1,476 matches
-
un neadevăr despre trecutul mort poate fi la fel de dureros ca și adevărul. Încercă Încă o dată să-și smulgă mîna, și reuși. Dar acum, că-i aparținea din nou, se simțea stingher. Doamna Bellairs rupse tăcerea: — Iată instrucțiunile: trebuie să cîștigi cozonacul. Vei spune cît cîntărește: patru funți și opt uncii și jumătate. — E greutatea exactă? — N-are importanță. Arthur Rowe se uita, dus pe gînduri, la mîna stîngă a doamnei Bellairs, Încremenită În raza de lumină: o mînă urîtă, pătrată, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cu niște degete groase și boante, Încărcate cu inele de argint enorme, pline de pietre scumpe. De la cine primise instrucțiuni? Oare de la spiritele cu care era În legătură? Dar În cazul acesta, de ce-l alesese tocmai pe el ca să cîștige cozonacul? Sau era, poate, doar o presupunere a ei? Poate că indica fiecărui mușteriu o altă greutate, În speranța că va primi de la cîștigător măcar o felie de cozonac, Își spuse el, zîmbind În Întuneric. Cozonacii, cei Într-adevăr buni, ajunseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Dar În cazul acesta, de ce-l alesese tocmai pe el ca să cîștige cozonacul? Sau era, poate, doar o presupunere a ei? Poate că indica fiecărui mușteriu o altă greutate, În speranța că va primi de la cîștigător măcar o felie de cozonac, Își spuse el, zîmbind În Întuneric. Cozonacii, cei Într-adevăr buni, ajunseseră o raritate... — Acum poți pleca, zise doamna Bellairs. — Mulțumesc foarte mult. Arthur Rowe Își spuse n-avea nimic de pierdut dacă se folosea de sfatul ei - poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
tocmai pe el ca să cîștige cozonacul? Sau era, poate, doar o presupunere a ei? Poate că indica fiecărui mușteriu o altă greutate, În speranța că va primi de la cîștigător măcar o felie de cozonac, Își spuse el, zîmbind În Întuneric. Cozonacii, cei Într-adevăr buni, ajunseseră o raritate... — Acum poți pleca, zise doamna Bellairs. — Mulțumesc foarte mult. Arthur Rowe Își spuse n-avea nimic de pierdut dacă se folosea de sfatul ei - poate că, la urma urmei, informația era exactă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
o raritate... — Acum poți pleca, zise doamna Bellairs. — Mulțumesc foarte mult. Arthur Rowe Își spuse n-avea nimic de pierdut dacă se folosea de sfatul ei - poate că, la urma urmei, informația era exactă. Se Întoarse, așadar, la taraba cu cozonacul. Cu toate că Între timp scuarul se golise și nu mai rămăseseră decît tarabagiii, cozonacul continua să fie Înconjurat de un mic grup de admiratori. Era, Într-adevăr, un cozonac grozav. Lui Arthur Rowe Îi plăcuseră totdeauna cozonacii, Îndeosebi delicioșii cozonaci „Dundee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Își spuse n-avea nimic de pierdut dacă se folosea de sfatul ei - poate că, la urma urmei, informația era exactă. Se Întoarse, așadar, la taraba cu cozonacul. Cu toate că Între timp scuarul se golise și nu mai rămăseseră decît tarabagiii, cozonacul continua să fie Înconjurat de un mic grup de admiratori. Era, Într-adevăr, un cozonac grozav. Lui Arthur Rowe Îi plăcuseră totdeauna cozonacii, Îndeosebi delicioșii cozonaci „Dundee“ și cei făcuți În casă, bine rumeniți, cu fructe și gust de caramel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la urma urmei, informația era exactă. Se Întoarse, așadar, la taraba cu cozonacul. Cu toate că Între timp scuarul se golise și nu mai rămăseseră decît tarabagiii, cozonacul continua să fie Înconjurat de un mic grup de admiratori. Era, Într-adevăr, un cozonac grozav. Lui Arthur Rowe Îi plăcuseră totdeauna cozonacii, Îndeosebi delicioșii cozonaci „Dundee“ și cei făcuți În casă, bine rumeniți, cu fructe și gust de caramel. — O să spuneți că-s lacom din fire, dar aș vrea să-mi mai Încerc o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
așadar, la taraba cu cozonacul. Cu toate că Între timp scuarul se golise și nu mai rămăseseră decît tarabagiii, cozonacul continua să fie Înconjurat de un mic grup de admiratori. Era, Într-adevăr, un cozonac grozav. Lui Arthur Rowe Îi plăcuseră totdeauna cozonacii, Îndeosebi delicioșii cozonaci „Dundee“ și cei făcuți În casă, bine rumeniți, cu fructe și gust de caramel. — O să spuneți că-s lacom din fire, dar aș vrea să-mi mai Încerc o dată norocul, i se adresă el femeii de la tarabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cu cozonacul. Cu toate că Între timp scuarul se golise și nu mai rămăseseră decît tarabagiii, cozonacul continua să fie Înconjurat de un mic grup de admiratori. Era, Într-adevăr, un cozonac grozav. Lui Arthur Rowe Îi plăcuseră totdeauna cozonacii, Îndeosebi delicioșii cozonaci „Dundee“ și cei făcuți În casă, bine rumeniți, cu fructe și gust de caramel. — O să spuneți că-s lacom din fire, dar aș vrea să-mi mai Încerc o dată norocul, i se adresă el femeii de la tarabă, Întinzîndu-i șase pence
