1,251 matches
-
Acasa > Poezie > Cantec > AZI MIROȘI A TOATE CELE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 847 din 26 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului tu, pământ și flori de câmp?! ei, aș! te dai cam creață azi miroși a toate cele a pătrunjel mărar verdeață și a tot ce e prin piață a izmă rece busuioc a trandafiri și liliac cruce-mi fac și zău mă-nchin de nu miroși măcar o noapte a floricică de
AZI MIROŞI A TOATE CELE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349095_a_350424]
-
toți să joace și să cânte, bineînțeles: „M-a făcut mama oltean” sau „Mă dusăi să trec la Olt”! Eee, dar ceva mai târzior când Timona a interpretat cu multă dăruire și autentică simțire artistică, străvechiul hit: Foaie verde izmă creață, atunci să vedeți! Tremura carnea pe om și plângea acordeonul, mai ales când inimitabila interpretă făcea referiri explicite la diferitele locuri unde trebuia pupată pentru satisfacții maxime... Ce mai talentul, talent, nu glumă! Pe scurt, nebunie mare, urmată de unele
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
două perechi de chiloți, desigur de bumbac, albi cu ușoare urme maronii, precum și două săpunuri Rexona, cele mai vestite săpunuri ale epocii, folosite numai până la o treime și purtând încă, delicat încastrate în ele, fire de păr blond și culmea, creț, deși cei doi numai creți nu erau, dar, ce importanță are! Nu suntem noi de părere că nu se caută la dinți calul de dar?! Putem spune deci că familia era în totalitate fericită, mai ales că, de după gard, invidioșii
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
de bumbac, albi cu ușoare urme maronii, precum și două săpunuri Rexona, cele mai vestite săpunuri ale epocii, folosite numai până la o treime și purtând încă, delicat încastrate în ele, fire de păr blond și culmea, creț, deși cei doi numai creți nu erau, dar, ce importanță are! Nu suntem noi de părere că nu se caută la dinți calul de dar?! Putem spune deci că familia era în totalitate fericită, mai ales că, de după gard, invidioșii făceau spume la gură de
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
mâncării la ore fixe, mestecând în gură chiar și apa... Și natura cu soare, plante și animale nu m-a mințit. Lenea e un păcat, odihna e necesară, iar din hrană să nu faci o plăcere, măi burtă verde, minte creață !... După 70 de ani am început să-mi număr operațiile. Gâlci, mațe, rărunchi, fiere, surpătură, ajungând la opt, dar le-am dus cu bine, căci ne irosim anii de viață pentru bani și apoi cheltuim banii pentru zile de viață
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
și tâmpeniile tale, că tu-i oferi în dar stelele de pe cer? Ce, ești gelos pe mine că-i cânt serenade? Nu, dar nu mă lași să dorm... Ca să vezi!... nici nu-ți cânt ție, dar după mintea ta aia creață, ce-aș putea să-i dau când aseară m-am culcat fără să mănânc măcar o coaje de pâine? Ofreă-i ce-și dorește și ea, așa cum o dorești și tu: o strângere prelungită în brațe... un sărut pătimaș, iar cheltuielile
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348009_a_349338]
-
care în partea de jos are cipcă (colțișori), șurț cu piană, în spate catrință din postav negru cu motive florale în diferite culori în partea de jos, în față un șurț făcut tot din postav negru sau brașon, mai lat, creț și cu florile pe mijloc, în picioare ghete sau pantofi. Costumul bărbătesc se compune din: colop (pălărie neagră cu boruri mici), sau pălărie cu zgărdan (pe lângă borurile mici are o panglică cusută cu mărgele), într-o parte, pană de păun
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cea mai mare la vioara de 1/16 în zona călușului este de 2,4 mm. și treptat ajunge la margine la 1,7 mm. Se amplasează corpul, fața și spatele, după care se filetează. Se confecționează spatele din paltin creț. Se fuguiește (se asamblează perfect cele două părți). Grosimea zonelor acustice la spate este mai mare decât la fața instrumentelor. Se face eclisa instrumentului care este alcătuită din: conturul eclisei, butuci, colțare și contraeclise. Corpul instrumentului se asamblează și se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
