1,093 matches
-
acest rol îl joacă partidele conservatoare cărora li se adaugă în Danemarca partidele radicale. Ar fi greșit să consideram familia liberală conservatoare drept mediatoarea laturii industriale și urbane a clivajului. Din contra, acolo unde nu există nici partid agrarian, nici creștin-democrat, conservatorii sînt cei care susțin voința politică a țăranilor, ca în cazul Angliei sau Franței. În țările catolice, credința religioasă a țărănimii face din aceasta din urmă o susținătoare fidelă a democrației creștine. Crearea partidelor care să apere interesele agricultorilor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
care uneau sindicatul și PC. În Franța, SFIO a întreținut mai întîi relații strînse cu CGT și apoi cu Forța muncitorească după război. Caracterul moderat al acestei ultime centrale a determinat PS să încerce o alianță cu CFDT, de origine creștin-democrată, dar fără prea mult succes, în timp ce în Spania legăturile între sindicate și partide se slăbeau. 2. Rolul Internaționalei. Fiindcă partidele muncitorești își au originea în acțiunea clasei muncitoare organizate, ar trebui să se dezvăluie trăsături istorice și sociale specifice fiecărei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
catolice și socialiste care s-au stabilit la Londra în timpul războiului. După Eliberare, Leon Blum împreună cu Daniel Mayer au devenit purtătorii lor de cuvînt dar s-au izbit de un exces de "patriotism de partid" din partea SFIO în timp ce crearea MRP, creștin-democrat, închidea porțile în această direcție. Din acest program nu a mai rămas decît "anemica" UDSR unde François Mitterrand și-a făcut debutul carierei militare. În Belgia, Uniunea Democratică Belgiană a întîmpinat același refuz al socialiștilor în ciuda avizului favorabil al omului
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Sursă: G. Colomé, op. cit., p. 27 Opoziția față de sistem a fost benefică pentru acesta din urmă căci Partidul Socialist Italian slăbind, a acceptat intrarea lui în jocul guvernamental din 1963 în favoarea apertura a sinistra dorită de Aldo Moro și de creștin-democrați. Antrenat treptat în vîrtejul creat de Prima Republică, PSI a reușit să-și păstreze o oarecare demnitate atîta timp cît a fost condus de "vechii" socialiști adepți ai lui Pietro Nenni, cum ar fi Sandro Perteni sau Martino. Spiritul modern
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
tentative au rămas fără efecte directe. Odată cu scindarea social-democrației pe considerente lingvistice, aripa flamandă, devenită Socialistische Partij, SP, a încercat o transformare după modelul olandez care includea creștinii de stînga ai grupului Doorbrak, dar fără să ajungă la puterea colosului creștin-democrat flamand. SP trebuie să facă față, astăzi, scandalurilor legate de finanțarea sa ocultă. Situația este și mai tragică în cazul PS belgian francofon care, decapitat de falimentul afacerii Agusta, legată de asasinarea fondatorului André Cools, participă la alegerile din 1995
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
numeroase țări, o existență mai mult sau mai puțin scurtă. Renunțînd la rădăcinile lor sociale, ele au întruchipat, pentru un timp, o nouă dreaptă. Cel mai vechi este Partidul Politic Radical Olandez care a intrat în Alianța Stîngii Verzi. Primarul creștin-democrat al orașului Palermo, Orlando, a creat un partid de acest tip, Rete, o rețea antimafia, un fel de extremă-stînga morală, membru al "polului progresist", slab din punct de vedere electoral cu excepția Siciliei dar influent intelectual. La cealaltă extremitate a spectrului
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
popular condus de José Maria Aznar păstrează influența acestora. În Europa, patru partide realizează unitatea organică a deținătorilor capitalismului liberal: CDU și CSU în Germania, Partidul Conservator în Marea Britanie și Partidul Popular Spaniol înființat de M. Fraga Iribarne. CSU Uniunea Creștin-Democrată Bavareză pare să fie cel mai de dreapta partid dintre partidele conservatoare. Contrar surorii ei, CDU, și siglei, CSU s-a definit chiar de la înființare ca fiind conservatoare, statutul partidului dovedind aceasta. Cît despre CDU, acesta s-a constituit, după
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
mai de dreapta partid dintre partidele conservatoare. Contrar surorii ei, CDU, și siglei, CSU s-a definit chiar de la înființare ca fiind conservatoare, statutul partidului dovedind aceasta. Cît despre CDU, acesta s-a constituit, după război, ca un autentic partid creștin-democrat cuprinzînd, ca o particularitate, o aripă protestantă. Totuși, evoluția sa, sub impulsul cancelarilor Adenauer și mai ales al lui Erhardt, l-a determinat să se distanțeze atît de clericalism (CDU a ușurat, de exemplu, procedura de divorț) cît și de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
voința politică a agricultorilor. Ea a reușit să strîngă și voturile categoriilor celor mai religioase ale societății daneze. În Franța, tendința centristă sau moderată, se regăsește în Centrul Social-Democraților creat de Jean Lecanuet. CDS a rezultat din regruparea, în jurul vechilor creștin-democrați, a diferitelor tendințe ale dreptei și centrului. El pretinde Partidului Republican rolul de motor în sînul UDF (Uniunea pentru Democrația Franceză), confederație giscardiană pe care a unificat-o atît cu acesta din urmă cît și cu Partidul Radical. 3. Partidele