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
casă, bine rumeniți, cu fructe și gust de caramel. — O să spuneți că-s lacom din fire, dar aș vrea să-mi mai Încerc o dată norocul, i se adresă el femeii de la tarabă, Întinzîndu-i șase pence. Poftim, cu plăcere. — Ei bine, cozonacul cîntărește patru funți și opt uncii jumătate. Aceste cuvinte fură urmate de o tăcere ciudată, ca și cum ar fi fost așteptate toată ziua, dar nu tocmai din gura lui. Deodată, o femeie voinică, din marginea grupului de privitori, spuse, rîzÎnd cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
femeia de la tarabă. A ghicit aproape exact, cu o diferență de cîteva grame. E ca și cum ar fi nimerit drept la țintă! adăugă ea, cu o exaltare nervoasă. — Patru funți și opt uncii! exclamă grăsana. Ei bine, ai grijă, domnule, un cozonac ca ăsta cade greu ca plumbul. — Ba din contră, e făcut cu ouă adevărate. Grăsana rîse batjocoritor și porni spre taraba unde se vindeau articole de Îmbrăcăminte. Arthur Rowe simți din nou o tăcere ciudată, În clipa cînd i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ăsta cade greu ca plumbul. — Ba din contră, e făcut cu ouă adevărate. Grăsana rîse batjocoritor și porni spre taraba unde se vindeau articole de Îmbrăcăminte. Arthur Rowe simți din nou o tăcere ciudată, În clipa cînd i se Înmînă cozonacul. Se strînseseră toți În jurul lui și-l priveau: trei doamne de vîrstă mijlocie și pastorul, care părăsise eșichierul; apoi, ridicînd privirea, băgă de seamă că perdeaua de la cortul ghicitoarei era ridicată și că doamna Bellairs se uita și ea. Arthur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la o parte, apucîndu-l de braț cu blîndețe. — Bun băiat, spuse el, bun băiat! Organizatorii „goanei după comori“ se grăbeau s-o Încheie, dar Arthur Rowe nu mai avea nimic de cîștigat. Se mulțumi să privească, ținînd Într-o mînă cozonacul și În cealaltă exemplarul din Micul duce. — Am rămas foarte tîrziu, foarte tîrziu, se tîngui cucoana cu pălăria pleoștită. Dar, În ciuda orei tîrzii, se mai ivi un mușteriu care socotea că merită să plătească intrarea; dintr-un taxi coborî un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
un restaurant sub privirile fixe al ospătarilor. Dar n-apucă să ajungă la poartă, căci pastorul Îi aținu calea, spunîndu-i foarte jovial: Nu cumva te grăbești să pleci cu trofeul ăsta?! — E foarte tîrziu. — N-ai fi dispus să restitui cozonacul, ca să fie pus din nou la loterie, În folosul cauzei? Așa se obișnuiește În ocazii de astea. Vorbele acestea, rostite cu tonul superior al unui „veteran“ dornic să-l inițieze pe un „boboc“ În obiceiurile secrete ale vieții, Îl jigniră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
tonul superior al unui „veteran“ dornic să-l inițieze pe un „boboc“ În obiceiurile secrete ale vieții, Îl jigniră pe Arthur Rowe. — Păi, văd că n-a mai rămas nici un singur client În grădină, zise el. — Mă gîndeam să punem cozonacul la mezat, Între noi, cei rămași, răspunse pastorul, strîngîndu-i din nou ușor brațul. Dă-mi voie să mă prezint. Mă numesc Sinclair și se spune că am un noroc fenomenal, adăugă el chicotind. O vezi pe doamna de colo? E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
dar oamenii nu vin În asemenea locuri ca să se-mbogățească! Cum nu ți-ai fi Închipuit la prima vedere, domnul Sinclair ascundea nebănuite doze de grosolănie. — Nu sînt ahtiat după cîștig. Ca dovadă, poftim o liră. Dar țin să păstrez cozonacul. Domnul Sinclair se Întoarse spre ceilalți, cu un gest iritat de disperare pe care nu Îcercă să și-l mascheze. — Dacă vreți, vă dau exemplarul din Micul duce, urmă Rowe. I-ar da posibilitatea doamnei Fraser să facă o donație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
se Îngădui să plece; un soi de delegație venea să-i dea o mînă de ajutor domnului Sinclair, În frunte cu bătrîna cu pălăria pleoștită. — Mă tem că vă aduc o veste proastă, spuse ea zîmbind sfios. — Și dumneata vrei cozonacul! exclamă Rowe. Femeia de la tarabă rosti, zîmbind cu un aer protector: — Trebuie neapărat să-mi dați Înapoi cozonacul! Vedeți - s-a produs o greșeală. Nu cîntărește cît ați spus dumneavoastră. Apoi, Își aruncă privirea asupra unui bilețel și adăugă: — Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
