14,107 matches
-
iubirea altruistă ca motivație<footnote Everett L. Worthington, Jr., Constance B. Sharp, and Andrea J. Lerner, Interpersonal Forgiveness as an example of loving one`s enemies, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol. 34, No. 1, p. 39 footnote>. Credincioșii raportează de asemenea că Dumnezeu Cel iubitor poate fi caracterizat prin experiențele care constituie tipul generic de cea mai bună relație de iubire umană astfel: pasiune, entuziasm, încredere, intimitate și compasiune empatică. Rezumând, se pare că, credincioșii înțeleg relația lor
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
p. 39 footnote>. Credincioșii raportează de asemenea că Dumnezeu Cel iubitor poate fi caracterizat prin experiențele care constituie tipul generic de cea mai bună relație de iubire umană astfel: pasiune, entuziasm, încredere, intimitate și compasiune empatică. Rezumând, se pare că, credincioșii înțeleg relația lor de iubire cu Dumnezeu ca trecând prin experiența relațiilor de iubire față de oameni<footnote Richard Beck, Communion and compliant, attachement, object-relations, and triangular love perspectives on relationship with God, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
putea să exprime măcar o parte din iubirea Sa de oameni<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Cateheze, cateheza a II-a, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2003, p. 30. footnote>. Prin iubire, credinciosul înaintează la nesfârșit în Iisus Hristos, Acesta ajutându-l să ajungă prin har unde a ajuns omenitatea Lui prin unirea ipostatică. Omul poate înainta la infinit în trăirea comuniunii de dragoste a Treimii, făcându-și proprie tot mai mult această
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
des textes, III, J. Gabalda & C ie, Éditeurs, Rue Bonaparte, 90, Paris, 1959, pp. 276-277. footnote>. În alte cuvinte, agape-ul stabilește o asociere de natură și viață între Cel Născut și Tatăl Său Ceresc. Prin experiența agape-ului - dragoste, credinciosul își dă seama ce este Dumnezeu<footnote Ibidem, p. 278. footnote>, iar a-L cunoaște pe Dumnezeu din legătura cu Iisus Hristos, înseamnă să realizezi că El este dragoste<footnote Ibidem, p. 321. footnote>. Și în rugăciunile și slujbele Bisericii
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
întreg, Hristos dorind să-Și continue Întruparea în fiecare din noi. Referindu-se la răspunsul prompt și pozitiv pe care omul e dator să-l dea Dumnezeului-Iubire, un scriitor creștin din primele secole scrie: Tu ai dăruit inima Ta, Doamne, credincioșilor Tăi. Tu ne-ai dăruit nouă prietenia Ta, nu pentru că aveai nevoie de noi, ci că noi pururea avem nevoie de Tine ... (oda 4) A devenit ca mine ca să pot să-l primesc pe El. Întru asemănarea mea S-a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
în Filocalia..., vol. V, p. 312. footnote>. Mulțimea păcatelor și fărădelegilor omului nu întrece dragostea lui Dumnezeu pentru acesta, ci El are îndelungă răbdare și așteaptă mult pocăința fiecăruia dintre oameni, însă această certitudine nu trebuie să-l îndemne pe credincios la augmentarea păcătoșeniei, ci să-i stimuleze curajul pocăinței. Chiar după ce noi, oamenii cădem în nenumărate greșeli și fărădelegi, ofensându-L și jignindu-L, Dumnezeu ne cheamă, ne așteaptă îndemnându-ne să venim spre El, ne cheamă așa de mult
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
pe ei de moștenirea veșnică, căci pe El îl vor moșteni. Evanghelia descoperită prin Iisus Hristos ne așază într-o comuniune cu Dumnezeu ca ființă și prezență personală plină de iubire. Forța Noului Legământ este iubirea lui Dumnezeu pe care credinciosul trebuie să-L adore din profunzimea duhului său, cu întreaga sa personalitate: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău și cu toată puterea ta (Mc., 12, 30) <footnote Diac
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
statornicia) în încercări și care, prin urmare, reflectă dragostea lui Hristos răstignit. Iubirea și milostenia (mila) creștină este o milostenie religioasă. Esența sa este să redea și să o continue pe cea a Mântuitorului față de toți oamenii, în special față de credincioși. Fiu al lui Dumnezeu, credinciosul nu poate fi decât un milostiv, arătându-I Tatălui său adorarea și bunătatea sa. În Hristos, are sentimentele Mântuitorului și întruchipează modelul dragostei pe care o constituie viața lui Hristos Întrupat, Răstignit, Înălțat. Pătruns de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
prin urmare, reflectă dragostea lui Hristos răstignit. Iubirea și milostenia (mila) creștină este o milostenie religioasă. Esența sa este să redea și să o continue pe cea a Mântuitorului față de toți oamenii, în special față de credincioși. Fiu al lui Dumnezeu, credinciosul nu poate fi decât un milostiv, arătându-I Tatălui său adorarea și bunătatea sa. În Hristos, are sentimentele Mântuitorului și întruchipează modelul dragostei pe care o constituie viața lui Hristos Întrupat, Răstignit, Înălțat. Pătruns de Sfântul Duh, creștinul ia parte
