1,523 matches
-
o aducă în față, de fiecare dată când lumea își pierde reperul dintr-un motiv sau altul. Biserica trebuie să lumineze calea, să limpezească multele confuzii, să călăuzească pe cei rătăciți și să opună tuturor rătăcirilor, reperul nealterat al valorilor creștinătății. Pentru a face toate acestea, ce sunt tot atâtea aspecte esențiale ale misiunii sale, Biserica are nevoie nu mai puțin de o viziune calificată, adică în stare să înțeleagă pe cei care nu o (mai) înțeleg.” Așa stând lucrurile, vom
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_euharistiei_intr_o_europa_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
a fost să avem cât mai multe legături cu restul țărilor europene. Am putea spune că visul lui Ștefan cel Mare era această Europă Unită. Și amintesc, în acest sens, faptul că era conștient de rolul său de apărător al creștinătății în Moldova și dincolo de hotare, scriind o scrisoarea în 1475 către principii creștini ai Europei, după biruința dobândită împotriva turcilor la Podul Înalt de lângă Vaslui, mărturisind credința sa și faptele sale, dragostea profundă întru Hristos, solicitând ajutoare pentru confruntările viitoare
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_in_ce_barca_ne_urcam_vavila_popovici_1364881325.html [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
și dincolo de hotare, scriind o scrisoarea în 1475 către principii creștini ai Europei, după biruința dobândită împotriva turcilor la Podul Înalt de lângă Vaslui, mărturisind credința sa și faptele sale, dragostea profundă întru Hristos, solicitând ajutoare pentru confruntările viitoare, în slujba creștinătății. „Noi, Stefan Voievod, vă spun că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți și în fiecare zi se gândește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea ... Auzind și văzând
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_in_ce_barca_ne_urcam_vavila_popovici_1364881325.html [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
de lângă Vaslui, mărturisind credința sa și faptele sale, dragostea profundă întru Hristos, solicitând ajutoare pentru confruntările viitoare, în slujba creștinătății. „Noi, Stefan Voievod, vă spun că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți și în fiecare zi se gândește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea ... Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_in_ce_barca_ne_urcam_vavila_popovici_1364881325.html [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
viitoare, în slujba creștinătății. „Noi, Stefan Voievod, vă spun că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți și în fiecare zi se gândește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea ... Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare. Pentru care lucru, lăudat fie Domnul Dumnezeul nostru. Țara noastră
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_in_ce_barca_ne_urcam_vavila_popovici_1364881325.html [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
încă pierzătorul întregii creștinătăți și în fiecare zi se gândește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea ... Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare. Pentru care lucru, lăudat fie Domnul Dumnezeul nostru. Țara noastră este poarta creștinătății pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care este țara noastră, va fi
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_in_ce_barca_ne_urcam_vavila_popovici_1364881325.html [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare. Pentru care lucru, lăudat fie Domnul Dumnezeul nostru. Țara noastră este poarta creștinătății pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care este țara noastră, va fi pierdută, Dumnezeu să ne ferească de așa ceva, atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie ... Noi, din partea noastră, făgăduim pe credința noastră
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_in_ce_barca_ne_urcam_vavila_popovici_1364881325.html [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
Pentru care lucru, lăudat fie Domnul Dumnezeul nostru. Țara noastră este poarta creștinătății pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care este țara noastră, va fi pierdută, Dumnezeu să ne ferească de așa ceva, atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie ... Noi, din partea noastră, făgăduim pe credința noastră creștinească și cu jurământul domniei noastre, că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru”. Din venerație adâncă pentru
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_in_ce_barca_ne_urcam_vavila_popovici_1364881325.html [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
ajute Dumnezeul strămoșilor noștri! Dar e mai comod, unde suntem noi niște loaze, vrăjite de orgia palavrelor bizantine, să aruncăm blamul pe națiune și întreaga ei istorie! N-avem nice o Misie la Gurile Dunării, n-am apăratu nice o dată creștinătatea, fiindcă drumul Turcului, Păgânului, era prin Banat, nu prin Codrii Bâcului. Ce păcat că o țară așa frumoasă, Românika, e locuită de românei! Trecutul nostru, istoric și cultural e de kkt, te piși pe el, conjectură de la care atârnă categoric
