1,093 matches
-
pe care-l rugasem să-ți arate misiva mea, pentru a nu fi obligat să mă repet. Cum am scris recent lui Barbu, singura nedumerire este că Pintilie n’a fost decorat de guvernul maghiar. Într-adevăr, nici cel mai crâncen dușman al țării n’ar fi fost în stare să realizeze această lucrare atât de defavorabilă României. De la întoarcerea de la Paris, nici o vorbă de la Eugen sau de la Cioran. Es-tu logé à la même enseigne? O rugăminte: dacă ai un
Alte scrisori către Arșavir Acterian () [Corola-journal/Imaginative/13490_a_14815]
-
noi demisii în Comisia Guvernamentală pentru Conservarea și Administrarea Rezervației de Bărbați. Responsabilele cu BUNELE MANIERE și SPĂLATUL și-au luat lumea-n cap, după ce mai întâi au zăcut în concediu medical, una cu criză de bilă, cealaltă cu depresie crâncenă. Au fost aduse în rezervație profesoare care au încercat cu delicatețe să elimine din comportamentul exponatelor următoarele: scărpinatul în public, aranjatul, din cinci în cinci minute, al aparatului din pantaloni, urinatul cu ușa deschisă la WC, concursurile de flegme/râgâituri
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
Care-i maximum de nebunie la care s-a ajuns vreodată în cuplul vostru?”. Sau poate ați auzit de la alții povești despre gesturi demente. Eu am auzit așa până acum: - ea i-a tras de volan, în timp ce executau o ceartă crâncenă în mașină - ea i-a pus șampon în mâncare - ea și-a tăiat hainele cu foarfeca, le-a pus într-un sac și le-a dus la ușa lui - ea a tăiat perdelele cu foarfeca - ea l-a dat jos
Mai bine la zdup decât căsătorit? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19606_a_20931]
-
care mor și visele și anii, /oftăm prelung în deznădejdi amare: O, Eli, Eli lama sabactani! / Credința însă biruie năpasta, /cădelnițându-și ruga în tăcere. /Călăii ne străpung cu suliți coasta /și ne adapă cu oțet și fiere. / În urletele crâncenei gheene, /din zvârcolirea cărnii sfâșiate, /sclipește-n diamantul de pe gene /lumina jertfei noastre ne-ntinate. Pe creasta de văpaie a credinței, /noi știm, în greaua zbatere-a durerii, /că încolțește-n miezul suferinței /grăuntele de foc al Învierii. Ni-i ruga
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
carte aparte prin scriitura ludică, esoterică și filosofică, lucrarea «Comedia Infra-Umană», recuperează un autor, Mihail Avramescu, cu o însemnată cotă în perioada interbelică. Eseul este activat de personaje, unele recognoscibile, altele doar... stranii: Sultan Cioculescu, Profesorul Artur Dinamit, Poetul Barbă Crâncen, Mircea Eliade, Vicarul Patriarhiei ș. a.“, precizează poetul Robert Șerban, directorul Editurii Brumar. S. POPOVICI Concursul de creație l Pentru tineri poeți Autorii de versuri care încă n-au împlinit 35 de ani, nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor din
Agenda2005-33-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284079_a_285408]
-
splendidă viață! O dragoste nedeslușită mă consumă pentru ceva care e miezul ei", concluzia fiind neliniștitoare ca ieșire din aceste oscilații epuizante: "frumusețe, minuni pe zi ce trece pier, spaima începe din nou să mă roadă în acest oraș, mai crâncenă; nu cumva voi înnebuni?" (p. 176). Individul își pierde contururile clare, identitatea este pulverizată. Starea de dezagregare interioară se rezolvă în bacovianism sau în bufonerie (p. 171-172). Discontinuitățile interioare vorbesc despre "un suflet mort" (p. 186), "deprimat, năucit" (p. 179
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
șirul nesfârșit de acuzații au mai adăugat și așa-zise „întâlniri secrete cu membri ai Oastei Domnului”, socotită grupare subversivă și temă preferată la interogatorii. Prieteni și informatori Locotenentul major Constantin Feraru se dovedi a fi unul dintre cei mai crânceni anchetatori din perioada ei de detenție. Întrebând-o ce prieteni a avut în libertate, ea l-a numit cu mândrie, începând astfel cu cea mai importantă cunoștință a sa, pe patriarhul de atunci al Bisericii Ortodoxe Române, Iustinian Marina. Apoi
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
creștin, capătă pecetea spiritului, ceea ce până la creștini n-a realizat nimeni. 90. Eu cred că războiul nu este făcut de oameni; e mult prea serios. Îl face Dumezeu. Cum ne dă și cutremure, ne dă și război. 91. Cei mai crânceni și mai străluciți soldați sunt cei ai popoarelor religioase. Când mori sub drapel, te gândești că te duci la strămoși. Dar o armată care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, în care fiecare soldat avea
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
