586 matches
-
eterogenă. 6.3. Biocataliza. 7. Agenți poluanți organici. 4. Legături chimice în compuși organici Legăturile chimice sunt interacții între atomi, realizate prin intermediul electronilor de valență cu scopul realizării de configurații stabile. În compușii organici predomină net legătura covalentă, formarea legăturii covalente se explică prin două teorii: Teoria electronică punere în comun de electroni H : H sau H-H Teoria cuantică suprapunerea orbitalilor monoelectronici Hibridizarea înseamnă modificarea învelișului electronic de valență în scopul formării de legături cât mai stabile. Prin hibridizare atomii își
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
valență în scopul formării de legături cât mai stabile. Prin hibridizare atomii își modifică: Distribuția electronilor în orbitalii ultimului strat (de valență) orbital hibrid nesimetric orbital hibrid simetric Carbonul este elementul care formează legături chimice numai în stare hibridizată. Legături covalente multiple legătura covalentă dublă formată dintr-o legătură sigma și una pi legătura covalentă triplă formată dintr-o legătură sigma și două pi sextetul aromatic formată din șase legături sigma și trei legături pi delocalizate OBS: O legătură π se
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
formării de legături cât mai stabile. Prin hibridizare atomii își modifică: Distribuția electronilor în orbitalii ultimului strat (de valență) orbital hibrid nesimetric orbital hibrid simetric Carbonul este elementul care formează legături chimice numai în stare hibridizată. Legături covalente multiple legătura covalentă dublă formată dintr-o legătură sigma și una pi legătura covalentă triplă formată dintr-o legătură sigma și două pi sextetul aromatic formată din șase legături sigma și trei legături pi delocalizate OBS: O legătură π se formează numai în
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
Distribuția electronilor în orbitalii ultimului strat (de valență) orbital hibrid nesimetric orbital hibrid simetric Carbonul este elementul care formează legături chimice numai în stare hibridizată. Legături covalente multiple legătura covalentă dublă formată dintr-o legătură sigma și una pi legătura covalentă triplă formată dintr-o legătură sigma și două pi sextetul aromatic formată din șase legături sigma și trei legături pi delocalizate OBS: O legătură π se formează numai în prezența unei legături σ, la formarea unei legături π participă orbitali
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
OBS: O legătură π se formează numai în prezența unei legături σ, la formarea unei legături π participă orbitali p puri în stare nehibridizată, orbitalii p se suprapun, având axele paralele, și este perpendiculară pe planul legăturii σ. Caracteristicile legăturii covalente numărul legăturilor covalente este determinat de valența atomilor elementelor organogene formează molecule în molecule, atomii se află la distanțe bine determinate axele orbitalilor formează unghiuri fixe și caracteristice pentru fiecare tip de hibridizare dispoziția spațială a atomilor în moleculă determină
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
π se formează numai în prezența unei legături σ, la formarea unei legături π participă orbitali p puri în stare nehibridizată, orbitalii p se suprapun, având axele paralele, și este perpendiculară pe planul legăturii σ. Caracteristicile legăturii covalente numărul legăturilor covalente este determinat de valența atomilor elementelor organogene formează molecule în molecule, atomii se află la distanțe bine determinate axele orbitalilor formează unghiuri fixe și caracteristice pentru fiecare tip de hibridizare dispoziția spațială a atomilor în moleculă determină un anumit tip
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
simplă: 5) Carbon cuaternar (Cq) legat de alți patru atomi de carbon prin legături simple, sau printr-o tripla si o simplă, sau prin două duble: Tipuri de legături întâlnite în compuși organici Prezente în toți compușii organici sunt legăturile covalente. Polaritatea legăturii covalente depinde de diferența de electronegativitate dintre atomii participanți la legături, cu cât diferența de electronegativitate crește, cu atât mai mult se accentuează polaritatea legăturii covalente. Legătura covalentă polară reprezintă o stare intermediară între legătura covalentă nepolară și
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
cuaternar (Cq) legat de alți patru atomi de carbon prin legături simple, sau printr-o tripla si o simplă, sau prin două duble: Tipuri de legături întâlnite în compuși organici Prezente în toți compușii organici sunt legăturile covalente. Polaritatea legăturii covalente depinde de diferența de electronegativitate dintre atomii participanți la legături, cu cât diferența de electronegativitate crește, cu atât mai mult se accentuează polaritatea legăturii covalente. Legătura covalentă polară reprezintă o stare intermediară între legătura covalentă nepolară și legătura ionică. Polaritatea
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