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
iubirea altruistă ca motivație<footnote Everett L. Worthington, Jr., Constance B. Sharp, and Andrea J. Lerner, Interpersonal Forgiveness as an example of loving one`s enemies, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol. 34, No. 1, p. 39 footnote>. Credincioșii raportează de asemenea că Dumnezeu Cel iubitor poate fi caracterizat prin experiențele care constituie tipul generic de cea mai bună relație de iubire umană astfel: pasiune, entuziasm, încredere, intimitate și compasiune empatică. Rezumând, se pare că, credincioșii înțeleg relația lor
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
p. 39 footnote>. Credincioșii raportează de asemenea că Dumnezeu Cel iubitor poate fi caracterizat prin experiențele care constituie tipul generic de cea mai bună relație de iubire umană astfel: pasiune, entuziasm, încredere, intimitate și compasiune empatică. Rezumând, se pare că, credincioșii înțeleg relația lor de iubire cu Dumnezeu ca trecând prin experiența relațiilor de iubire față de oameni<footnote Richard Beck, Communion and compliant, attachement, object-relations, and triangular love perspectives on relationship with God, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
putea să exprime măcar o parte din iubirea Sa de oameni<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Cateheze, cateheza a II-a, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2003, p. 30. footnote>. Prin iubire, credinciosul înaintează la nesfârșit în Iisus Hristos, Acesta ajutându-l să ajungă prin har unde a ajuns omenitatea Lui prin unirea ipostatică. Omul poate înainta la infinit în trăirea comuniunii de dragoste a Treimii, făcându-și proprie tot mai mult această
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
trudă, jertfă și sacrificiu, în cei șaisprezece ani de Arhipăstor duhovnicesc al ținutului românesc din centrul țării, al Covasnei și Harghitei. Aceasta s-a petrecut după mari și multe lupte. După decembrie anul 1989, pe fondul frământărilor existente în viața credincioșilor din județele Covasna și Harghita, a fost reluată propunerea de înființare a unei Episcopii pentru credincioșii români ortodocși din județele Harghita și Covasna. Asociațiile locale, Liga cultural-creștină „Andrei Șaguna“ din Sfântu Gheorghe și Fundația cultural-creștină „Miron Cristea“ din Miercurea Ciuc, întreprind
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
țării, al Covasnei și Harghitei. Aceasta s-a petrecut după mari și multe lupte. După decembrie anul 1989, pe fondul frământărilor existente în viața credincioșilor din județele Covasna și Harghita, a fost reluată propunerea de înființare a unei Episcopii pentru credincioșii români ortodocși din județele Harghita și Covasna. Asociațiile locale, Liga cultural-creștină „Andrei Șaguna“ din Sfântu Gheorghe și Fundația cultural-creștină „Miron Cristea“ din Miercurea Ciuc, întreprind numeroase demersuri pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe de aici, printre care amintim: audiența la vrednicii de pomenire
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
Așadar, cartea de față este de o imperioasă actualitate care invită la multă luciditate, discernământ și dreaptă socoteală. Este o lucrare foarte bogată, densă și în același timp concisă, cu care ar trebui să se întâlnească atât intelectualii cât și credincioșii țării și Bisericii noastre, în calitate de membrii ai Ei, pentru a înțelege cât mai bine urmările și consecințele înstrăinării și izolării pentru acest popor, care astăzi, mai mult ca oricând, este chemat să-și asume destinul istoric al strămoșilor săi!... În
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale. Spectrograful indică o densitate optică mai mare a apei sfințite, ca și cum aceasta ar fi înțeles sensul rugăciunilor și l-ar fi păstrat. Aceasta este cauza puterii unice de a vindeca pe cei credincioși. „Apa „distinge” nivelul de credință al oamenilor.”, spune Malenkovskaia. Atunci când un preot sfințește apa, densitatea optică este de 2,5 ori mai mare, atunci când sfințirea este efectuată de o persoană credincioasă laică, numai de 1,5 ori mai mare, dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93874_a_95166]
-
fi o amintire tristă. În concluzie, nu pot rata momentul opiniei cu privire la trecerea la cele veșnice a unui mare artist român, maestru al cinematografiei, Sergiu Nicolaescu. Pentru cei preocupați peste măsură de estetica morții, importantă în fața Tatălui Ceresc, este înhumarea credincioșilor adormiți, potrivit deciziei Sfântului Sinod din 1928, și nu reducerea trupului în cenușă - atitudine care dovedește, fie lipsa de respect față de propriul trup, fie lipsa cunoașterii învățăturii de credință. Arderea trupului neînsuflețit atacă dogma învierii, aflată în unitate organică cu
