși mici și niciodată umplute pe de-a-ntregul, așa cum mai demult trebuia din timp să -ți faci o rezervare și să cotizezi din belșug pentru o seară cu celebrul Cristian Vasile. Contracte mici, de câteva zile doar, de un weekend sau, dacă era norocos, de câteva săptămâni. A cântat în localuri de cartier sau în cele ascunse pe străduțele lăturalnice ale marilor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
nevoie, exilată aici, la Bicaz, m’am lenevit și mă Îndrept agale spre... deversor. Nici gând să iau cealaltă cale, aceea a turbinei, chiar dacă până acolo mi-aș recăpăta vioiciunea prin „conductele de fugă“, căci măcar eu nu vreau să „cotizez“ la ostoirea foamei voastre de energie. Nu știu cât vă e de foame la propriu, cât vă e de sete, dar umblați cu limba pe umăr după huzur. Căci la ce altceva vă trebuie energia decât ca să nu vă mai culcați „odată cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la gurile de metrou din București. Raportul OGD specifică faptul că acesta era un om de afaceri prosper, care urmase cursuri de literatură engleză la Oxford. Circa 90% dintre kurzii din România făceau parte din organizații care aparțineau ERNK și cotizau, în acest cadru, la PKK. Detaliu important: 75% dintre acești mici investitori orientali din România sunt de naționalitate turcă, dar în realitate, kurzi, iar ERNK le punea la dispoziție capitalul inițial pentru a demara micile afaceri remarcă raportul OGD/97
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de baxuri și 575 tone de cafea. Toate aduse din Belgia și Elveția cu documente, de regulă, false. Beneficiind însă de înalte protecții și complicități, luptătorul siriano-roman din Revoluție devenise o persoană intangibilă la Timișoara, cel putin ațița timp cît cotiza, acolo unde trebuia. Că de pildă, cu ocazia Forumului Crans Montană de la București, din aprilie '94, cănd "Prințul Banatului" s-a numărat printre sponsorii oficiali ai manifestației, orchestrate din umbră de abilul Viorel Hrebenciuc. Omul care îl introdusese și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
aceea el afirma că s-au înțeles într-un fel, iar Medvedev într-alt fel. O Conferință a Donatorilor, în actuala situație economică a Georgiei, este o adevărată gură de oxigen. Depinde doar ce donatori vor fi și cât vor cotiza. Nu înțeleg prea bine cu ce-i va ajuta pe georgieni un regim mai blând al vizelor. S-ar putea, dimpotrivă, să aibă loc un exod al acestora spre Vest, și nicidecum o revigorare a economiei georgiene. Primirea Georgiei în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
de asigurare. Printr-un sistem de cotizații obligatorii și plafonate se realizează o funcție de prevenire a riscurilor. Fiecare cotizant cucerește, pentru el și familia lui, dreptul de a percepe indemnizații atunci cînd este atins de efectele riscului pentru care a cotizat. b) Funcția socială de solidaritate. Protecția socială procedează la redistribuirea veniturilor. Ea prelevă cotizații asupra veniturilor primare și asigură prestații sociale celor afectați. Această redistribuire este în același timp orizontală (activul cotizează pentru inactiv, sănătosul pentru bolnav etc.) și verticală
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
este atins de efectele riscului pentru care a cotizat. b) Funcția socială de solidaritate. Protecția socială procedează la redistribuirea veniturilor. Ea prelevă cotizații asupra veniturilor primare și asigură prestații sociale celor afectați. Această redistribuire este în același timp orizontală (activul cotizează pentru inactiv, sănătosul pentru bolnav etc.) și verticală (veniturile mari contribuie pentru cele mici). Se organizează, astfel, o solidaritate între toți cei implicați. c) Funcția economică anticiclică. Prestațiile sociale reprezintă o treime din venitul mediu disponibil al menajelor. Pe această
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
finală pentru drepturile lucrătorilor la Wal-Mart - n. trad.), ziarista Liza Featherstone a urmărit procesul de discriminare a femeilor intentat contra Wal-Mart. Într-un interviu despre carte acordat site-ului Salon.com (22 noiembrie 2004), ea remarca următorul aspect: „Contribuabilii americani cotizează pentru mulți angajați Wal-Mart cu normă Întreagă, deoarece aceștia cer asigurări de sănătate incrementale, locuințe de stat, bonuri de masă - există foarte multe situații În care angajații Wal-Mart nu reușesc să se descurce pe cont propriu. Ceea ce este destul de ironic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