bolții cum se mai cheamă. Dacă acea cheie nu există, dacă piatra aceea pe care se sprijină de fapt ambele jumătăți ale bolții nu există, tot eșafodajul se prăbușește. Isus e fundamental. În piesa noastră, David, băiatul meu, este copilul creț, frumos, inocent, în alte cuvinte, îngerul, lumea spirituală care ne oferea această piatră lui Daniel și mie, constructori în salopete care ridicam bolta, dar am refuzat-o mereu. Pentru că nu-i vedeam locul, nici nu semăna cu niciuna dintre celelalte
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
indiscrete din priviri. Când trecu pe lângă ele, bărbatul făcu o plecăciune din cap, ca un salut și ca o promisiune de revedere. Pe Ana o trecură fiorii de plăcere. Tipul arăta mai bine decât cel visat, însă nu avea părul creț ca la arapi, ci drept, lung și șaten. - Ăsta-i? Arată bine tipul? Ce-o învârti? Că nu pare a fi salahor. - Mai puțin importă ce lucrează, nici noi nu suntem marile intelectuale. Pe omul cu adevărat om îl afli
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
de sub control. Din însoțirea unui cuplu - ea Pastor Blanco și el Calvo Torres - s-ar naște putea naște un Jesús Calvo Pastor de toată frumusețea (Isus Baciul Chilug) iar Milagros Crespo Lozano s-ar traduce mot a mot drept ” Minunea Creață Durdulie”. Așa că mare grijă și atenție de Bobotează! Nu degeaba sărbătorim în aceste zile ziua botezului, o Sărbătoare care, evident, își merită toată atenția, din mai multe motive. Poate că nu e o întâmplare faptul că botezul lui Iisus Cristos
NOMEN EST OMEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350045_a_351374]
-
Avertisment C-un pahar, două sau trei Poți să-năbuși orice grijă, Dar când toți te-or părăsi Ai să simți cum e în criză. Unui soț Bea bărbate cu ardoare Bere, vin și țuică tare, Că-ți devine mintea creață Și ai loc bun cu verdeață. Unei femei Vrei să-ți dau un sfat , femeie Grasă și cu dinții mari? De vrei să te mai iubească Adu-i Grasă de Cotnari! Unui conducător beat de putere Stă pe neam ca
CONSTANTE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361865_a_363194]
-
deveni una cu DUMNZEU! Să facem cunoștință: Eu sunt Fata cu Arcul și Săgeata lui Abaris! Am fost și eu, odată, în altă viață, o Amazoană! Zise o doamnă blondă, frumoasă, tânără, zveltă, exotică și barbară, cu părul roșu și creț, extrem de erotică și senzuală, dar fără nici un interes în spurcata împreunare, probabil, pentru că era complet paranormală și rătăcită și ea, ca și mine, din întâmplare pe la congres. - Mulțumesc frumos pentru traducerea din sanscrită, doamnă! Dar vă rog să-mi spuneți
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
cântat la chitară câteva cântecele. Am cântat cu tine: „melc melc codobelc”; nu mai puteam să râd, știind că vei pleca... Apoi am cântat-o și pe Albă ca Zăpada, cu zâmbete și chicote am cântat și cățăluș cu părul creț, forțându-l să se legene, pe o pânză de paianjen. Am crescut mare, tenul meu curat părea de zăpadă și părul meu creț semăna cu un pudel. Într-un balansoar mă legănam, c-antr-o pânză de paianjen cu-n cățel... cu
ÎN ACORDURI PUŢINE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365486_a_366815]
-
cântat-o și pe Albă ca Zăpada, cu zâmbete și chicote am cântat și cățăluș cu părul creț, forțându-l să se legene, pe o pânză de paianjen. Am crescut mare, tenul meu curat părea de zăpadă și părul meu creț semăna cu un pudel. Într-un balansoar mă legănam, c-antr-o pânză de paianjen cu-n cățel... cu mâna streașină la ochi ca o Albă ca Zăpada... te-așteptam. sursa foto: internet Referință Bibliografică: În acorduri puține / Cristian Pop : Confluențe Literare
ÎN ACORDURI PUŢINE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365486_a_366815]
-
pot să viu Și de-aș putea, la ce să viu, Să mă mai vezi pe gânduri?” Acum stau la oglindă Și o aud strigându-mi: Lasă punctele alea! Nu -ți mai mutila față! " Și-i mângâi părul des și creț, Pe care l-ar fi vrut drept, Dar cu timpul se resemnase cu el... Da Doamne să revăd înc-o dată Ochii ei de topaz auriu, Si nasul acvilin că al Cleopatrei, Cu care-a cucerit atâtea inimi... Probabil că totuși
A VISA CU OCHII DESCHIŞI (POEZIE TRILINGVĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365523_a_366852]
-
trecea o zi să nu vină ca să mă vadă, fiindcă acum, dacă moșu’ Hobza murise, nu se mai ducea vara la munte cu oile. Venea mer- gând tacticos în urma Hobzoaicei, amușinân- du-i din când în când fusta largă și creață, fiindcă, după un timp, nu mai vedea bine, apoi chiar orbise și surzise de tot. Când încă vedea și auzea, dacă Hobzoaica nu cobora în sat într-o zi, devenea tare nerăbdător, se tot învârtea mârâind în jurul ei și în