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]
-
se mănâncă și nu se bea decât apa toată ziua, potrivit romaniatv.net În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici, nu se folosește oțet pentru că pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oțet. Credincioșii petrec Vinerea Mare în rugăciune. Fiind ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce, în această zi nu se ara, nu se seamănă și nu se sădesc pomi, întrucât nu vor rodi. Femeile nu au voie să coaca, să coasă
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
catolicilor în populația Olandei a scăzut de la 28.4% în 2004 la 24.1% în 2013. Pe de altă parte, un raport al guvernului Olandei pune numărul catolicilor olandezi la doar 16% din întreaga populație a Olandei în 2013. Numărul credincioșilor care merg la biserică cu regularitate a scăzut ei el drastic, la fel ca numărul copiilor botezați. Iar numărul preoților catolici a scăzut de la 999 în 2004 la 743 în 2012. Numărul bisericilor protestante în Olanda e și el în
DECLINUL CRESTINISMULUI IN EUROPA [Corola-blog/BlogPost/93963_a_95255]
-
și lector asociat la Centrul Goldstein Goren - Universitatea București. Publicații recente: Coduri vizuale. Evreii din București (1881 - 1941), (teza de doctorat), București, Hasefer, 2013; Istorii si imagini din Bucureștiul evreiesc, Felicia Waldman, Anca Ciuciu, București, Noi Media Print, 2011; Acțiunea Credinciosul. Șef Rabinul dr. Moses Rosen și comunitatea evreiască în arhivele CNSAS, București, Hasefer, 2008. Intrarea 7 lei. În preț este inclusă vizitarea expoziției permanente. MUZEUL MUNICIPIULUI BUCURESTI, Bd. I.C. Bratianu nr. 2, sector 3 Tel: 021.315 68 58 - Fax
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
minimale. Poate că postarea lor ar fi benefică. Cu două variante. Pentru cei care își plătesc regulat contribuția anuală și pentru ceilalți, care își amintesc de biserică doar cu prilejul unor evenimente (botez, cununie, înmormântare) și necazuri. Nu sunt un credincios perfect, dar nu pot asista pasiv la un atac nedemn, care jignește o comunitate de creștini de ordinul milioanelor de semeni. Să nu uităm vreodată că Biserica Ortodoxă Română a ținut, ca fiecare biserică națională, unitatea și echilibrul poporului. Mii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
religie, a păstrat civilizația în matca ei. Marii oameni de știință s-au format în cultul credinței, dându-și seama de rostul și rolul Bisericii. Mai mult. Puțini au dat în sminteală. În creierul fiecăruia există cheia propriilor vindecări. „Fii credincios ! Credința ta te va vindeca !” se dovedește un adevăr, care tulbură deseori lumea științifică. Mai ales în lumea medicală ! Paradoxal, cu cât se fac mai multe descoperiri, slujitorii științei constată existența a altor și altor mistere și taine ale creației
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
Ajunge! „Ortodocșii sărbătoresc Crăciunul într-un mare spirit de deschidere. Un ușor aer rusesc plutește în Saint-Julien-des-Points. Această comună, aflată în apropierea Grand Combe, este reședința schitului «Sfânta Credință» (o mică mânăstire). Ieri, călugărul ortodox Ioan i-a primit pe credincioși pentru sărbătorirea Crăciunului. Această diferență de zile se explică prin decalajul de 15 zile dintre calendarul gregorian și calendarul iulian, cel care normează credința ortodoxă. Slujba a semănat cu turnul Babel, devreme ce credincioșii se rugau în limbi diferite: slavonă
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
ortodox Ioan i-a primit pe credincioși pentru sărbătorirea Crăciunului. Această diferență de zile se explică prin decalajul de 15 zile dintre calendarul gregorian și calendarul iulian, cel care normează credința ortodoxă. Slujba a semănat cu turnul Babel, devreme ce credincioșii se rugau în limbi diferite: slavonă (un limbaj liturgic de origine slavă), română, engleză, franceză... Slujba a atras și non-ortodocși, încântați de schit datorită măreției cântărilor sau datorită ornamentelor. Trebuie spus că ortodocșii favorizează un spirit de deschidere care seduce
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
roagă fiecare în limba lui, în același timp, și aceluiași Dumnezeu, reprezintă normalitatea, nu un motiv de uimire și cu atît mai puțin un motiv de ironie. Acest lucru devine evident dacă luăm în considerare unirea în care se află credincioșii ortodocși: „Căci precum trupul unul este, și are mădulare multe, iar toate mădularele trupului, multe fiind, sunt un trup, așa și Hristos. Pentru că într-un Duh ne-am botezat noi toți, ca să fim un singur trup, fie iudei, fie elini
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]