În frunte cu bătrîna cu pălăria pleoștită. — Mă tem că vă aduc o veste proastă, spuse ea zîmbind sfios. — Și dumneata vrei cozonacul! exclamă Rowe. Femeia de la tarabă rosti, zîmbind cu un aer protector: — Trebuie neapărat să-mi dați Înapoi cozonacul! Vedeți - s-a produs o greșeală. Nu cîntărește cît ați spus dumneavoastră. Apoi, Își aruncă privirea asupra unui bilețel și adăugă: — Avea dreptate femeia aceea. Cozonacul cîntărește trei funți și șapte uncii, prin urmare a fost cîștigat de dumnealui. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de la tarabă rosti, zîmbind cu un aer protector: — Trebuie neapărat să-mi dați Înapoi cozonacul! Vedeți - s-a produs o greșeală. Nu cîntărește cît ați spus dumneavoastră. Apoi, Își aruncă privirea asupra unui bilețel și adăugă: — Avea dreptate femeia aceea. Cozonacul cîntărește trei funți și șapte uncii, prin urmare a fost cîștigat de dumnealui. Și arătă spre individul care venise mai adineauri cu un taxi și se repezise spre ghereta doamnei Bellairs. Acum stătea În umbra tarabei unde fusese expus cozonacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Cozonacul cîntărește trei funți și șapte uncii, prin urmare a fost cîștigat de dumnealui. Și arătă spre individul care venise mai adineauri cu un taxi și se repezise spre ghereta doamnei Bellairs. Acum stătea În umbra tarabei unde fusese expus cozonacul și se lăsa apărat de femei. Nu cumva doamna Bellairs Îi dăduse o informație și mai exactă? — Foarte ciudat, zise Rowe. Spuneți că a ghicit greutatea exactă? Cucoana păru să șovăie, ca un martor Încolțit cu o Întrebare la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Întrebare la care nu i se spusese ce să răspundă: Nu chiar exact, dar cu o diferență de numai trei grame. Trei funți și zece grame, preciză ea, părînd să-și recapete aplombul. În cazul acesta, răspunse Rowe, voi păstra cozonacul, pentru că prima oară am ghicit trei funți și cinci uncii. Poftim o liră pentru cauză. Bună seara. De data asta, Îi luase prin surprindere: rămăseseră muți de uimire și nici măcar nu-i mulțumiră pentru bancnota oferită. CÎnd ajunse pe trotuar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
o liră pentru cauză. Bună seara. De data asta, Îi luase prin surprindere: rămăseseră muți de uimire și nici măcar nu-i mulțumiră pentru bancnota oferită. CÎnd ajunse pe trotuar, Rowe se uită Înapoi și văzu micul grup din jurul taberei cu cozonacul grăbindu-se să-i ajungă din urmă pe ceilalți Întârziați. Îi salută cu o fluturare a mîinii. Pe gard era lipit un afiș: „Contribuții la Fondul pentru ajutorarea mamelor din națiunile libere. Participați la serbarea... dată sub patronaj regal“. 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
aparțineau lui Rowe. Mai avea și o cutie de carton, În care-și ținea somniferele. În salonaș nu exista nici măcar o călimară sau hîrtie pentru corespondență: Rowe nu scria nimănui, și-și plătea impozitul prin poștă. O carte și un cozonac Îi sporeau, așadar, considerabil zestrea. CÎnd ajunse acasă, o sună pe doamna Purvis și-i spuse: — Doamnă Purvis, am cîștigat cozonacul ăsta grozav la serbarea din scuar. Nu cumva ai vreo cutie de tablă ceva mai mare În care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
călimară sau hîrtie pentru corespondență: Rowe nu scria nimănui, și-și plătea impozitul prin poștă. O carte și un cozonac Îi sporeau, așadar, considerabil zestrea. CÎnd ajunse acasă, o sună pe doamna Purvis și-i spuse: — Doamnă Purvis, am cîștigat cozonacul ăsta grozav la serbarea din scuar. Nu cumva ai vreo cutie de tablă ceva mai mare În care să-l pot păstra? — E un cozonac destul de mărișor pentru zilele noastre, zise doamna Purvis cu jind. Nu din cauza războiului era lacomă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
CÎnd ajunse acasă, o sună pe doamna Purvis și-i spuse: — Doamnă Purvis, am cîștigat cozonacul ăsta grozav la serbarea din scuar. Nu cumva ai vreo cutie de tablă ceva mai mare În care să-l pot păstra? — E un cozonac destul de mărișor pentru zilele noastre, zise doamna Purvis cu jind. Nu din cauza războiului era lacomă; Îi mărturisise de multe ori că așa fusese Încă din copilărie. Mărunțică, slabă și sfrijită devenise neglijentă după moartea soțului. La orice oră din zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]