500 matches
-
fi înlocuită, într-un termen rezonabil, cu o treaptă fixată ca și celelalte trepte permanente ale scării. - În cazul în care o treaptă de schimb este fixată pe parâmele laterale ale scării de bord cu ajutorul crestăturilor făcute pe marginea scării, crestăturile vor fi amplasate pe latura cea mai lungă a treptelor. 5. Saulele laterale ale scării vor fi făcute din două frânghii împletite de manila, neacoperite, sau din frânghii echivalente, a căror circumferință nu trebuie să fie mai mică de 60
jrc1238as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86377_a_87164]
-
se ia vreo măsură de oprire a sângelui. Alții erau crestați cu fierul Încins, deci li se făceau semne pe partea dorsală și pe coloană. Trebuia să stai Într-o poziție și venea cu fierul de aproximativ 14 cm cu crestături și venea și ți-l presa pe spate. De regulă partea care Îți prinde gâtul și coloana. După aia se făceau experiențe cu tatuarea. Diferite tatuaje, inscripționări... De regulă se tăiau degetele celor care erau Învinovățiți că instigă. Apelul dura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la lungi și foarte lungi (Alphonse Lavallée și Muscat de Hamburg); mărimea semințelor apreciată prin masa medie a 100 de semințe are limite mari de variație de la mai puțin 10 mg/100 de semințe până la peste 65 mg/100 semințe; crestături transversale pe partea dorsală a seminței, care pot fi absente la soiurile V. vinifera sau prezente (Vitis rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și celălalt. Uneori, visătorii ajung să viseze partituri mai vechi decât ei înșiși, drept care generații și colectivități au șansa să producă vise identice care coagulează într-un regim colector și legitimator khazar. Timpul oniric este unul cu noduri sau cu „crestături pe răboj", iar acestea se cuveneau a fi tălmăcite și înșirate în dicționar. Punctul maxim este acela în care cei trei autori ai versiunilor Dicționarului khazar se inter-visează, interferând atât în realitate, cât și în pararealitate; scotocindu-se oniric, cei
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
un Baset Teckel cu păr ras. Vă plac cîinii? Pasiunea mea. Cît are? Trei anișori. Merge la grădiniță? Bătrîna rîde, ca de o glumă bună. Mănîncă mult? Oo, așa..., puțin.... Ar putea să nu mănînce deloc dacă-l împăiați. O crestătură mică ici, pielea peste cap, un pumn de paie... Ce oroare! se înfioară bătrîna, întorcîndu-se cu spatele. Mircea Emil rîde înfundat, un fel de "vedem noi", așază trei scaune la rînd, se întinde pe spate, trage pălăria pe ochi și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fiecare, în amănunțime, de când lumea. Pe Dănuț Poetul, pe Frate, pe Iulică Apostatul, pe Vali Buletin, pe Lucică... Două namile simpatice, Marele Sile și cu Cezărel, îmi arătă zâmbind ștrengărește, gâtlejurile lor netede, rozalii, fără fir de zgârietură ori de crestătură. Și, bine-nțeles, pacientul de la rezerva nr. 2, Bossul, care se strofoacă pe la margine, legănând și el un coșuleț de nuiele, sub cot. Imposibil! Visez... Ei... Ei sunt...? Ei sunt morți? Sunt morți, cu adevărat? Și Adrian? Și da, și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Îmi ieșisem așa de tare din mână. După Las Vegas, am închiriat o furgonetă d-aia de familie. Eberhard Faber a devenit Hewlett Packard. Brandy purta o rochie lungă de pichet alb cu crăpături laterale și cu șnururi și-o crestătură adâncă în partea de jos, absolut nelalocul ei pentru tot statul Utah. Ne-am oprit și-am gustat din Great Salt Lake. Ni s-a părut că e lucrul cel mai firesc. Eu scriam întruna în nisip, scriam în praful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
sau, dacă ești un pic mai nefericit, se poate ajunge la amărăciune, depresie și furie. Ceea ce nu este nici pe departe dificil, mai ales la 15 ani, când știm cu toții că viața e grea. Dacă te ajută, scrie o poezie. Crestăturile de pe mâini nu intră în nici un set de reguli, dar sunt practicate. Cei din urmă sunt echivalentul tinerilor care înainte fugeau de-acasă, își zdrobeau pumnii lovind teatral într-un gard din cauze amoroase sau înghițeau pastile pentru că părinții nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