VIS ALB (POVESTE) Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Grupul de călăreți se distingeau năluci întunecate peste întinderile albe încarcerate sub cușmele de zăpadă și sub gerul ce-și înfipsese colții crânceni în coastele colinelor și în toată suflarea naturii. Goana cailor sfâșia liniștea așternută peste întinderile cernite ale Văii Întunecate, străbătută de râul ale cărui valuri de un cenușiu tulbure șerpuiau ascunse pe sub pietre și nisipuri înșelătoare. În acel anotimp invernal
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
albi, imenși umblau impasibili prin bazin, ursuzi, gândindu-se, poate, la paradisul alb de la Polul Nord pierdut pentru vecie. Mult mai naivi mi s-au părut niște urși grizli, masivi, într-un alt bazin, mare și acesta, care desfășurau niște expediții crâncene în jurul bazinului, expediții rapide, fioroase, manifestând patimă, ură față de tot și toate pe lumea asta. Urcau vitejește pe niște stânci artificiale, foarte colțuroase, stânci așezate chiar în mijlocul bazinului. Astfel, bieții urși, își amăgeau idealurile înalte moștenite din străbuni. Ca să nu
ÎN VIZITĂ LA GRĂDINA ZOOLOGICA DIN BEIJING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384596_a_385925]
-
sau explodând cu bucurie copilărească în lăstarii noi ce se grăbesc să acopere amputările trecutului. Privind ciclul de tablouri intitulat de pictoriță, mai în glumă, mai în serios „Șandramalele”, gândul m-a dus la poezia lui Arghezi (Omule): „ O lăcomie crâncenă, nebună/ adună, omule, adună/.../ îți trebuiesc palate și veșminte/ să-ți zacă-n ele hoit și oseminte/ morminte, omule, morminte”. Și zâmbind, pictorița mi-a confirmat că uneori s-a gândit și ea la poet, conștientizând că sursa sa de
PENELUL LUMINII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382890_a_384219]
-
spune că nava avea și o pivniță unde toți cei din echipaj, care nu l-au ascultat pe căpitan erau închiși și chinuiți de către căpitan în cele mai teribile moduri. Navă ascundea și multe comori, pentru care căpitanul avusese bătălii crâncene. Căpitanul fantomă va rămâne mereu o legendă vie și plină de mistere ......... Majuru Maria Theodora (M.C.D.)
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93061_a_94353]
-
coama aceea era granița dintre noi și Țară. Dacă ar fi ziua și cum dumneata ai ochi buni, ți-aș putea arăta cu degetul urmele cazărmii unde se adăposteau finanții regimului politic trecut și cu cari am dus o luptă crâncenă în negustoria noastră. Ocolind cu multă grijă acel punct am adus porumb și vite din țară, la prețuri mai ieftine și le vindeam aici mai scump. - Și nu v-au prins finanții niciodată? - riscai să-l întreb pe Moș Damaschin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
Fericită coincidență, Ziua Națională a reunit în Sala Ferdinand a Primăriei veteranii și văduvele de război în Anul Veteranului 2015.O asistentă selecta și-a plecat fruntea plângătoare prin flori și Diplome în fața unor urmași ai faptelor crâncene din istoria scrisă cu sânge. Vorbitorii, P.S Timotei, Arhiepiscop,Doru Sinaci, Horia Truta, Ioan Tuleu, Corneliu Pădureanu, Vasile Heredea au ținut să nu fie aplaudați aceste ofrande să le prmeasca cei sarbatoriti.Moderator, Zoltan Lovas a dat micrfonul uni
DE ZIUA NATIONALA AU FOST CINSTITI VETERANII SI VADUVELE DE RAZBOI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383211_a_384540]
-
să renunț la ea. Era ca și cum aș fi fost îndrăgostită de cineva care nu-mi împărtășea dragostea. Pur și simplu nu puteam să-i zic adio și să încep una nouă cu o altă folie de aluminiu. Era noiembrie, frig crâncen, respirația mea scotea aburi eleganți în aer. Fațada casei era acoperită de o pânză încâlcită de crengi, ca un șal aruncat lejer peste umeri. Frunzele moarte de pe jos erau îmbibate de ploaie, întunecate și triste, fără pic de roșu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
primăverii îl inspiraseră pe Oleg să interpreteze opera lui Purcell în alt fel. Explicase interpreților și orchestrei că războiul dintre cei doi regi, Arthur și saxonul Oswald care-i răpise logodnica (Emmelina) lui Arthur nu era altceva decât o luptă crâncenă între forțele naturii pentru a afirma iubirea omenească. Era vorba de o feerie erotică. Chiar și luptele dintre magicienii Merlin și Osmond nu erau altceva decât opoziția dintre două aspecte ale aceleiași iluzii. Iluzia neagră și cea albă, toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