legături întâlnite în compuși organici Prezente în toți compușii organici sunt legăturile covalente. Polaritatea legăturii covalente depinde de diferența de electronegativitate dintre atomii participanți la legături, cu cât diferența de electronegativitate crește, cu atât mai mult se accentuează polaritatea legăturii covalente. Legătura covalentă polară reprezintă o stare intermediară între legătura covalentă nepolară și legătura ionică. Polaritatea moleculei este determinată de natura atomilor și de simetria moleculei. La molecule nesimetrice apare o anumită polaritate, determinată de momentul de dipol. 1. legături covalente
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
în compuși organici Prezente în toți compușii organici sunt legăturile covalente. Polaritatea legăturii covalente depinde de diferența de electronegativitate dintre atomii participanți la legături, cu cât diferența de electronegativitate crește, cu atât mai mult se accentuează polaritatea legăturii covalente. Legătura covalentă polară reprezintă o stare intermediară între legătura covalentă nepolară și legătura ionică. Polaritatea moleculei este determinată de natura atomilor și de simetria moleculei. La molecule nesimetrice apare o anumită polaritate, determinată de momentul de dipol. 1. legături covalente nepolare se
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
sunt legăturile covalente. Polaritatea legăturii covalente depinde de diferența de electronegativitate dintre atomii participanți la legături, cu cât diferența de electronegativitate crește, cu atât mai mult se accentuează polaritatea legăturii covalente. Legătura covalentă polară reprezintă o stare intermediară între legătura covalentă nepolară și legătura ionică. Polaritatea moleculei este determinată de natura atomilor și de simetria moleculei. La molecule nesimetrice apare o anumită polaritate, determinată de momentul de dipol. 1. legături covalente nepolare se întâlnesc în hidrocarburi: alcani 2. legături covalente polare
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
covalente. Legătura covalentă polară reprezintă o stare intermediară între legătura covalentă nepolară și legătura ionică. Polaritatea moleculei este determinată de natura atomilor și de simetria moleculei. La molecule nesimetrice apare o anumită polaritate, determinată de momentul de dipol. 1. legături covalente nepolare se întâlnesc în hidrocarburi: alcani 2. legături covalente polare apar în: a) hidrocarburi cu atomi de carbon hibridizați sp acetilena b) compuși cu funcțiuni simple, datorită efectelor electronice: în compuși halogenați (legătura C→X) a) saturați b) nesaturați c
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
legătura covalentă nepolară și legătura ionică. Polaritatea moleculei este determinată de natura atomilor și de simetria moleculei. La molecule nesimetrice apare o anumită polaritate, determinată de momentul de dipol. 1. legături covalente nepolare se întâlnesc în hidrocarburi: alcani 2. legături covalente polare apar în: a) hidrocarburi cu atomi de carbon hibridizați sp acetilena b) compuși cu funcțiuni simple, datorită efectelor electronice: în compuși halogenați (legătura C→X) a) saturați b) nesaturați c) aromatici a) alcooli b) fenoli c) compuși cu funcțiuni
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
carbonilici: în acest caz apare polaritatea legăturii duble, datorită electronegativității oxigenului În cazul structurii cu mai multe legături duble polaritatea apare datorită conjugării compuși carboxilici: polaritatea se datorește electronegativității ambilor atomi de oxigen, dar și efectelor de conjugare 2. legături covalente coordinative apare în săruri cuaternare de amoniu. Datorită electronilor p neparticipanți, azotul coordinează radicalul alchil. Datorită capacității azotului de a realiza legături coordinative la obținerea aminelor prin metoda alchilării, apar ca intermediari ioni de alchil amoniu: Detergenții cationici sunt săruri
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
de spectrometre IR: aparate clasice cu fascicul dublu de radiație electromagnetică și nul optic; aparate moderne cu iradiere în pulsuri și transformata Fourier (FTIR). 7. Efecte electronice în chimia organică Între atomii elementelor componente unei molecule organice se manifestă legături covalente, legături ce se realizează prin întrepătrunderea orbitalilor monoelectronici de la atomii componenți ai legăturii cu formarea unui orbital molecular. O mărime caracteristică a unui element chimic este electronegativitatea sa, mărime ce se definește ca fiind (după Pauling) capacitatea atomilor unui element
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
orbital molecular. O mărime caracteristică a unui element chimic este electronegativitatea sa, mărime ce se definește ca fiind (după Pauling) capacitatea atomilor unui element de a atrage electronii dintr-o legătură; se notează cu χ. Fie legătura A-B legătură covalentă și χA și χB valorile electronegativităților corespunzătoare. 1. Dacă χA = χB legătura este nepolară, electronul din orbitalul molecular aparține în mod egal ambelor nuclee. 2. Dacă χA ≠ χB legătura este polară, electronul din orbitalul molecular este deplasat spre atomul elementului
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
