1,606 matches
-
Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017 Toate Articolele Autorului PE STRADA CU TREI FÂNTÂNI Pe strada cu trei fântâni, Zece gropi și nouă câini, Acolo-i căsuța mea - În Berceni - la mahala. De la crâșmă când mă-ntorc Noaptea, pe la trei și-un sfert, La prima fântână stau; Doar un șpriț, atât mai beau. Mă stropesc cu apă rece, Mahmureala începe-a trece. Câinii mă cunosc, nu latră... Că-nvățai groapă cu groapă. Treaz dacă
PE STRADA CU TREI FÂNTÂNI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1489990510.html [Corola-blog/BlogPost/377472_a_378801]
-
capăt România, urmată de Finlanda (pe 6 decembrie). Apoi e liniște și vine vremea colindelor. Sărbătorile laice iau o pauză și revin abia în februarie, prin Țările Baltice. Muntenii răstoarnă nămeții și fac cărare prin zăpadă ca s-ajungă la crâșma sătească, unde se încălzesc la un vin fiert. Cei de la șes se bucură în schimb de acalmie și de lipsa forfotei turistice din sezonul estival. Lumea artistică se dedă stagiunilor teatrale, gurmanzii vizitează restaurantele decorate cu stele, activii se dedau
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1481320612.html [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
pomenesc aici pe Rodica Ojog Brașoveanu, o scriitoare superbă, talentată, delicată. Eu nu am cunoscut-o, nu am avut ocazia, dar ne cunoșteam, așa, de la departare... Și, totuși, unul dintre romanele ei începe cu descrierea mea la o masă de la crîșma Uniunii scriitorilor... Vă dau cîteva amănunte: costumul meu gri, dama cu care eram la masa... iata de cît suspans are nevoie chiar si o analiză succintă a subiectului! Rene Magritte - „Aceasta nu este o pipă” Denis Diderot, „Aceasta nu este
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Une_harmonie_parfaite.html [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
văzut. Nu a știut ce să-mi facă, doctor era numai în Nisporeni un sat mai mare la câțiva kilometri de Vărzărești. M-a luat în brațe și a fugit la madam Rașela, soția lui Leiba ce aveau băcălie și crâșma. Co-ana Rașela fiind mai „cu carte” căci bietele modovence erau mai înapoiate, și în satul nostru nu era nici o babă doftoroaie căci s-ar fi dus la ea. Mama era tânără și fără experiență. Coana Rașela i-a spus lui
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
ar fi văzut pe Cezar Dunăreanu luptîndu-se cu pietrele de pe drum, care îi tot fugeau de sub tălpi, beat mort și rănit în suflet, pentru că, nemaiputînd suporta starea de fericire absolută în care căzuse ca într-o bulboană înșelătoare, trecuse pe la crîșma așezată în drum special pentru romîn, cum zice cîntecul, și se tratase de langoare. Nu peste mult timp, Roua cea delicată îl va tîrî de picioare peste pragul în fața căruia căzuse ca eroul de la Maraton, fericită că, totuși, pe scut
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
dai țeapăn și să batem palma cinstit, negustorește?! Ce, credeai că mă ții tu pe mine în loc?! Uite, până și neamurile tale s-au dat de partea mea! Și osteneala nu le e în zadar, îi cinstesc pe toți la crâșmă până la sfârșitul secerișului... se lăudă el. Oamenii, pesemne aghezmuiți bine, începură să urle ca la comandă și să-și agite mai abitir torțele și furcile. - Hai să vedem ce-ai să faci, cum ai să scapi, că dacă încerci să
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
deservit de un preot care printre alte daruri avea și darul beției. Într-o duminică, or fi acum câțiva ani, prea sfințitul, doritor de a schimba potirul pe stacană și de-a părăsi mai degrabă altarul pentru ca să se ducă la crâșmă, ceti liturghia din fugă și alergă la jupânul Moisi, uitând să stingă lumânările în biserică.Era vânt mare în acea zi; vântul suflând printr-un geam stricat găsi de cuvință a fâlfâii perdeaua și a o apropia de para unei
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
cu hramul Petru și Pavel, în care-și pusese pirostiile cu frumoasa juristă a baroului bucureștean - Sectrul Albastru, Corina Bărbulescu. Avea de gând să-i cinstească pe cei care-i cunoștea sau se nimereau la un pahar de tulburel în crâșma patroanei Marița Florescu „LA CIOARA CHIOARĂ”. Aici cânta un țambalagiu renumit, Titel Ciocârlan alături de contrabasistul Matei Bărzăune din Poienari și renumitul viorist din zona Oltețului, Gheorghe Triculescu, care era și un bun gurist. Cine nu rămânea impresionat când îl asculta
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
bună. Sărut mâinile Madam Mami! Acest scenariu se repeta cu regularitate, și armonia domnea între patroană și Didina, iar când vreun chefliu trecea măsura, „Madam Mami” bătea în tejghea cu pumbnul și-l pune la punct pe neobrăzat. - ...Alo, domnu! Crâșma e-a mea, poarta a mata. Dacă nu-ți place, să nu-mi treci pragul, că nici dorul nu-ți voi duce... Știți, am greșit coniță Marița. Îmi cer iertare. - Bine, e prima și ultima dată, iar de iertat... mai
