107,738 matches
-
intervenții cum sunt cele ale lui G. Călinescu și T. Vianu aducând un plus de valoare cunoașterii. Necesar pentru înțelegerea textului este Glosarul. Am avut curiozitatea să-l citesc independent de pagina vizată. A fost reală delectare. O lume care creștea năucitor din atâtea însemne particulare ale secolului XIX, reconstituire a epocii prin imagini care imprimă dinamică paginii, odată cu mult necesara claritate a ei. Alături de Glosar, Bibliografia se constituie într-un portret viu și generos al gândirii umane, departe de a
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
baie - miza fiind racolarea lui ca spion. Probabil că în Franța curierii diplomatici n-o duc rău. Personajul lui Deville e răsfățat din punct de vedere financiar, dar altfel, în mod credibil, are probleme: e părăsit de soție din cauza meseriei, crește împreună cu mama sa un copil de patru ani, caută zadarnic o femeie perfectă. Superelegant, specialist în parfumuri, săli de gimnastică și de... forță, frecventând cele mai elegante hoteluri, restaurante, baruri, plaje celebre din metropolele cele mai "strălucitoare" ori în decădere
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
chiu, cu vai că de departe, sosesc grabnic către mine, niște înjurături strașnice. Îmi rănesc timpanele. Mă îndrept cu greu de șale și văd chipuri fioroase care apar și dispar din lan, cînd sus, cînd jos. În cîteva secunde fețele cresc, ca și disperarea mea, ca și vina mea. Să iau floarea, să las floarea, să o iau... Las floarea pe pămîntul despicat de secetă și fug la mașină. Scap. Mai merg ce mai merg, mă apropii de oază. Verdele se
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
ți se vând adevăruri, ci jumătăți de adevăruri. Nu ești o spirală, și o știi bine: niciodată n-ai putea fi împiedicat să ai nostalgiile tale de melc. Dar nici melc nu ești, iar fericirea care slujește drept nadă nu crește în deșertul solitudinii. Atunci, ce ești? Amândouă la un loc, o fustă asortată la un veston sau un liliac ambiguu? E posibil, într-adevăr, asta să fii; atunci, însă, dacă îți ești ție însuși dușman cine va mai îndrăzni să
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
fi cuprins în primul milion. Ei bine, nu vei fi cuprins în el: asta e sigur, sau pe aproape, căci îți datorez sinceritate. N-ai jucat niciodată la loterie? Dacă ai făcut-o, de câte ori ai câștigat? Știi că pe măsură ce numerele cresc, cu atât scad șansele, iar așteptarea devine deznădăjduitoare și zadarnică. Ești în stare să spui, poate că ai și spus-o: stă scris, așadar, că nu voi câștiga niciodată! Spune-ți același lucru, căci ceea ce-ți propun nu e
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
ea colibele nenorocite din viața reală. Senatorul își prelungi discursul cu două citate în latină, ca să lase timp pentru pregătirea farsei. Făgădui mașini de fabricat ploaia, crescătorii mobile de animale domestice, balsamuri ale fericirii ce aveau să facă legumele să crească în solul arid și ciorchini de clopoței la ferestre. Cînd văzu că lumea-i plăsmuită era gata, o arătă cu degetul. - Așa vom fi, doamnelor și domnilor - strigă. Priviți. Așa vom fi. Publicul se întoarse. Un transatlantic de hîrtie pictată
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
ale cărei rămășițe ajunseseră îngrășămîntul propriei grădini de conopoidă, ci fusese îngropată întreagă și cu numele-i de olandeză în cimitirul satului. Fiica îi moștenise culoarea și talia, și ochii aurii și uimiți, ai părintelui ei, iar acesta socotea că creștea fata cea mai frumoasă din lume. De cînd îl cunoscuse pe senatorul Onésimo Sánchez, în prima campanie electorală, Nelson Farina îl implorase să-l ajute ca să facă rost de o țidulă falsă de identitate care l-ar fi pus la
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
după porcul speriat. În curte, a intrat, târându-și picioarele, Însă drept ca lumânarea, și moș Gogu, tatăl lui Gheorghe. Stătea cu baba lui, singuri, dezlipiți de sat, Într-o casă, În gura unei vâlcele, rupt parcă de lume. Acolo, crescuse și Elena. Singură, doar ea și pajiștele de pe dealuri. - Scăpă! Aoleo, scăpă! Păzea, tataie, că te mușcă arătarea!, s-a amuzat ea, care trăia momentul ca pe un spectacol al copilăriei fără de sfârșit. - Hai, bă, moș Gogule, nu vezi că
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