un - δ pe atomul elementului mai electronegativ și + δ pe atomul elementului mai puțin electronegativ. Deplasarea de electroni este parțială, dacă ar fi totală ar determina apariția de sarcini întregi, ceea ce este caracteristic însă legăturii ionice. De aceea despre legătura covalentă polară se spune că este o legătură covalentă cu caracter parțial de legătură ionică. Apariția de sarcini electrice parțiale pe cei doi atomi participanți la formarea legăturii determină apariția în legătură a unui moment de dipol al legăturii, notat cu
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
δ pe atomul elementului mai puțin electronegativ. Deplasarea de electroni este parțială, dacă ar fi totală ar determina apariția de sarcini întregi, ceea ce este caracteristic însă legăturii ionice. De aceea despre legătura covalentă polară se spune că este o legătură covalentă cu caracter parțial de legătură ionică. Apariția de sarcini electrice parțiale pe cei doi atomi participanți la formarea legăturii determină apariția în legătură a unui moment de dipol al legăturii, notat cu μ și dat de relația : μ= e • d
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
moment de dipol al legăturii, notat cu μ și dat de relația : μ= e • d, în care e= mărimea sarcinii electrice, d = distanța dintre cele două sarcini electrice Valorile lui μ și Δχ(Δχ= χB - χA)caracterizează polaritatea unei legături covalente. Apariția de sarcini electrice parțiale în legătură determină apariția unei deplasări electronice, deplasări numite efecte electronice. Ținând cont de natura electronilor implicați în deplasare efectele electronice pot fi: efect inductiv, notat cu I, constă în deplasări de electroni σ efect
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
scade cu creșterea catenei așa încât la cel de-al patrulea atom de carbon față de atomul cheie (carbonul la care se manifestă direct efectul) este practic nul. Cauze: existența în moleculele organice de atomi cu electronegativități diferite implicate în formarea legăturii covalente σ existența tipurilor de atomi de carbon diferiți, ca hibridizare(sp3, sp2, sp) respectiv ca natură (primar, secundar, terțiar) Se notează cu I, se simbolizează prin săgeți drepte orientate de-a lungul legăturii σ(sau chiar pe legătură) cu vârful
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
acțiunea altor factori exteriori (condiții de reacție, catalizatori, mediu de reacție). El poate fi: atrăgător de electroni, notat cu -Is respingător de electroni, notat cu +Is(convenția de semn se face în raport cu restul hidrocarbonat) Considerând legătura C-H o legătură covalentă nepolară (etalon), putem avea următoarele situații: a) atomi și grupe de atomi cu efect -Is Acest fenomen apare la atomii grupelor de atomi care au electronegativitatea mai mare decât a carbonului cheie. b) atomi și grupe de atomi cu efect
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
aciclice saturate care corespund formulei generale CnH2n+2, fiind combinații ale hidrogenului cu atomi de carbon hibridizați sp3, de mai numesc și parafine. În alcani atomul de carbon se găsește într-o stare de hibridizare sp3 și formează numai legături covalente simple, σ. Primul reprezentant din clasa alcanilor, metanul este format dintr-un singur atom de carbon, hibridizat sp 3, unit cu patru atomi de hidrogen prin legături σC-H (sp 3 -s). Termenii superiori conțin și legături covalente σC-C (sp 3
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
formează numai legături covalente simple, σ. Primul reprezentant din clasa alcanilor, metanul este format dintr-un singur atom de carbon, hibridizat sp 3, unit cu patru atomi de hidrogen prin legături σC-H (sp 3 -s). Termenii superiori conțin și legături covalente σC-C (sp 3 sp 3) pe lângă legăturile σC-H, atomii de carbon adoptă o configurație tetraedrică, toate unghiurile de valență fiind de 109028*(cu mici abateri la alcanii superiori). Legăturile σC-C sunt nepolare datorită simetriei structurale a alcanilor, iar legăturile σC-H
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
de structura lor au dipol momentul (μ) egal cu zero, prin compensare, datorită configurației tetraedrice a atomilor de carbon. Mobilitatea electronilor legăturii σC-H și a legăturii σC-C este foarte mică, datorită faptului că sunt legături σ între atomi cu rază covalentă mică, și ca urmare sunt foarte puțin polarizabili. Reactivitatea alcanilor este determinată deci de polaritatea și polarizabilitatea foarte redusă a legăturii σC-H. Scindarea acestor legături (σC-H , σC-C) se poate realiza aproape numai homolitic, conducând la formarea de radicali liberi. Scindările
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
cu semnificația de puțin reactiv, dat de chimia clasică, exprimă reactivitatea redusă a acestor compuși. Alcanii sunt inerți numai față de reactivi ionici și agenți oxidanți în soluție apoasă. Reacțiile hidrocarburilor saturate pot fi 0grupate în funcție de modul cum se scindează legăturile covalente C-C și C-H astfel: reacții cu mecanism homolitic ce au ca intermediari atomi și radicali liberi 54 reacții cu mecanism heterolitic 1. Reacții cu mecanism homolitic a) Descompunerea termică a alcanilor Comparativ cu alte clase de compuși organici
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]