339 matches
-
de lume cum erau preparați,ordonau ca să li se aducă o cană de vin, de calitatea cum s-ar fi întâmplat, și după ce mâncau pastramă, apoi, înaintea unui pahar de vin, stăteau toată noaptea, dacă crâșmarul le da voie. Când crâșmarul voia să închidă, ei plecau în altă parte a orașului, unde știau că localul stă deschis până la ziuă, și vorbeau, vorbeau, vorbeau, dar și beau. Ce vorbeau între ei? Nu știu; Eminescu și Creangă rar primeau câte un al treilea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
altă parte: „- Vra să zică ți-i soț? -Da, mi-i soț. -Ș-acuma umbli după dînsul? -Ce să fac? Dacă nu umblă el după mine, umblu eu după dînsul. -Caută-l bine unde va fi făcut un popas mai lung... zîmbi crîșmarul. Vitoria dădu din cap c-o părere de zîmbet. Își înăbuși o înțepătură dușmănoasă. Întoarse fruntea și-și căută în sîn naframa, ca s-o dezlege și să plătească vinul. După ce încălecară, Gheorghiță salută pe crîșmar: -Rămîi sănătos, domnu Macovei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
popas mai lung... zîmbi crîșmarul. Vitoria dădu din cap c-o părere de zîmbet. Își înăbuși o înțepătură dușmănoasă. Întoarse fruntea și-și căută în sîn naframa, ca s-o dezlege și să plătească vinul. După ce încălecară, Gheorghiță salută pe crîșmar: -Rămîi sănătos, domnu Macovei, și noroc bun! -Mergeți sănătoși. Să găsiți paguba! -Acuma și tu, bombăni femeia cătră flăcău. De unde știi că-l cheamă Macovei? -Cum să nu știu, dacă așa-i scris pe firmă, deasupra ușii? Dumitru Macovei. -Văd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
recoltă bună, iar păstorul să-și sporească turmele. Dar, de data asta, munteanca se lua la întrecere cu un negustor experimentat, așa că el se vedea nevoit să mărturisească: „Să-ți spun ceva, domnu Iordan, șopti el venind aproape, lîngă umărul crîșmarului, și închizînd ochiul drept: dacă n-aș fi ovrei și însurat, și munteanca asta n-ar avea soț, într-o săptămînă aș face nunta. M-ar cununa părintele Daniil”. Greul pentru nevasta lui Nechifor Lipan începe din momentul cînd trebuie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cinstit pe ciobani. A cerut o litră deosebită și pentru ceilalți doi tovarăși. Aflîndu-se de față și părintele Vasile, l-a poftit și pe sfinția sa să guste un păhărel. Părintele Vasile nu s-a pus împotrivă, văzîndu-i oameni cumsecade, și crîșmarul i-a pus scaun la masa drumeților. Nu mult după asta, după ce-au mai cinstit o litră, omul cel cu căciula brumărie a avut gust să-i facă părintele o cetanie ș-o aghiazmă și să-i stropească oile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
scrumbii afumate... iar în rafturi acadele și tot felul de bomboneturi... Avea de vânzare Smil orice... „Dacă intră omul să cumpere trei coți de postav, ori de pânză, ori niscai sare și chibrituri, sau gaz de lampă... pentru gospodărie, zicea crâșmarul, nu se poate să nu dea pe gât și o cinzeacă, două... de rachiu, ori o dușcă de vin!...“ Mai avea Șmil rachiu și soiuri de vin bun, aduse de pe la Huși și Odobești. Dar, după ce mușteriii se amețeau, îl mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
la ureche, bătrânilor, cântece vechi, neauzite... neascultate, din alte vremuri, care bucurau dar și întristau sufletul... Era atâta jale în cântecul lui, că-ți frângea inima, sufletul, de piatră să fi fost. Toți, la intrarea lui Lisandru, își țineau răsuflarea. Crâșmarul mic, spânatec, răsări de după tejghea clipind des din ochii lăcrimoși, în fața lui Lisandru. - Rachiu, măi Șmil... rachiu!.. îi șuieră el sprijinit într-un cot pe tejghea, privind înnegurat în jur. Crâșmarul dispăru pentru o clipă, ca un duh și se
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fost. Toți, la intrarea lui Lisandru, își țineau răsuflarea. Crâșmarul mic, spânatec, răsări de după tejghea clipind des din ochii lăcrimoși, în fața lui Lisandru. - Rachiu, măi Șmil... rachiu!.. îi șuieră el sprijinit într-un cot pe tejghea, privind înnegurat în jur. Crâșmarul dispăru pentru o clipă, ca un duh și se întoarse repede, punându-i dinainte pe tejghea un clondir plin ochi cu rachiu și păhărelul lângă el. Pe loc se răspândi un miros de prună veche, dulce-amăruie. Era o țuică galbenă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
