1,450 matches
-
După cum ne face cunoscut, Lelia Mossora s-a născut într-o noapte, pe 26 iunie 1951, într-un târg moldovean aproape de Cotnari, s-a grăbit să vină cât mai repede pe lume... să respire, să plângă, să se bucure, să trăiască și probabil să scrie ce scrie azi, poezii din adâncul inimii! După școală primară, gimnaziu și liceu, urmează facultatea de litere
PROFIL DE SCRIITOR de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348896_a_350225]
-
am scris în număr destul de mare...” Credeți că este puțin? Eu, nu! Leliei Mossora... o poeta cu hâr! George ROCĂ, Sydney, Australia * Lélia Mossora arrived în this world one night în June 26, 1951, în a Moldavian hamlet close to Cotnari. One could say she arrived quickly în this world, to breath, to cry, to be delighted, to live and, undoubtedly, to write what she writes nowadays, poems which come from deep within the heart. Following primary school and college, she
PROFIL DE SCRIITOR de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348896_a_350225]
-
în the numerous poems I have produced”. Do you think it is little thing? Not me! To Lélia Mossora, a gifted poet! Lélia Mossora fut venue au monde une nuit de 26 juin 1951, dans un bourg moldave près de Cotnari. On pourrait la dire arrivée en hâte pour respirer, pleurer, se réjouir, vivre et, sans doute, écrire ce qu’elle écrit de nos jours, des poèmes ressortant du fondement de son cœur. Après l’école primaire et le collège, elle
PROFIL DE SCRIITOR de LELIA MOSSORA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348896_a_350225]
-
Acasa > Strofe > Creatie > ELEGIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 658 din 19 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului nu mă lovi vântule cu frunzele plopului nu mă lovi lasă toamna să curgă prin mine ca un vin de cotnari lasă-mă să mai ascult privighetoarea nu mă lovi dorule lasă-mă să mai ascult un concert la trei viori nu mă lovi toamnă cu tristețile tale-ancestrale lasă-mă lasă-mi iubirile să zacă-n romane prin biblioteci necitite lasă
ELEGIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346435_a_347764]
-
eu cine. Pot garanta că nu apare acel click despre care tot amintește Minodora din cu totul altă parte? Terminând de gătit, își puse în farfurie și până se va mai răci, își scoase din frigider sticla cu Grasă de Cotnari, vinul său preferat. Referință Bibliografică: PARFUM DE ORHIDEE - ROMAN , CAP. patru / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1853, Anul VI, 27 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ROMAN , CAP. PATRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378038_a_379367]
-
cumpere ceva de băut. - Am o pofta teribilă să mă îmbăt, Eugen! - Facă-se voia ta! Meriți și tu după atâtea emoții și efortul depus. În plus, ești majoră, nu? A cumpărat de la alimentară doua sticle de vin "Grasă de Cotnari" și două de apă minerală, sărățele, alune decojite și două pachețele de stixuri din care știa că-i plac Alinei. Pentru că mama lucra toată noaptea, Alina l-a rugat să stea cu ea "până târziu, târziu, târziu... cât poți tu
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
Woolf, din Între acte, în tălmăcirea nu mai puțin năstrușnicei Frida Papadache). Ei? îl întreb iar. Mai vrea și musaca, zice. Deci? cer, adică, bilanțul. Păi... zice viezurele: mastică, salată de vinete, ciorbă de potroace, ostropel, musaca, un chil de Cotnari, clătite. Mai iau un bitter. Ei? Îl descos iar pe viezure. Mai vrea și spaghete cu nucă. Stai! îi spun, fii atent, vrea să se sinucidă. Viezurele își face cruce și urcă-ngrijat. Regret cinismul, absolut gratuit, și cer ceva dulce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe măsură. Vulgaritatea, zgomotul, furia, prostia, impostura, pătrunse în acest spațiu al ordinii și rigorii să știe că află aici un inamic declarat. Care nu le arată pur și simplu ușa, ci invitate chiar, de ce nu, la un pahar de Cotnari să audă, mde!, și ce nu le convine. Și să-l judece cum cred de cuviință pe incomodul pictor ce le-a fost gazdă o clipă. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inventivitatea, spontaneitatea, umorul și farmecul celui care nu se sfia, îndeobște, să se autoironizeze spre deliciul interlocutorilor. Același memorialist mai nota, perfect îndreptățit, că în numeroase alte împrejurări, cumva asemănătoare, petrecute împreună, „fie la colocviile ocazionale în jurul unei sticle de Cotnari, fie în «crama» primitoare a prietenului comun Petrișor Cazacu, trecut și el prea devreme în lumea umbrelor”, avusese prilejul de a descifra, cu sporul de limpezime asigurat de licoarea și duhul lui Păstorel, trăsăturile de caracter ale omului Leonid Boicu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prima prașilă la porumb sub privirile atente ale comuniștilor brigadieri; trecem, nu fără durere, printr-o mahala a Târgului Frumos și pe lângă un convoi mortuar al unui soldat doborât cu câteva zile În urmă pe frontul din Basarabia; răzbatem și Cotnariul, pe ale căror dealuri atelajele cu boi extind plantațiile unor moșieri Încrezători În viitor; ne minunăm de frumoasele conace și proaspetele iazuri săpate ale boierilor din Balș; la Flămânzi ne Întâmpină mirosul greoi al fumului conacelor căzute sub mânia și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
înalte instituții de învățământ superior au existat încă din secolul al XVI-lea. Despot Vodă (1561-1563), în Moldova, a plănuit cel dintâi să creeze, cu ajutorul unor învățați aduși din Grecia, Germania și Franța, un colegiu înalt de rang academic la Cotnari (Schola latina), precum și o „academie” la Suceava, proiecte nefinalizate însă. Ideea înființării unei „academii” a avut-o și un domnitor al Țării Românești, Petru Cercel (1583-1585), care, la reședința sa de la Târgoviște, a reușit să reunească oameni de cultură italieni
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
ani, capacitățile de productie, au început să-și concentreze eforturile pe promovare, iar efectele nu au întârziat să apară. Directorul general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV), Nicolae Telegescu, e optimist, afirmând că: „Pe lângă producătorii tradiționali - Jidvei, Murfatlar, Cotnari - vin din urmă firme ca Halewood, Vinarte și Vincon, care sunt portdrapelul noului val” (Telegescu, cf. Constantin, Ușurelu, Bârligă, 2002). Diana Sava observă că, la noi în țară, consumul de vin, indiferent că este la litru sau vin nobil, a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
După Unire primește funcții importante în guvernul de la Iași (ministru la Departamentul Lucrărilor Publice, apoi la Finanțe și la Justiție). În 1861 abandonează activitatea politică și se retrage la una dintre moșiile sale. Mai predă, gratuit, lecții la școala din Cotnari și la liceul din Botoșani, iar în 1864 primește de la Mihail Kogălniceanu însărcinarea de a explica țăranilor legea rurală. Reacția lui M. este surprinzătoare, și Kogălniceanu e nevoit să intervină energic pentru a-l determina să renunțe la această activitate
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
TipoMoldova; Jurnal tardiv început și fără sfârșit 2000-2006, vol. I , Editura PIM, Iași, după care au urmat altele: Cursești. Istoric și evocări la capăt de veacuri și milenii. Monografie, 2009; Jurnal tardiv început și fără sfârșit 2007-2010, vol. II, 2010; Cotnariul în literatură și artă, 2011; Album de familie, fotografii comentate, 2011, toate la Editura PIM Iași sunt martore în această privință. Despre calitatea scrierilor sale, prietenul Constantin Hușanu îmi vorbea folosind cuvintele unui confrate, plecat dintre pământeni, Stelian Baboi, care
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
marchează efortul poetului de a-și adapta stilul la noile realități. Ț. dedică circumstanțial, fără exigențe estetice, stihuri tinerilor patriei, muncitorilor, eroilor neamului, invocând solidaritatea cu strămoșii etc. Piese caracteristice compun un atlas liric de priveliști precis localizate: Delta, Sulina, Cotnari, Criva, Dorna, schitul Brazi, Miorcani, Câmpulung Moldovenesc, Oituz, Mărășești, Sarmizegetusa, Țebea, Lancrăm. În năzuința de a da versurilor „sunetul bronzului”, Ț. adoptă adesea forma fixă a sonetului. În schimb, ultimele cărți - Confesiunile pământului, Pe o apă visând (1982), Ochii copiilor
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
cel al Naționalului din București) nu i se poate tăgădui meșteșugul, dar nici ignora desincronizarea. Jucate începând de prin 1860, scenetele comice, farsele (Sacagiul, Odă la Elisa, Balul mortului sau Mortul și danțul, Avocat sau paiață, Anghina difterică, Sticla de Cotnari ș.a.) prelungesc maniera comediografică a lui Vasile Alecsandri. I-au fost reprezentate, de asemenea, numeroase prelucrări: Cine este ea? după Bretón de Los Herreros, Porcarul și Măria Sa sau Dreptatea domnească după Lope de Vega, Fata de bancher după Jean-Louis Laya