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
fi fost infinit mai mișto dacă Neamul Românesc se năștea mult mai târziu, ca dreptcredincios New Age, bivolar sau ateu. 12. Ștefan cel Mare, oricâte biserici ar fi înălțat, n-au fost sfântu, ci curvariu violator și n-au apăratu Creștinătatea, ci național-comunismul, iar tâlhariul de Mihai Viteazul n-au fost conștient că jefuind, ca un corupt, cât cuprinde, însăila prin fuziuni o Unire Mare. E și incorect politic ca o generație de fameni să fie pusă nemilos în situațiunea istorică
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
REBELE (29) - AFORISME (12) Autor: Harry Ross Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului • Pământul este foarte răbdător; suporta și binele, și răul cu același umor. • Cristos a fost primul evreu care s-a dăruit creștinătății. • Amorul are un singur defect: promite mult și oferă puțin. • Armele au fost produse totdeauna pentru apărare. Numai din greșeală, au devenit mijloace de atac. • Cântam ca să ne distrăm și de necazuri să uităm. Dracul e negru, dar nici noaptea
AFORISME (12) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1470311385.html [Corola-blog/BlogPost/381306_a_382635]
-
îi spunea că mulți se vor pune de-a curmezișul acțiunii. Însă Eminescu îi răspundea: „Dă fără milă în ei!” Cu această ocazie poetul a publicat un articol în Timpul în care spunea, printre altele, că Ștefan apărătorul Moldovei și al creștinătăți este un sfânt al Bisericii noastre strămoșești. Prin noiembrie în același an un ziarist anonim scrie în publicația liberală Democratul, atacându-l pe Poet, spunând că „Domnul Eminescu ne-a obijnuit cu nebuniile sale publicate în Timpul. Cu ocaziunea sărbătorilor de la
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1421388050.html [Corola-blog/BlogPost/359755_a_361084]
-
plumb topit în mizeria unui haos contemporan ce lovește ca un cal nărăvaș din copită trupul Omului actual, cerând la schimb suflete, din ce în ce multe suflete, care nu par a mai fi interesate de îndelung căutata mântuire a creștinătății. Ce mai contează că acești curajoși luptători ai Armatei Române din blestemații de Dumnezeu ani '40 au avut puterea să înfrunte toate măștile chipului hâd al morții, gerurile și lagărele-spital ale spațiului siberian, foamea, păduchii, umilințele felurite, nemiloasele anchete ale
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_paralela_45_1_magdalena_albu_1377340782.html [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
Cu telefon mobil și cu mașini luxoase... Aceasta se va petrece o dată cu reînvierea creștinismului. Monahismul este un mădular al creștinismului, care slăbește o dată cu acesta. Am ajuns la starea în care monahii s-au făcut precum mirenii, iar mirenii asemenea demonilor. Creștinătatea este foarte slăbită și nu știu dacă se va mai îndrepta. - Nici măcar după o nouă jertfă a creștinismului contemporan? - Dacă mai are sens. Totuși, după mine, închisorile au fost temeliile de regenerare a creștinătății noastre. Adică ceea ce trebuie să urmărim
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_este_greu_de_gasit_dar_nu_ti_trebuie_prea_multa_bataie_de_cap_ca_sa_recunosti_un_povatuitor_duhovnicesc_.html [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
precum mirenii, iar mirenii asemenea demonilor. Creștinătatea este foarte slăbită și nu știu dacă se va mai îndrepta. - Nici măcar după o nouă jertfă a creștinismului contemporan? - Dacă mai are sens. Totuși, după mine, închisorile au fost temeliile de regenerare a creștinătății noastre. Adică ceea ce trebuie să urmărim este străduința de bună voie: să te pui pe post, să te pui pe priveghere, să te pui pe rugăciune și să trăiești în numele Domnului. Să se simtă prezența ta oriunde ești. Așa, mâncare
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_este_greu_de_gasit_dar_nu_ti_trebuie_prea_multa_bataie_de_cap_ca_sa_recunosti_un_povatuitor_duhovnicesc_.html [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
oglinda unei hărți spirituale a națiunii române. Realizate pe lemn, sticlă ori metal (mai nou și pe piatră) „icoanele impresionează în primul rând prin diversitatea tipologică și prin tehnicile artistice folosite de iconari pentru realizarea lor”. Spre deosebire de alte spații ale creștinătății răsăritene, în care identitatea autorilor e cunoscută (cazul colecției de la mănăstirea moscovită Andronikov, consacrată creațiilor lui Andrei Rubliov (1360-1430) și altor discipoli ai vestitului Teofan Grecul ce a impus modelul bizantin în „cea de-a III-a Romă”), la noi
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/titus_vijeu_1427351187.html [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
sarcini, dar nu confuz, ci limpede în gânduri și faptă, dascălul și-a urmat mai departe ceea ce știa să facă de la începuturile misiei sale, adică să construiasă suflete și conștiințe, minți sănătoase și inteligente, demne de renumele acestei părți de creștinătate Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XXI) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 299, Anul I, 26 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxi_.html [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