mut și iarăși m-am făcut purpură, ca În fața unui Dumnezeu, la spovedit. - Pentru colind, uite, moșule, ia de la mine bănuții ăștia și ascultă-l pe băiat! E, o idee, mai copt! Din ei, dă-i și lui, că ați crescut Împreună! Și Împreună să fiți, ca frații, oriunde ați fi!, m-a scos din Încurcătură bătrânul. Elena s-a uitat mai Întâi spre bani, apoi, la mine. Nu știa ce să facă. - Lasă, că Îți dau eu! N-ai auzit
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
ca jurnaliștii/ de ocazie în preajma unui eveniment de scandal, ce spaime/ de prunc părăsit în City Hall sau pierdut printre mașinile/ de noroc din New Jersey, speriat prin Harlem, ucis/ prin Brooklyn, circumcis prin The Bronx, înfiat prin Queens/ sau crescut fără griji prin Manhattan, viitor de apaș/ în St. Museum of Natural History, colț cu Brâncuși în/ Metropolitan Museum of Art, lecție frîntă pe genunchi ca/ vreascurile uscate în pădurea de acasă, mult prea în urmă/ dar vie aici într-
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
vreme, până la grozăviile războiului de pe frontul de est la care fusese silit să participe. Apoi veneau, prin ironie, Regman, Negoițescu și Doinaș. Dacă ceilalți erau, în marea lor majoritate liberali, Sârbu era chiar un om de stânga, convins și sincer, crescut în spiritul sindicalist-minier de la începutul secolului: n-avea nimic comun cu bolșevicii, care au sfârșit prin a-l băga la pușcărie, ca și pe toți alți oameni de stânga, după cum bine știm. Cu Doinaș am lucrat cot la cot vreme
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
panică în rândul populației, ei se prefac că nu pricepce se întâmplă. Dar acesta e doar începutul. Cu noile legi trecute prin parlament cu viteza acceleratului, cu obsesia pesediștilor de-a transforma România într-un cimitir pe mormintele căruia să crească doar frunza verde a autoritarismului de partid și de stat, nu trebuie să fii o prezicătoare din cele dragi lui Iliescu pentru a ști cum va arăta, în scurt timp, țara: un loc viran lugubru, în care se aud doar
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
în această stranie poveste - inițial reprezentanți ai autorităților locale din Tulcea au afirmat că sînt la curent cu acest accident. S-a spus că Sorin Ovidiu Vîntu e în drum spre spital - nu se știa către care. Fabulația a tot crescut pînă cînd "accidentatul" a dat o dezmințire unui post de televiziune. Din acel moment, accidentul a intrat în ceață, în ordine inversă. Reprezentanții oficialităților au dat înapoi pe toată linia, declarînd că au fost greșit înțeleși de presă. Nu s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
și în felul de a se îmbrăca! O adevărată luptă de idei, de cea mai pură calitate! în concluzie: nu putea scrie despre Alexandru Mușina altfel cineva din București (pardon, Craiova), cineva nășit de Manolescu și apropiat de Lefter, cineva crescut la școala postmodernismului, deci convertit prin naștere, cineva prieten cu C. Rogozanu, cineva de sex feminin (poantele favorite ale lui Alexandru Mușina sînt cu dame, gîsculițe, demimondene, provinciale, zburătoriste etc.), în fine cineva care scrie din orice altceva decît din
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
depășită. M.P.M.: Françoise Choquard, după toate aceste considerații literare, destăinuiți-mi ceva și despre familia dumneavoastră, despre locul pe care-l ocupă în raport cu literatura. F.CH.: Bună întrebare! Se împlinesc în curând douăzeci de ani de când sunt văduvă. Având de crescut patru fete, am ajuns să scriu destul de târziu și în multe privințe am fost autodidactă. Fetele mele au mers pe căi diferite: una este pictoriță, alta, cu precădere, mamă (cu tot ce se cere azi pentru educația, instrucția și dezvoltarea
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
și care reușesc să-și determine marile puteri să livreze statelor subdezvoltate un secol XX second hand, în locul unui secol XXI nou nouț. Altundeva, Valeriu Mârză din Dorohoi depune la banca "Credit moldav" un CD cu muzică lăutărească apoi dobânzile cresc, ajunge, apoteotic, să scoată din cont muzică angelică, dar nu suportă tensiunea și "le lipi îngerilor de frunte câte o bancnotă de un verde american, întrebându-i cu smerenie "bre băieți, nu vă supărați, da ceva muzică lăutărească nu știți
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
a alungat pe vînzătorul din el. Nimeni nu-l deranjează, nimeni nu-l întrerupe. Căldură mare, praf. Mașina demarează ușor. Deschid geamul să-l mai văd. Capul se mișcă în continuare, nestingherit. Cu o mică întîrziere urmează mișcarea și paralelipipedul crescut în creștet. Oricum, va vinde în cunoștință de cauză. Dacă va avea chef. De pe locul mortului privesc o lume vie, cu alt cod, pe care altfel n-am cum să-l descopăr. Se scurge pe la coada ochiului. Proprietăreasa de maci