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
-l încadrăm în funcție de PS. 4. Dreapta în sistemele nepolarizate. În anumite țări din Europa, ca de exmplu Italia, Suedia, Benelux, conflictul de clasă nu a reușit să polarizeze complet viața politică. În Italia și Țările de Jos, prezența unui partid creștin-democrat, capabil să atragă electoratul tuturor claselor sociale, a fost de natură să împiedice această polarizare. În Belgia, acest fenomen este chiar dublat de efectul prezenței partidelor regionaliste, a căror bază electorală este "interclasistă". Partidele burgheze suferă cel mai mult din cauza
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ultima întreprins( de Silvio Berlusconi. În Belgia, Țările de Jos și Italia, existența clivajului dintre Biserică și Stat și anticlericalismul original al liberalilor, au împiedicat constituirea unui mare partid conservator. O dată cu venirea anilor '60 și cu deschiderea spre stînga a creștin-democraților belgieni și italieni, fracțiunea conservatoare a acestor partide s-a orientat spre liberalii care au renunțat la anticlericalismul lor secundar, dar fără să cunoască succesul pe care l-a avut Forza Italia treizeci de ani mai tîrziu. În Belgia și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
contradicțiile dintre aripile lor muncitorești și burgheze: numai influența Bisericii a reușit să le mențină unitatea. După cel de-al doilea război mondial, partidele catolice au avut o tentativă de deschidere adoptînd filosofia "personalistă", foarte la modă pe atunci, devenind creștin-democrate. În Franța, legăturile Bisericii cu dreapta monarhistă au împiedicat crearea unui mare partid catolic. Fondarea MRP a avut loc prea tîrziu, iar acest partid, cu rădăcini slabe, n-a cunoscut niciodată succesul fraților săi belgieni sau italieni. Dacă partidele creștin-democrate
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
creștin-democrate. În Franța, legăturile Bisericii cu dreapta monarhistă au împiedicat crearea unui mare partid catolic. Fondarea MRP a avut loc prea tîrziu, iar acest partid, cu rădăcini slabe, n-a cunoscut niciodată succesul fraților săi belgieni sau italieni. Dacă partidele creștin-democrate au devenit prin excelență partide de guvernare, în Belgia, Italia și în Țările de Jos, nu același lucru putem spune despre cele anticlericale. De fapt, partidele specific anticlericale au fost înfrînte de dezvoltarea partidelor muncitorești care, în țările catolice mai
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să-și aducă aminte de MRP din 1945 și de legăturile lui cu CFTC pentru a o înțelege. Cît despre anglo-saxoni, ei o privesc ca pe ceva mult prea exotic. La aceasta trebuie să mai adăugăm, faptul că un partid creștin-democrat notabil, CDU-ul german, s-a transformat în partid conservator fără să-și schimbe nici denumirea, nici legăturile sale internaționale. Sub influența sa, Uniunea Europeană a Creștin-Democraților a avut o legătură instabilă cu dreapta europeană prin Partidul Popular European. Cu ajutorul acestei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ceva mult prea exotic. La aceasta trebuie să mai adăugăm, faptul că un partid creștin-democrat notabil, CDU-ul german, s-a transformat în partid conservator fără să-și schimbe nici denumirea, nici legăturile sale internaționale. Sub influența sa, Uniunea Europeană a Creștin-Democraților a avut o legătură instabilă cu dreapta europeană prin Partidul Popular European. Cu ajutorul acestei analize putem reformula ideile de pînă acum. Sîntem de părere că denumirile partidelor nu constituie un criteriu valabil de clasificare și atunci vom lua în considerare
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
vedea că aceste trăsături distincte schițează o familie de partide, a cărei imagine foarte omogenă nu oferă tipuri particulare. În plus, vom contura și pericolul unui posibil declin al democrației creștine în anumite țări. 1. Trăsăturile comune A) "Interclasismul". Partidele creștin-democrate reflectă, destul de fidel, structura socială a comunității catolice, și anume, faptul că ele dispun de o bază militantă și electorală care se răspîndește în ansamblul claselor sociale. Alegătorul care votează pentru democrația creștină nu ia această hotărîre funcție de apartenența sa
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
clasele de mijloc sau la clasa muncitoare, ci funcție de gradul de implicare în comunitatea catolică. Această implicare poate fi de natură mai mult sociologică decît spirituală. Am văzut că partidele burgheze majoritare puteau atrage o parte din electoratul muncitoresc. Cazul creștin-democraților este foarte diferit. Atunci cînd working-class Tories se manifestă printr-o conștiință de clasă slabă și printr-o absență a sindicalizării, muncitorii creștin-democrați participă la clasa muncitoare organizată. Democrația creștină se sprijină pe organizațiile sindicale puternice și revendicative, privilegiu pe