fertilității. Mai precis, acel "raport de dependență" va crește. Trebuie subliniat un fapt adesea neglijat: problema finanțării pensiilor nu se explică numai printr-un aspect cantitativ. Valoarea unitară medie a pensiilor n-a încetat să crească din 1980. Salariații au cotizat de acum înainte suficient pentru obținerea unei pensii complete (femeile din ce în ce mai mult) iar calificarea populației active a crescut. Pe când, în 1945, cadrele franceze reprezentau 5% din populația activă, ele reprezintă 36% în 2002 (Verrière, 2004). Pe lângă asta, din cauza evoluției structurii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Salariile plătite la SMIC conservă o pensie egală cu 85% din SMIC net în 2008. Salariații care au lucrat începând de la 14, 15 sau 16 ani pot să-și aleagă pensionarea începând de la 56, 57 sau 59 ani dacă au cotizat cel puțin 42 de ani sau 40 pentru pensionarii de 59 de ani. Cei cu studii superioare au posibilitatea de a "răscumpăra" până la trei ani din cotizații. Pentru a încuraja munca seniorilor, regulile de cumul ale unui serviciu și ale
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dispersia cheltuielilor de la o țară la alta (Newhouse, 1977). Pentru alții, primează aspectul finanțare. Cu alte cuvinte, îmbogățindu-se, societatea nu are dorința de a consacra o parte mereu mai mare din venitul său sănătății, dar poate și mai mult cotiza și deci finanța mai multe cheltuieli. În marea majoritate a studiilor empirice, volumul PIB-ului pe cap de locuitor explică esențialul din evoluția cheltuielilor cu sănătatea (între jumătate și două sferturi) (pentru o vedere de ansamblu asupra acestor studii, cf.
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de ocazii. Deși extrabugetar, domnul Cioacă încasează "dreptul" cuvenit titularului, cu care-l împarte, cinstit, în părți egale. Astfel, deși doar "asociat", domnul Cioacă se descurcă; nu-i bogat, desigur, dar nici chiar sărac. Oamenii, când vin la bolnavi, vrând-nevrând, "cotizează". Trebuie să spun că pe domnul Cioacă l-au dat afară din motive de "pretins" alcoolism. Foarte grav, mi-a spus odată că adevăratele motive au fost invidia și ura; "ura pentru că sunt cult, procur ziare și reviste personalului, citesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
să termine un tablou. Adusese de acasă două tablouri gata finalizate pentru tabără. În plus, ce remarcasem era că și maicăsa, care era însoțitoarea lui prin lege, datorită handicapului pe care îl avea, trebuia și ea la rândul ei să cotizeze cu două tablouri. Astfel, Vasilică adusese cu el patru tablouri pentru tabără. Lui Bobiță îi venise o idee strălucitoare pe care o și așternuse pe pânză. Peisajul din fața cabanei cu biserica în prim plan, în al doilea fiind dealul ce
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Antonesei, începuseră să semneze - era grupul acela al lui Dan Petrescu - scrisori de protest. Și mi-aduc aminte o scenă petrecută la Medicină, în curte. Secretarul organizației umbla pe acolo, student, cred, foarte bosumflat că fusese certat că nu strânsese cotiza‑ ția. Nu mai știu dacă era pentru partid sau pentru UTC. Și umbla prin curte și striga la colegi : „BĂi, am luat mus‑ trare, plătiți cotizația ! Dar plătiți, măi, fraților, cotiza‑ ția !“. Asta trebuie să fi fost în vara lui
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cred, foarte bosumflat că fusese certat că nu strânsese cotiza‑ ția. Nu mai știu dacă era pentru partid sau pentru UTC. Și umbla prin curte și striga la colegi : „BĂi, am luat mus‑ trare, plătiți cotizația ! Dar plătiți, măi, fraților, cotiza‑ ția !“. Asta trebuie să fi fost în vara lui ’89. Și un coleg al meu s-a întors - eram o sută de oameni, nu eram unul, doi - și i-a strigat : „Lasă, măi, amână și tu până la iarnă că poate
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