a unei perne. Căci ce putea fi? Felul în care arăta trupul aproape dezgolit al domnului Clossettino nu era în nici un caz firesc. Chiloții zburară și ei la rândul lor, fără nici cea mai mică șansă de întoarcere pe corpul crâncenului lor stăpân, întrucât nimic nu se întoarce de niciunde, niciodată, asemeni unei uși pe care, dacă totuși mai poți spera a putea intra cândva, odată ce-ai închis-o în urma ta, imediat reintrat, nu vei găsi aceleași lucruri, ci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ploaia. Un ofițer husar cu chip rubicond și cu mustăți zbîrlite, Încadrat de puștile lungi a doi ulani croați care-i stăteau În părți, Începu să citească sentința. Avea o voce spartă, care răsuna a gol În celulă. Sentința era crîncenă și neîndurătoare, moarte prin spînzurare. TÎnărul nobil participase cu arma În mînă la o revoltă, la unul din acele puciuri care din cînd În cînd mai zguduia imperiul, țîșnind pe neașteptate cu Înverșunare, cu deznădejde, cu multă vărsare de sînge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
altar și să fugă din Paris pentru a se Întoarce la Barcelona. Mormîntul fără nume nu a fost găsit niciodată, iar la puțină vreme circulase altă versiune: urmărit de ghinion, Julián Carax murise În orașul său natal, În cea mai crîncenă mizerie. Fetele de la bordelul unde cînta la pian făcuseră o chetă pentru a-i plăti o Îngropăciune cumsecade. CÎnd sosi momentul plății, cadavrul fusese deja Înmormîntat Într-o groapă comună, lîngă trupurile unor cerșetori și ale unor oameni fără nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mai adesea cuvinte pe care nimeni nu le înțelegea, se oprea pentru a lupta cu o nuielușă de alun împotriva unui adversar invizibil, pleca iarăși sărind și murmurând „Tâgâdâm, Tâgâdâm, Pam, Pam“. O luă razna într-o zi de bombardamente crâncene. Geamurile se zgâlțâiau la fiecare cinci secunde precum suprafața apei la un viscol puternic. Aerul era plin de mirosul de praf de pușcă și de stârvuri. Puțea până și în case. Astupam crăpăturile ferestrelor cu cârpe umede. Puștii povesteau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
și capriciile zeului războiului. -8- Rafinarea unei rațiuni polemice. Pentru a duce un război contra războiului, Lucrețiu propune o epistemologie radical demistificatoare. Instrumentul lui? O rațiune polemică, în sensul primar al cuvântului: cine pleacă la luptă, conduce asalturi, dă lovituri crâncene și se hrănește cu cadavre părăsite pe câmpul de bătălie intelectual. Poemul expune o odisee marțială contra a tot ceea ce îi împiedică pe oameni să se bucure, deci să trăiască: temeri, frici, iluzii, ficțiuni, fabulații. Pe linia de ochire se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ochii mei am văzut, Din senin cum s-a pornit Să fulgere, să trăsnească, Norii să se răscolească, Să cadă ploaie cu piatră... Of!... și furtună blestemata La pământ totul culcă, Cerul mi se-nnegura... Prin păduri vântul strigă, Glasul crâncen îi era, Potop mare mi-aducea... Apa-n valuri îmi creștea Și fără milă îmi lovea Podul, pe care-l smulgea, Când pe el nuntă trecea, Când pe el nuntă trecea. Iar pe malul celălalt Mirele, -n albu-mbrăcat, Cu spaimă
MIREASA DE LA NAMOLOASA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364492_a_365821]
-
anului în noroaie, de soția sa iubitoare, de manelele și sarmalele tradiționale, în fine, de tot ceea ce numim specific autohton. Poate de asta, deși totul era ca în visurile sale, la un moment dat, a avut, pe fondul unei beții crâncene, o fantezie cu păunul preferat al lui Mbobo. În consecință, ceva mai negru ca de obicei, Mbobo l-a îmbarcat pe o plută cam șubredă urându-i „bon voyage” cu ajutorul unor grenade și rafale de automat. Convingându-l astfel să
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
De a sa mămică, dură, fără milă. Genele-i sunt ude, scâncetu-i ușor, Frig și foame-i este, muguraș de floare, Oare, ea, pe unde-i, ce liniște are? Somnu-i dă târcoale dar și-al mamei dor... Părăsit în stradă, crâncenă durere... E micuț, plăpând, n-are nicio vină Ura mamei n-o vrea fără de pricină El așteaptă, încă, doar o mângâiere. Speriat și singur cere ajutorul Nimănui nu-i pasă, nimenea nu-l vede Doar luna-i zâmbește... ea ce
O VIAŢĂ NEGLIJATĂ... de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362303_a_363632]
-
De a sa mămică, dură, fără milă. Genele-i sunt ude, scâncetu-i ușor, Frig și foame-i este, muguraș de floare, Oare, ea, pe unde-i, ce liniște are? Somnu-i dă târcoale dar și-al mamei dor... Părăsit în stradă, crâncenă durere... E micuț, plăpând, n-are nicio vină Ura mamei n-o vrea fără de pricină El așteaptă, încă, doar o mângâiere. Speriat și singur cere ajutorul Nimănui nu-i pasă, nimenea nu-l vede Doar luna-i zâmbește... ea ce
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]