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sociologică decît spirituală. Am văzut că partidele burgheze majoritare puteau atrage o parte din electoratul muncitoresc. Cazul creștin-democraților este foarte diferit. Atunci cînd working-class Tories se manifestă printr-o conștiință de clasă slabă și printr-o absență a sindicalizării, muncitorii creștin-democrați participă la clasa muncitoare organizată. Democrația creștină se sprijină pe organizațiile sindicale puternice și revendicative, privilegiu pe care-l împart cu partidele muncitorești. Acolo unde, ca în cazul Flandrei, clasa muncitoare nu s-a decreștinizat, creștin-democrații obțin mai multe voturi
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
absență a sindicalizării, muncitorii creștin-democrați participă la clasa muncitoare organizată. Democrația creștină se sprijină pe organizațiile sindicale puternice și revendicative, privilegiu pe care-l împart cu partidele muncitorești. Acolo unde, ca în cazul Flandrei, clasa muncitoare nu s-a decreștinizat, creștin-democrații obțin mai multe voturi de la proletari decît Partidul Muncitoresc. Dacă dreapta are un anumit procentaj de muncitori printre alegătorii ei, acest număr scade foarte repede cînd se ajunge la aderenți sau militanți. El ajunge aproape de zero atunci cînd nu reținem
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de la proletari decît Partidul Muncitoresc. Dacă dreapta are un anumit procentaj de muncitori printre alegătorii ei, acest număr scade foarte repede cînd se ajunge la aderenți sau militanți. El ajunge aproape de zero atunci cînd nu reținem decît grupurile parlamentare. Grupurile creștin-democrate numără, dimpotrivă, un procentaj reprezentativ de sindicaliști muncitori. Socialiștii belgieni ca și comuniștii italieni au recunoscut, de altfel, caracterul specific al democrației creștine. Caracterul "interclasist" al partidelor creștin-democrate este dezechilibrat de un singur aspect: suprareprezentarea țăranilor. Interesul acestor formațiuni față de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
El ajunge aproape de zero atunci cînd nu reținem decît grupurile parlamentare. Grupurile creștin-democrate numără, dimpotrivă, un procentaj reprezentativ de sindicaliști muncitori. Socialiștii belgieni ca și comuniștii italieni au recunoscut, de altfel, caracterul specific al democrației creștine. Caracterul "interclasist" al partidelor creștin-democrate este dezechilibrat de un singur aspect: suprareprezentarea țăranilor. Interesul acestor formațiuni față de agricultori este așa de mare, încît partidele agrariene n-au putut să se dezvolte niciodată în țările sau regimurile catolice. Cantonul elvețian Fribourg constituie singura excepție. Lumea rurală
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să nu ridice anumite probleme. B) Orizontalitatea. Tendința politologilor ar fi, după Otto Kirchheimer și Jean Charlot, de a plasa democrația creștină ca și gaullismul, de exemplu, în categoria partidelor attrape-tout. Nimic nu este mai greșit, după părerea noastră: apelul creștin-democrat, dacă depășește frontierele de clasă, nu se adresează tuturor. Recrutarea acestor partide se face în limitele societății catolice, atît la nivelul aleșilor și militanților cît și al alegătorilor. Ar fi deci mai bine, spun ei, să vorbim de "partide orizontale
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Borne distinge trei ideologii diferite în sînul catolicismului francez: integrismul, democrația creștină și progresismul de fapt o dreaptă, un centru și o stîngă. Aceste ideologii diferite care pot fi denumite prin diferiți termeni se regăsesc, în grade diferite, în partidele creștin-democrate din Europa. Practic, cu excepția cîtorva elemente integriste, dreapta creștin-democrată este pragmatică și puțin ideologică; nimic nu o deosebește de liberalism. În mod paradoxal, elementele stîngii democrat-creștine se regăsesc în Evanghelie; foarte ideologică, această orientare intelectuală este cunoscută sub numele de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
integrismul, democrația creștină și progresismul de fapt o dreaptă, un centru și o stîngă. Aceste ideologii diferite care pot fi denumite prin diferiți termeni se regăsesc, în grade diferite, în partidele creștin-democrate din Europa. Practic, cu excepția cîtorva elemente integriste, dreapta creștin-democrată este pragmatică și puțin ideologică; nimic nu o deosebește de liberalism. În mod paradoxal, elementele stîngii democrat-creștine se regăsesc în Evanghelie; foarte ideologică, această orientare intelectuală este cunoscută sub numele de progresism sau de radicalism creștin în Țările de Jos
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Poziția "balama". Partidele clericale dezmint teoria matematică a "partidului pivotal" care atribuie funcția de tip "balama" unui partid mic. În fapt, dacă interclasismul lor include conflicte de interese și lupte ideologice, acesta poate prezenta și anumite avantaje. În realitate, formațiunile creștin-democrate au profitat mult timp de pe urma eterogenității ideologice și sociale. Programele lor, rezultatul laborioaselor tratative între curentele opuse, reprezintă tot atîtea compromisuri acceptate de diferitele partide în urma constituirii unei coaliții guvernamentale. De aceea, atît în Benelux cît și în Italia, democrația
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]