proprietăți înapoi și astfel s-a creat un anumit orizont de așteptare. Decizia CEDO așa spune : că trebuie să fii consecvent cu politica ta, oamenii trebuie tratați egal. Deci cine a adoptat această politică a condamnat genera‑ țiile viitoare să cotizeze la bugete deficitate de părinții și bunicii lor, creând alte injustiții pentru a o rezolva pe prima. Un lucru e clar la ora asta : prin Tratatul de la Maastricht, oricine vine la putere e obligat să respecte limitele de deficit bugetar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de stat care își fac reclamă. Deși nu au com‑ petiție, n-au concurență pe piață. De exemplu, aeropor‑ tul național Henri Coandă - Otopeni, își face reclamă. Și atunci te întrebi : pentru ce fac concurență agențiile statului dacă nu ca să cotizeze în favoarea câștigării sim‑ patiei editoriale ? Da, ca un partid-stat, astăzi PSD face acest lucru numai ca să ajute anumite organe priete‑ noase de presă să fie afiliate cu arme și bagaje campani‑ ilor guvernamentale. Cu presa, în ultimii 20 de ani
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nimeni, niciodată nu s-a dus la Curtea respectivă pentru contracte publice. De ce ? În țări în care corupția e majoritară și în care acest gen de alocație particulară e regula, companiile străine știu că asta e situația și atunci ori cotizează, ori se aliază cu cine trebuie, dar nici într-un caz nu zguduie barca pentru că le e frică că vor fi descalificate la viitoa‑ rele licitații. Și deci acest mecanism la firul ierbii, care ar fi trebuit să regleze ceva
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
DOBROGEA 1907] Lângă Babadag, este un sat, în care părinții învață bulgărește și-și deznaționalizează singuri copiii trimițându-i la școli bulgărești în care le dau îmbrăcăminte și cărți. Club bulgăresc, care dă baluri și serbări pentru scopurile lor culturale. Cotizează și elevi bulgari. La școlile rom. propune bulgărește d-ra Dranovschi și d-l Gospodin cari caută pe toate căile să facă copiilor români dragă limba bulgărească. Corurile sunt ceva la care străinii, rușii mai ales, țin mult. Un învățător care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Își trădează ne-acceptarea actului final prin tot felul de „măsuri” și programe care trebuie să se finalizeze Încă În timpul vieții și puterii lor, apreciate ca foarte Îndelungate. Ce să mai vorbim de comerțul Înfloritor al unor bogătași americani care cotizează la unele noi firme de congelare a trupului sau de cei ce-și cumpără parcele pe lună!... Pubertatea și fantasmele ei nu se opresc, se pare, niciodată!... Iar toate aceste „surogate” de soluții ale imortalității vin, se pare, din aprecierea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tocmai s-au jucat și simt că mă bat gînduri „de dreapta”. Ăștia distrug azi un tobogan, mîine o bancă, poimîine un scrînciob. Nimeni nu le zice nimic. „Ce, vrei să mă pun rău cu țiganii?” De ce nu? Ei nu cotizează, nu plătesc impozite, nu efectuează zile de muncă în folosul obștesc. Vegetează la umbra numeroaselor ajutoare „date de Ceaușescu” și plodesc un neam care ne va înlocui. Dar nu numai țiganii se comportă astfel, necivilizat, ci și unii dintre români
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atins-o unii evrei care chiar și pe timpul drasticului regim antonescian au avut o stare materială bună spre excelentă. În acele vremuri, măcar la Bârlad, președintele Oficiului Județean pentru Evrei Tutova, dr. Aron Țudic, i-a silit pe nababi să cotizeze la comunitate mai mulți bani pentru a putea face față nevoilor majorității extrem de sărace. Ei, bine, taman acești mari afaceriști au declanșat vendetele contra celor care, spuneau ei, i-au devalizat. Nu știm ce ocupație avea acest Naty Terdiman, care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că erau pur și simplu fascinați de ea. M-au întrebat dacă eram interesat să fac un studiu de piață pe un magazin de muzică? Desigur, am spus eu, bucurându-mă că o companie americană mare avea de gând să cotizeze vreo 5.000 de dolari pentru studiul meu asupra obiceiurilor cumpărătorului modern. Imediat am sunat pe unii din studenții mei, am strâns câteva carnețele de scris și camere de luat vederi cu filmare lentă și m-am dus la un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]