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
un om mic de statură și, curios, la cei peste optzeci și cinci de ani ai săi, avea puțină chelie pe vârful capului, dar niciun fir de păr alb. Cine nu-l cunoștea și-l vedea cu părul acela des, creț și negru ca pana corbului nu-i dădea anii pe care-i avea. Această caracteristică ciudată fusese moștenită și de cei patru băieți ai lui: Laie, Ilă, Titu și Mărian, și chiar și de mine, așa cum aveam să constat mai
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
noi acasă, nu trecea o zi să nu vină ca să mă vadă, fiindcă acum, dacă moșu’ Hobza murise, nu se mai ducea vara la munte cu oile. Venea mergând tacticos în urma Hobzoaicei, amușinându-i din când în când fusta largă și creață, fiindcă, după un timp, nu mai vedea bine, apoi chiar orbise și surzise de tot. Când încă vedea și auzea, dacă Hobzoaica nu cobora în sat într-o zi, devenea tare nerăbdător, se tot învârtea mârâind în jurul ei și în
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
de vară, adică înaintea Rusaliilor cu o săptămână, pe la noi se obișnu¬iește să se dea de pomană ulcele de pământ sau căni pline cu griș sau orez cu lapte, care au legate de toarte câte trei fire de izmă creață, adică mentă. Atunci, Rodoloaia, care stătea pe ulița Capu’ Satului, la Cacarela, ieșea dis-de-dimineață la drumul mare și se așeza pe dala de piatră de pe marginea podețului din fața casei lui Sclipa, peste drum de casa noastră; până la prânzu’ ăl mare
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Undeva în depărtare se auzi sirena unui vapor ce își făcea cunoscută intenția de a intra în port. Vântul sufla rece cu un vâjâit înfiorător. Marea, acea Mare veșnic aceiași și totuși atât de schimbătoare se întindea ca un covor creț la picioarele tinerei Andreea Neagu ce părea să fie absentă la toate aceste detalii. Oare ce privește? Marea? Poate, viitorul? Sau, poate, amintirile? De fapt omul începe, prin a fi un sistem anarhic de speranțe și sfârșește prin a fi
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
de ele? - Aoleu, Mărine, au!!! Uite, de bucluc cum dau ... - Ne fugi vaca din leau?! - Cum să fugă! Ea nu știe Cum să scape din frânghie. Aoleu, și arză-l focul... - Ce spui, ne furară porcul? - Cin' să ia purcelul creț, Cum să-l scoată din coteț? Așa gras... cine-ar putea Să-l târască pe podea? Dar aminte să ni-l ia! - Ce jelești, nevasta mea ... A mierlit-o maică-ta? - Iartă-l Doamne! Vai, ce spune! - Nu se ține
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
în el ca un vulcan. A auzi un clipocit ... cineva arunca pietre în apă. Pe celălalt mal, un băiețandru, nu avea mai mult de zece ani, îmbrăcat în pantaloni scurți cu bretele verzi îi făcea cu mâna. Claia de păr creț îi dădea un aer rebel. Pentru o clipă timpul s-a oprit în loc ... sau era iluzie optică? Puștiul se așeza în aceeași poziție ca el, turcește. Arunca pietricele în apă, îl fixa cu privirea pe omul de pe malul opus. Ce
ALTER EGO de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351365_a_352694]
-
ureche. O alună. Băiatul trăgea cu praștia. Bărbatul s-a încruntat, apoi a zâmbit până ce râsul lui s-a transformat în hohot. El făcea aceleași năzbâtii când era copil ... puștiul înclina aprobator din cap. Ce voia să-i transmită? Părul creț îi dădea un aer nostim băiatului slăbuț. Gesturile, mișcările, mimica ... puștiul îl imita. „Ce mai este și asta?” Îl urmăriseră, aici? Nimeni nu știa de acel loc. Era doar al lui din copilărie ... refugiul când se ascundea de ceilalți dorind
ALTER EGO de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351365_a_352694]
-
-n gând, Să uit că ninge-afară, Să uit că-i frig, Să uit că plâng. Visez... Îmbrățișați, Pe malul mării, Încremeniți rămânem Și valurile înspumate Se împletesc la țărmuri, Iar marea geme în furtună, Sălbatică furtună. Privim, zâmbind spre valurile crețe, Vrăjiți Că luna arămie mătasea își așterne purpurie Pe-a valurilor creste dantelate, Iar valul, dorul își urmează, Izbindu-se tânguitor de maluri. "Te iubesc", timidă am șoptit, Și-n jurul nostru, tremură marea, Talazul, căzând istovit, Domol s-a
MAGIA CLIPEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351584_a_352913]