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
Reformă și Contrareformă. Izvoarele istorice amintesc că în Valahia se pun bazele unui învățământ de înalt nivel; este și cazul apreciatei Schola graeca et latina de la Târgoviște, realizată cu concursul unor agenți ai Contrareformei. La fel, în Moldova, școala de la Cotnari a lui Despot-Vodă, rezultată din activitatea agenților protestanți, este o expresie a unei mișcări împotriva sistemului economic otoman. Acest umanism avea o tendință erudită și filologică, fără a fi de o „concepție antropocentrică laicizantă”. El propunea apelul la greacă și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fi arestat În oricare moment, numai să vrei...!!” Plin de sine În costumația vestimentară murdară și neglijent imbrăcată care-i dadea dreptul să prezinte momentele vesele la oricare mediocru circ, Lct.Col.Tudose Ion umplu paharele cu deliciosul vin de Cotnari, sorbi câteva Înghițituri Își mai aprinse o țigară privind la Mingoti amenințător. „De ce n’am fost informat până la ora actuală...? Ce fel de informator ești tu, neglijând o asemenea pradă...? Ai mare grijă cum procedezi cu mine, suntem prieteni până la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
f.59v. footnote> și respectiv, 1816<footnote Corneliu Istrati, Condica visteriei Moldovei din anul 1816, Iași, 1979, p.100. footnote>, numărul acestora a crescut la 157, situând Belceștii între primele trei sate, ca număr de lăcuitori, în ocolul Bahlui, alături de Cotnari și Ceplenița. În 1820, la numai 17 ani de la întocmirea recensământului fiscal din 1803, populația satului Belcești s-a dublat, dacă avem în vedere că pe lângă cei 177 lăcuitori birnici se mai aflau pe moșie 5 slugi și 15 oameni
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
footnote>. Desigur, fenomenul mobilității populației îi implică și pe lăcuitorii fugiți din Belcești, documentul menționând că numărul acestora ar fi fost de 16, dar, de fapt, sunt enumerate numele a 40 de persoane, care s-ar fi stabilit la Borșa, Cotnari, Dădești, Hârlău, Hoisești, Iași, Mânjești, Miclăușeni, Onești, Podu Iloaiei, Poleni, Ruginoasa, Sârca, Ștefănești sau Târgu Frumos; despre alții însă nu se știa unde au plecat<footnote Ibidem, f. 40v-41r. footnote>. O evoluție cu totul diferită, sub raport demografic, a avut
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772, op. 2020, d.4461/1844, passim. footnote>. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei<footnote Ibidem, f.11r-6v, 15r-29r. footnote>. Dacă valorificarea cerealelor, din această parte a țării, pe
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de Interne, Tr.1772, op. 2020, d.4461/1844, passim. footnote>. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei<footnote Ibidem, f.11r-6v, 15r-29r. footnote>. Dacă valorificarea cerealelor, din această parte a țării, pe piața externă - așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
este nici un mușteriu. Au să vină ei peste vreo șase zile, când se întorc negustorii de la Galați. Da’ hai înăuntru, că îi ger nu șagă”. „Da’ unde-i taică-tu?” „Păi, nu prea știu. A plecat după niște vin. La Cotnari parcă...” „S-a dus singur?” „Nu. Zicea că merge cu sania unui văr de-al lui. Caii noștri îs în grajd”. Lotrul a privit întâi în jur și apoi l-a urmat pe flăcău. Când a intrat în han, Irinuța
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
jandarul, arătând spre bărbatul chipeș din dreapta lui - dumnealui este noul arendaș al moșiei pe care se află și hanul. A venit să vă cunoască, ca să știe cu cine are de-a face. Unde ți-i bărbatul?” „S-o dus la Cotnari după niște vin. Îi plecat de trei zile cu vărul lui din deal. Îl știi matale”. La auzul acestei vești, jandarului i-au lucit ochii ca motanului când vede oala cu smântână! „Am vrea să mâncăm ceva și să bem
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
încolo”... - a răspuns Irinuța cu ultimele puteri. Arendașul s-a prefăcut că nu bagă de seamă discuția destul de aprinsă a jandarului cu hangița. „Am întrebat-o când se întoarce bărbatul ei, fiindcă v-ar prii o litrădouă de Grasă de Cotnari. Vi le aduc eu”. „Nici chiar așa. Om mai trece noi pe aici” - a replicat arendașul, adresându-i un zâmbet ademenitor hangiței. Nici ea nu a rămas datoare... ― Cred că din acea clipă vizitele la han nu mai erau în
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]