s-au țesut de la unul la altul... toți tăceau, parcă muțiseră. „Di cânili turbat, trebuie să te ferești... ori, să-l omori!“ gândeau ei o vorbă veche, și-l știau pe Lisandru cât e de arțăgos la băutură, mai ales. Crâșmarul, învățat cu năravurile și hârțagul mușteriilor, șterse îndată tejgheaua de cioburi, fără nicio supărare, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. A fost o răbufnire; parcă adunase întrânsul, toată furia de pe lume, înfrânându-se să nu izbucnească în hohote de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
nume românești este evidentă. Pe lângă cei menționați deja, unul din negustorii armeni originari din Georgia se numea Luca, văcar, dar se întâlnesc și combinații onomastice interesante la evreii Leiba Luchian, negustor de vite în 1838, în Belcești 87, Zuilic Dascălu, crâșmar, în 1844, la Poleni 88 și Ițâc Cojocariu, de asemenea, crâșmar, în anul 1851 la Belcești 89. Credem, totuși, că cel de-al doilea nume, văcar și Cojocariu, făceau referiri, de fapt, la îndeletnicirile pe care cei menționați le practicaseră
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
armeni originari din Georgia se numea Luca, văcar, dar se întâlnesc și combinații onomastice interesante la evreii Leiba Luchian, negustor de vite în 1838, în Belcești 87, Zuilic Dascălu, crâșmar, în 1844, la Poleni 88 și Ițâc Cojocariu, de asemenea, crâșmar, în anul 1851 la Belcești 89. Credem, totuși, că cel de-al doilea nume, văcar și Cojocariu, făceau referiri, de fapt, la îndeletnicirile pe care cei menționați le practicaseră. Din perspectiva izvoarelor care ne-au stat la îndemână, comunitățile umane
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
anume înăuntru 1774 iunie, în ordinea strictă de acolo: Andrieș șoltuz, Petre moscal, Iordache mărginean, Vasile Zazonți, Ion sin Durduc, Vasile Pătencu, Mihai apar, Ioneș Pulihacu, Georgie Chandaga, Gherasim, Andrieș sin Cojocar, Tănase voduvoiu, Constantin casap, Nichita zet sîrboaicei, Ștefan crîșmar, Say rusul etc. (Academia de Științe a R.S.S Moldovenești, Institutul de Istorie, Moldova în epoca feudalismului, vol. VII, partea I, Recensămintele populației din anii 1772, 1773 și 1774, Editura Știința, Chișinău, 1975, p. 370). footnote> . La Sănătoasa, curtea în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
special, mai întâi, în primul rând, îndeosebi etc., i se dă prioritate, favorizând acordul la singular al predicatului." (punctul f). Se dau exemplele Frumusețea și mai cu seamă blândețea ei și-a spus cuvântul., Venea cu Vitoria Lipan nu numai crâșmarul, ci și județul satului, ș-un străjer. (M. Sadoveanu, Baltagul). (E) "dacă predicatul e impersonal, indiferent de structura subiectului multiplu, rămâne la singular" (punctul g). Se dau exemplele E ușor de citit și de scris., A ierta prostia și a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
îi seamăn în această privință. A făcut armata la jandarmi și a funcționat și ca sanitar. Era mândru de tot ceea ce făcea. Era un bărbat frumos, arătos, bine legat și avea un șarm aparte. La un moment dat a devenit crâșmar. Un crâșmar care nu numai că dădea de băut pe datorie, dar bea și el cu clienții; asta nu putea să ducă decât la faliment. S-a angajat apoi la gară ca ajutor de fochist și a ajuns deosebit de repede
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în această privință. A făcut armata la jandarmi și a funcționat și ca sanitar. Era mândru de tot ceea ce făcea. Era un bărbat frumos, arătos, bine legat și avea un șarm aparte. La un moment dat a devenit crâșmar. Un crâșmar care nu numai că dădea de băut pe datorie, dar bea și el cu clienții; asta nu putea să ducă decât la faliment. S-a angajat apoi la gară ca ajutor de fochist și a ajuns deosebit de repede fochist. Era
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