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
ultimele raze ale apusului. După ce a venit de la serviciu, Emanuela a trecut în revistă lista cu tot ce trebuia să ia a doua zi la spital: pachetele cu hăinuțe, o bucată mare de pânză albă, necusută, nefinisată sau brodată, numită "Crâșma" (simbolizând curăția sufletului pruncului celui nou botezat) și fașa pentru legat copilul, prosop și săpun pentru preot, prosop pentru moașă, vin, ulei, o iconiță... Pentru băița copilului pregătise tot ce era necesar: prosop, ulei pentru bebeluș și șampon, costumaș, păturică
ÎN MÂNA DESTINULUI...( 2 ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1422213271.html [Corola-blog/BlogPost/377006_a_378335]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Amintiri > ȘOTIILE TINEREȚII ȘI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOȘTENITE) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Era într-o potolită Duminică de vară. La crâșma lui Damian, cu țoiul de rachiu în față, vreo cinci-șase flacăi norocoși, doar de vreo doi-trei ani întorși din război, își povesteau isprăvile de oșteni. O făceau însă fără bravura viteazului. Dar nici cu lejeritatea povestitorului neimplicat. Din când în
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
Pisemni trecuse peste-o mină. Locu' era împânzit de minele puse de franțuji ... - Auzi, omule! ... Franțuji ... Ce mică-i lumea la război! se miră crâșmarul Și tocmai când le-ajunseseră șipurile cu rachiul de drojdie pe la jumătate, se stârni în crâșmă o zdruncinătură, de parcă ucigă-l toaca s-apucase să zgâlție înadins pacea atât de râvnită a bărbaților întorși din război. Măsura de rachiu a lui Țugulea se rostogoli pe masa de scândură, cioplită din secure. Flăcăul o prinse repede, înainte
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
-ncepu să-i tremure barba ... Ca să nu-și scape plânsul, băitanul ieși repede pe ușa proptită în lături. Afară îl întâmpinară însoțitorii lui la șotiile tinereții, cu care venise în partea asta a satului. Aceștia nu îndrăzniseră să intre-n crâșmă, ca să nu fie sictiriți de cei cu tiuleiele-năsprite. Dar adesea le țineau acestora hangul la hore, la întrecerile de oină din medeanele satului. La șuguielile cu fetele, mai ales, nu erau mai prejos de flăcăii cei căliți de vâlvătaia războiului
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
era nimeni prin jur! N-ai vreo țigară? - Nu, nu fumez, răspunse Gărdean cu părere de rău. N-am fumat niciodată! - Da bani ai? - Am. - Fă-te atunci cu cinșpe lei încoa să-mi cumpăr un pachet de mahoarcă de la crâșmă, că-mi arde gâtul! Pune și de una mică! Argint se întorsese mai repede decât își imaginase, cam abțiguit, ce-i drept, mestecând o țigară cu filtru în colțul gurii. Lăsase cabrioleta undeva și atașase la dârlogi un cârlig de
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1478510055.html [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]
-
2016 Toate Articolele Autorului Goneam pe cai sălbatici, cu frâiele în mâini, ne fulgerau prin sânge nori negri de furtună și în altar de patimi îngenuncheam păgâni ca să îți pun pe frunte a dragostie cunună, când au cântat haiducii la crâșma dintre sâni, din harfele iubirii rupând ultima strună ce a speriat de moarte ai sufletului câini. Nu pot clădi în tine castele de nisip. Sunt meșterul Manole, ce-a vrut să îți dea viață într-o zidire nouă, după-al
OBLOANELE SUNT TRASE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1458848387.html [Corola-blog/BlogPost/373299_a_374628]
-
a dat față la scoala, la “Notre Dame” (o școală celebra la acea vreme, în Timișoara, patronată de călugăritele catolice). Tot asa a început să cumpere pământ...9,25 ha! Ba, mai mult, a devenit un furnizor de calitate pentru crâșmele din sat, pentru că “n-are farmec să bei de unul singur”...îi zicea soțul. Înțelegerea cu cârciumarii fusese că soțului ei să-i fie servită doar băutură produsă de ea, “pruna curată”. Cel mai greu îi era să ascundă țuică
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1469347927.html [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
porcul ouat de acea animală dezgustătoare, care este ... nu, copitate bilingve ce sînteți - își apostrofa el auditoriul; nu soacre, ci scroafe, ceea ce, ca să ne delimităm dracu știe de ce, da' o facem și gata! gafa e gafă și vaca e vacă. Crîșma înlemnea. Tejgheaua, pe care se uscau halbele în lumina difuză a becului chior, ce crea clarobscurul (hai sictir! zicea Hathor din Denderah, zeița iubirii), troznea impresionată. Scenă clasică pentru tejghea. Un ceai pentru sentimentele gingașe! Ba pe mă-ta! Lichiorul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
