232 matches
-
din suflul religios al creștinismului). Studiul ce așteaptă a se desfășura pe paginile ce urmează poate fi luat, în cheie metaforică, drept cartea facerii, prefacerii și desfacerii naționale prin cuvânt. Suntem, neîndoielnic, departe de a ne situa pe pozițiile unui creaționism lingvistic în privința facerii națiunii. Un descriptor mai adecvat pentru poziția noastră ar fi cel de construcționism discursiv. Chiar dacă națiunea nu a fost creată ex nihilo prin voința divină manifestată prin cuvânt, demiurgul colectiv al națiunii - generațiile succesive de cărturari care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a include națiunea în planul divin original și pentru a împăca în același timp ideea eternității națiunii cu datele istoriei biblice și sociale care arată fără dubiu că națiunile nu au făcut parte din creația divină, Stăniloae introduce concepția de creaționism germinativ. Să îl lăsăm pe Stăniloae însuși să dea glas acestei bizare acrobații argumentative prin care se străduie să dezvolte o teologie primordialistă a națiunii: "[...] creațiunea propriu zisă n-a constat într-o arătare a lumei în forma ei deplin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1974:291-295; cf. Wax 1986:4). Platon (1966:53-54) îi atribuie lui Socrate teoria că zeii nu mint, însă în Biblie, Vechiul Testament conține numeroase situații în care Iehova îi înșeală pe muritori. Recent, s-a sugerat un posibil argument în favoarea creaționismului, acela că aparentele dovezi ale imensei vîrste a Universului au fost fabricate de un zeu "destul de isteț încît să nu lase urme", după ce a creat Universul, în 4004 î.e.n. (Denness 1988; cf. Nature 1989). Scheibe (1980:16) afirmă că: Privită
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Biblie 19.) Credința religioasă profundă a Americii a intrat În conflict cu educația seculară americană, Încă de la Începutul școlii publice. Nicăieri lupta dintre cele două nu a fost mai aprigă decât În conflictul dintre a se preda teoria evoluției sau creaționismul În școală. 45% dintre americani cred că „Dumnezeu a creat ființa umană, În forma pe care o cunoaștem astăzi, cam cu 10.000 de ani În urmă”20. Nu e de mirare că 25% dintre americani cred că teoria creaționistă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să preseze „lateral” asupra școlii, pentru ca aceasta să adopte o atitudine neutră față de religie sau chiar de a îngloba religia în sistemul său educațional alături de știință. Este, de exemplu, cazul presiunilor actuale exercitate în SUA asupra școlii de a include „creaționismul”ca o teorie care să fie predată în cadrul cursurilor de biologie în locul darwinismului sau alături de el, ca o teorie alternativă, egal îndreptățită. Influențele reciproce pot fi nu numai negative, disfuncționale, ci și pozitive,funcționale. Persoanele pot exercita presiuni asupra întreprinderii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din suflul religios al creștinismului). Studiul ce așteaptă a se desfășura pe paginile ce urmează poate fi luat, în cheie metaforică, drept cartea facerii, prefacerii și desfacerii naționale prin cuvânt. Suntem, neîndoielnic, departe de a ne situa pe pozițiile unui creaționism lingvistic în privința facerii națiunii. Un descriptor mai adecvat pentru poziția noastră ar fi cel de construcționism discursiv. Chiar dacă națiunea nu a fost creată ex nihilo prin voința divină manifestată prin cuvânt, demiurgul colectiv al națiunii generațiile succesive de cărturari care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a include națiunea în planul divin original și pentru a împăca în același timp ideea eternității națiunii cu datele istoriei biblice și sociale care arată fără dubiu că națiunile nu au făcut parte din creația divină, Stăniloae introduce concepția de creaționism germinativ. Să îl lăsăm pe Stăniloae însuși să dea glas acestei bizare acrobații argumentative prin care se străduie să dezvolte o teologie primordialistă a națiunii: "[...] creațiunea propriu zisă n-a constat într-o arătare a lumei în forma ei deplin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]