vița, această cifră e suverană; ca petale de exemplu. L’a ales și pe 6, pentru celălalt mare grup de plante superioare: monocotiledonatele, precum crinul ori laleaua. Ce produce vița? Evident vin, un lucru tare tentant, motiv pentru care toți crâșmarii lumii și din toate vremurile i-au adăugat apă; l’au entropizat adică. Pentru asta, François Villon le-a menit cumplite pedepse: ...de paloș, de baltag și de cuțit de țeapă și de furcă otrăvită... ...să fie dați grămadă la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a menit cumplite pedepse: ...de paloș, de baltag și de cuțit de țeapă și de furcă otrăvită... ...să fie dați grămadă la pământ... ... tăiați la beregăți să-i rupă chinul și’n fund de iad să stea cât mai curând crâșmarii care ne botează vinul!... Doar că, miloși din fire, bețivii Evului Mediu au găsit altă soluție: paharul din lemn de iederă, prin porii căruia apa de prisos se scurge... Treabă sigură, căci apa din struguri nu-i totuna cu cea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de voință a tinerilor satului, organizată pe bază de legi nescrise, ancestrale, în fiecare an la începutul postului crăciunului. Ea e condusă de un jude (primar), ales de toți ceilalți membri ai cetei odată cu alegerea și a unui așa zis crâșmar, în fond un alt membru al cetei care are condiția și capacitatea să gestioneze toate bunurile materiale, mai puțin bănești ale asociației astfel constituite. Ceata trebuie să angajeze o gazdă la care se strâng în vederea repetării colindelor, pregătirii repertoriului pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
era constituită și în stare de funcționare, adică de Sfântul Andrei, de Sfântul Nicolae, de Sfântul Ștefan, de Sfântul Vasile și de Sfântul Ioan. Apoi feciorii mai aduceau bătură, mai ales vin de la producători, pe care-l dădeau în seama crâșmarului numit. Acest vin era consumat de ceată, dar dacă existau posibilități, se aducea mai mult. Prisosul se vindea oamenilor satului care veneau să petreacă cu ceata, cu oarece supra preț, ca să mai aducă ceva câștig. Pe toată durata sărbătorilor, ziua
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și Isăcescu, dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului [...] care ar fi făcut bisericuța, mai târziu a familiei Emninovici 1. Declarația unui boier hotarnic consemnează că, la vremea respectivă, ipoteștenii erau prisecari, crâșmari, haidăi și plugari 2, adică oameni care veniseră și se așezaseră pe moșie asumându-și obligații față de stăpânii ei. În ceea ce privește bisericuța familiei, informația este directă: în cele din urmă [...] prin ajutorul locuitorilor și venitul de la cârciumile satului, s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Iacoban: "D-le Cuza, vă rog să-mi spuneți cu ce se deosebește alcoolul produs de jidani de alcoolul produs de creștini?" (P. Andrei, "Discursuri parlamentare", p. 367 era vorba de o polemică aprigă cu antisemitul A.C. Cuza, ce denunța crâșmarii evrei ca... otrăvitori ai țărănimii!) Urmașii urmașilor deputatului Iacoban, în speță, subsemnatul, s-au ilustrat (apud Sântimbreanu) mai consistent. În carte sunt pomenit de 4 (patru) ori. Odată cu numele și-atât (nu s-a găsit nimic demn de reținut din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dus în Nirvana lui Schopenhauer, eară trupul i s-a mai târâit câțiva ani, până când, în floarea vieții, s-a dus și el tot acolo..." Poetul n-ar fi altceva decât un... cârciumar ce otrăvește nația: "ne tânguim atât împotriva crâșmarilor care ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ani, până când, în floarea vieții, s-a dus și el tot acolo..." Poetul n-ar fi altceva decât un... cârciumar ce otrăvește nația: "ne tânguim atât împotriva crâșmarilor care ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se "cu cetirea lui Eminescu, în detrimentul dezvoltării ei intelectuale, estetice și morale." Pudicul canonic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
A, uite mobilul colegului. Uneori, când pleacă, din grabă ia acasă telecomanda în loc de telefon." Convenim să rămână ușa deschisă. E vineri după amiaza, numai noi în toată clădirea, cum e mai bine. Calculatorul meu e virusat. Villon ura de moarte crâșmarii care toarnă apă-n vin. Eu, reprezentant al veacului XXI, i-aș strânge de gât pe șmecherii care vâră tot soiul de porcării în nevinovatele calculatoare ale simplilor cetățeni, dar mai întâi i-aș băga cu degetele în priză și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]