președinte executiv sunt - ales pe viață, nu propus ori uns cu aranjamente de „vot în unanimitate” - și sfat le dau dumnealor, politicienilor: «Luați cel mai fain exemplu, bun de urmat, cum facem la noi în sat!» «Alianță și speranță... la crâșma lui badea Cleanță». «Drept vă spunem și probăm, Bem, da-n în stambă nu ne dăm!» Cu aleasă stimă și-o țuică de la slăvină!” Vă salut cu veselie, Moș Ilie Strigălie ------------------------ ALIANȚĂ ȘI SPERANȚĂ La nea Pârvu-n prăvălie, La
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_scriso_marin_voican_ghioroiu_1394096767.html [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
trezise: - Ilie, s-a dus speranța, Pulbere e „Alianța” Că nici dracu` nu-i adună Să mai facă treabă bună... - Noroc cu țuica de prună! Strigă Leana lu` Furtună: Model... pe voi de vă ia, Guvernul se va salva. În crâșmă vă simțiți bine... Că-n „alianță” vă ține; De casă uitați cu anul, La crâșmar îi faceți planul, Că în două cincinale, I-ați băut zeci de ocale... Mai dați-o încolo de țuică Și-apucați-vă de muncă! Spălați putina, și
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_scriso_marin_voican_ghioroiu_1394096767.html [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
la birt, Nu ca turma din senat Ce deseori s-a certat; Și se-njură și se bat Pe ciolanul de furat! Morala Acum domnii tari în cleanță Își fac altă alianță !!! Dacă ei nu s-ar certa, La un crâșmă ce-am discuta? Alianța ne unește Iar țuica ne-ntinerește! Drept vă spunem și probăm, Bem, da-n în stambă nu ne dăm! Referință Bibliografică: Marin VOICAN-GHIOROIU - SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ȚĂRII / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_scriso_marin_voican_ghioroiu_1394096767.html [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
mai ales la unii. Iar mi-aduc aminte de oropsita aia care născu azi două fete odată. Ce-i mai trebuiau copii la etatea ei când avea deja alte două? - Ei, măi Neculai, tu crezi că atunci când venea animalul de la crâșmă și i se făcea de tăvăleală, se mai gândea că poate să rămână grea? - Ai și tu dreptate, Miroane. Mă bufnește râsul când mi-l amintesc. Când m-a văzut ieșind din casă pe poarta lui. Era în stare să
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389511582.html [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
EREZIA UNEI ZILE ÎN ALB-NEGRU Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1651 din 09 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Eminescu fără un sfert O călărire-n zori Cu aripile jumulite de lumină mă ridic pe cer Luceafăr diurn la crâșma raiului beau cafeaua cu îngerul de ser viciu Demarez în trombă mașina infer nală a zilei Zbor spre niciunde Aterizez la primul loc de supliciu plin de praf ste lar Totuși cu grijă să nu care cumva să cadă oamenii
EREZIA UNEI ZILE ÎN ALB-NEGRU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1436413976.html [Corola-blog/BlogPost/384488_a_385817]
-
rezistent și, zice el într-un poem, plin de farmec: „Păi când intram eu la restaurant/ Muierile veneau ca la stupină/ La orice târfă se făcea lumină// Eram voinic deși nu prea înalt/ Nici astăzi nu mă dau pe-o crâșmă-ntreagă/ Ca mine, când prin șnapsuri dau asalt/ Nu era altul la măsea să tragă ... Afară de Pucă, ce-i drept, nu prea era altul la fel de pitoresc ca Pâcă, un rebel pașnic, care ochea cu îndemânare poanta și găsea, tot cu
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Costin_tuchila_teodor_pac_costin_tuchila_1378505305.html [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
mamei neapărat. - De ce plângi, femeie? În loc să fii bucuroasă că ai două fete sănătoase și că ai scăpat cu bine! Uite cum țipă de se aud peste munte. - Cum să nu plâng, domn’ doctor? Mă gândesc cândo veni bărbatu-miu de la crâșmă și va găsi încă două fete, ar fi în stare să mă și bată. - Cum așa, încă două? Mai ai și alți copii la vârsta asta? - Da, mai am două fete mai mari. Una de șase ani și alta de
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
în evidența maternității. - Of, să mă bată Dumnezeu. Mamă de patru fete la douășcinci de ani. Fana mă cheamă. Ștefana Nechifor după soț, zis a lui Clondir, cum îi zâc ăștia soțului că toată zâulica-i cu clondirul în față la crâșmă-n sat. - Soțul este tot așa de tânăr ca tine? - Nu-i, vai de păcatele mele. Este cu nouășpe ani mai mare. - Dar ce-ți trebui, femeie, ca la optsprezece ani să te măriți cu unul așa de vârstnic? Că
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]