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
Absurdul se mlădiază, devine delicat, înzestrîndu-se cu fragmente de pietate: "În nu foarte greaua curgere dinspre/ naștere spre moarte - cum ai răsturna un sac/ și colțurile ca niște călcîie devine ușoare-ușoare/ peste zăpada sfîșiată de culoare/ creierului prin care au crescut dinții/ e o icoană și noi ne-am întors de la fața ei// poate norii care știu unde se duc/ poate vatra de sînge a străzii/ poate soarele într-un ochi de ulei/ e o icoană, un zîmbet și noi ne-
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
Mihai Eminescu i-a recitit în întregime opera, anume pentru acest prilej. Nimic nu l-ar fi împiedicat să apeleze la texte mai vechi. Nu a făcut-o. A cerut să i se aducă de la Biblioteca Academiei cărți iar ele creșteau în mormane în jurul său. Era foarte bolnav, când citea și scria. Se izolase de lume pentru a-și urmări liniștit gândurile. Se înregistra singur pe bandă de magnetofon pentru a se verifica. Nu de puține ori, nemulțumit, ștergea banda și
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
cunoștință de cauză, a căutării rădăcinilor (Roots) românești, cercetătorul american a venit, În 1981, la Biblioteca Academiei Române, citind și răsfoind presa vremii interbelice, cu precădere, pentru a face studiu de caz, În privința lui Mircea Eliade, a istoriei În care a crescut și din care a ieșit din 1940. În expozeul său, eliadistul american se arată sincer interesat de dezbaterile medicului român canadian, deoarece polemicile sale nu sunt cu morile de vânt, ci cu detractori plătiți sau rău intenționați, ca să-și asigure
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
personagii fără nici o pregătire În acest teren. Speculațiile lor sunt simpliste, primitive și chiar extravagante și inadmisibile”. Venerabilul medic Francisc Ion Dworschak și-a Început Înaintarea de șah În anul 2000, adunând și edificând opinii, texte, documente, citind cu interes crescut pe Internet tot felul de limbaje existente privindu-l pe Mircea Eliade, pentru a se dumiri Întâi el, ca după aceea să-și poată asuma o judecată dreaptă. Unul dintre detractori, nestăpânit În violența lui, s-a numit Saul Bellow
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
Francisc Ion Dworschak a Întors informațiile avute ( În texte, documente, cărți, articole, conferințe, dezbateri, colocvii) pe toate fețele, Internetul devenindu-i bun și fidel prieten? Nutresc gândul că avântul ce și l-a luat după 2000 la Începutul cercetării a crescut măsurabil cu profunzimea vocației redescoperite În postura istoricului, a diplomatului de carieră. Știința medicinii i-a fixat lui Francisc Ion Dworschak În mod circular orizontul cercetării -, fiind vorba de un Om, și Încă unul de excepție, cum s-a arătat
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
cărți cu și despre Capitală, într-un justificat efort recuperator. S-ar putea spune astfel că volumul lui Zoltán Rostás, Chipurile orașului. Istorii de viață din București. Secolul XX, e o urmare mai mult sau mai puțin naturală a interesului crescut față de acest spațiu, însă asta numai dacă uităm condițiile speciale în care a fost construită cartea. Avem de-a face cu o selecție dintr-o serie de interviuri luate de autor, pe bandă de magnetofon, la mijlocul deceniului nouă, unor persoane
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
Cronicar Primarul și cărțile O anchetă instructivă a publicat, înaintea deschiderii lui Bookarest 2002, Ziarul de Duminică (nr. 19) sub titlul Devine lectura publică o Cenușereasă? Constatările sînt alarmante. A crescut producția de carte, a scăzut numărul de librării. Acest prim paradox nedumerește la fel de mult ca și refuzul unor librari de a-și declara vînzările. Ar fi, cică, "secrete". Autorii anchetei au calculat totuși singuri, luînd ca eșantion cea mai mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
nu sînt nici o clipă "controversați", sînt, de la început, inși venali, cu intenții dubioase și care - cumplit lucru! - vor să se îmbogățească. Nimeni nu pare să se gîndească vreodată care este prețul plătit de autorii cu pricina și că manualele nu cresc după ploaie, ca ciupercile, că nu se fac cu un simplu hocus-pocus, că nu se înmulțesc prin diviziune, ca amoeba. De aceea m-am gîndit să povestesc, în variantă soft și mult abreviată, povestea unui manual de limba și literatura
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]