Relicvele constau într-un fragment al Crucii, conservate la Roma și aduse pe Insula Sfânta Elena de mama Împăratului Constantin. Sfânta Coroană este fără îndoială cea mai prețioasă și cea mai venerată. Ea poartă 16 secole de rugăciuni fierbinți ale creștinătății. Coroana are un diametru de 21 de centimetri și este formată dintr-un cerc de ramuri împletite și prinse cu fir de aur. Între secolele VII și X, relicvele sfinte au fost transferate treptat în Capela Împăraților Bizantini și în
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
deosebită de cea a Epifaniei. Cu timpul, și anume prin prima jumătate a secolului V, ziua de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii a fost introdusă și în Biserica Alexandriei, apoi în cea a Ierusalimului, generalizându-se astfel în creștinătatea răsăriteană. La fixarea zilei de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii Domnului, s-a avut în vedere probabil și faptul că mai toate popoarele din antichitate aveau unele sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
mai presus decât cel feminin. În greutate. În realitate!?... Dar ce mai contează o sută de grame în plus sau în minus? Știm cu toții că nu aici este problema. Pogorârea Sfântului Duh este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății. Poate cea mai importantă! Practic, atunci a început implementarea unui proiect gigantic de civilizare a unei părți importante a omenirii. Creștinismul. Cum au putut cei 12 Apostoli să fie recunoscuți și, mai ales, crezuți? Acum și misterul acesta își pierde
TABLETA DE WEEKEND (4): CINCIZECIMEA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_weekend_4_sergiu_gabureac_1338721550.html [Corola-blog/BlogPost/358271_a_359600]
-
te-am câștigat Pe Fiul tău,să-L rogi,ca dincolo de moarte, Iertare să ne dea,că am trăit o viață plină de păcat! Tămăduiește Maică,suferința-n lume, Pierduți prin zări,azi rătăcesc iubiții tăi copii! Sub acoperământul tău, creștinătatea să se-adune, Și suferințele,să le preschimbi ,în bucurii! Tămăduire sufletului,tu să-mi dăruiești Stăpână, Și-a mea sprijinitoare-n viață,tu sa fii mereu! Iar la sfârșitul vieții,să mă iei de mână, Și să mă duci
IZVORUL NOSTRU DE TĂMĂDUIRE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1462486907.html [Corola-blog/BlogPost/380703_a_382032]
-
a Bisericii, Împărăteasă a Cerului și a Pământului, Crăiasa întregii omeniri. Când Mântuitorul lumii se afla în cumplitele chinuri pe Cruce, ca un Fiu iubitor, o lasă pe Mama Sa în grija ucenicului Ioan, instituind-o astfel, ca Maică a creștinătății, respectiv a Bisericii Sale: „Deci Iisus, văzând pe mama Sa și pe ucenicul pe care îl iubea stând alături, a zis mamei Sale: Fecioară, iată fiul tău! Apoi a zis ucenicului: Iată mama ta! Și din ceasul acela ucenicul a
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1367675074.html [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
să joace un rol mai mare în viața omenirii, pentru acest Iisus ce stăpânește inimile și sufletele contemporanilor. La întrebarea pusă cu bunăcuviință: „Cine este Domnul Iisus Hristos?” - putem răspunde deopotrivă cu întreaga Natură gătită permanent de sărbătoare, cu toată creștinătatea evlavioasă, cu întreg cerul de Îngeri, de Apostoli, de Profeți, de Martiri, de Sfinți, de Mărturisitori: Acesta este Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii! Întruparea și respectiv dumnezeiasca Jertfa sfântă a Domului nostru Iisus Hristos este dovada cea mai înaltă a
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1367675074.html [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
fapta, precum și a modului greșit în care purtăm dialogul cu ea. În încheiere, doresc să subliniez faptul că a sosit vremea și ceasul pentru reevaluarea metodei dialogului nostru teologic, bine articulat și judicios argumentat sau elaborat, cu Europa și cu Creștinătatea apuseană. Căci numai în cadrul spiritualității patristice și autentice - pe care suntem nevoiți să (re)cunoaștem cu toții că foarte mulți tineri o caută și o savurează din plin, este cu putință perceperea, din punct de vedere ortodox, a unității creștine, ecumenice
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_dialogului_intre_biserica_si_stat_in_societatea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
fapta, precum și a modului greșit în care purtăm dialogul cu ea. În încheiere, doresc să subliniez faptul că a sosit vremea și ceasul pentru reevaluarea metodei dialogului nostru teologic, bine articulat și judicios argumentat sau elaborat, cu Europa și cu Creștinătatea apuseană. Căci numai în cadrul spiritualității patristice și autentice - pe care suntem nevoiți să (re)cunoaștem cu toții că foarte mulți tineri o caută și o savurează din plin, este cu putință perceperea, din punct de vedere ortodox, a unității creștine, ecumenice
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_dialogului_intre_biserica_si_stat_in_societatea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]