cele caracterizate prin intervenția directă în masa lemnoasă. Specialistul în arta populară, Tancred Bănățeanu (2), afirmă: Sculptura, modelarea volumelor este specifică detaliilor arhitecturale: stâlpi de casă (deregi), de poartă, mici obiecte de uz, ceea ce se numește de regulă „plastica mică”. Crestătura, ornament realizat cu multă migală, se aplică obiectelor mărunte, pe spații nu prea mari și conturează anumite linii. Se întâlnește în special la furcile de tors, linguri etc. Incizia, desenarea cu vârful cuțitului pe lemn și apoi colorarea cu suc
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și variante, capătă un aspect mai zvelt, având corpul alungit, gura mai largă decât diametrul fundului (ultimul fiind drept și îngroșat, o caracteristică a ceramicii autohtone), cu umerii bombați, iar buza răsfrântă și rotunjită sau decorată cu alveole, linii ori crestături (pl. IX). De altfel, pe ceramica făcută la mână, de certă producție locală, se remarcă folosirea unui set de motive decorative (preluat din olăria dacică), aplicat pe buzele vaselor (îndeosebi alveole sau crestături), cunoscut de la jumătatea secolului al VI-lea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rotunjită sau decorată cu alveole, linii ori crestături (pl. IX). De altfel, pe ceramica făcută la mână, de certă producție locală, se remarcă folosirea unui set de motive decorative (preluat din olăria dacică), aplicat pe buzele vaselor (îndeosebi alveole sau crestături), cunoscut de la jumătatea secolului al VI-lea și generalizat pe parcursul veacului următor. Uneori, fragmente astfel ornamentate s-au găsit în interiorul aceleiași locuințe (L42-Davideni), ori în cazul L1, de la Dodești, unde erau asociate unei catarame cu trei lobi (pl. XV/ 1
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Idrici, Tanacu − Vaslui (pl. XXV-XXVI). vas-borcan cu corpul scund, umărul proeminent până aproape de jumătatea recipientului, iar diametrul dintre gură și fund este aproape egal. Astfel de exemplare, modelate atât la mână, cât și la roată, sunt decorate pe buză cu crestături, uneori alveole, sau neornamentate, precum cele de la Dodești și Gura Idrici - Vaslui (pl. XXVII). vas borcan cu corpul alungit, umărul ușor prelins, buza răsfrântă, fundul drept, puțin mai mic decât gura; decorul este format din puncte, linii incizate orizontal, sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
motive ornamentale, cum ar fi striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite (pl. XXXI-XXII). Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături. Uneori, benzile de linii vălurite sunt dispuse cu întreruperi pe umerii vaselor, fără alte motive, iar alteori alternează cu benzi de linii orizontale, situate pe întreaga suprafață a vaselor, precum cele de la Tanacu, Oncești, Dodești, Negrești - Vaslui, Plopana, Răzeșu, Colonești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vaselor, a compoziției pastei și modului de realizare a recipientelor s-au remarcat modificări. Astfel, dacă în prima etapă, inventarul ceramic este încă dominat de vasele modelate la mână (vase-borcan, tipsii, castroane, străchini, căni, capace), uneori decorate cu alveole și crestături pe buză ori cu ornamente liniare sau vălurite pe corp, în cea de-a doua etapă, situația se inversează, ceramica lucrată la roată o înlocuiește treptat pe cea făcută la mână. Calculând procentajul pentru toată Moldova, dintr-un total de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
perioada anterioară și se vor menține și ulterior secolelor X-XI. Decorul de pe corpul vaselor se compune din câteva elemente principale, combinate variat: linia orizontală, vălurită, punctată (făcute prin împunsături succesive, cu pieptenele sau rotița dințată), oblică, verticală, în zig-zag, canelura, crestăturile. Cel mai frecvent motiv decorativ este linia orizontală sau în val, aplicată singură ori în benzi, ce acoperă 2/3 din suprafața vaselor. Liniile orizontale erau incizate succesiv, în schimb cele vălurite erau singulare sau în benzi (Simila-Zorleni). De multe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
celelalte (secolele VI-VII) aveau un aspect uniform, datorită microprundișuri, utilizate ca degresant, de culoare brun-gălbuie sau cărămizie. Ornamentele vaselor din prima categorie erau rare sau lipseau; vaselor din a doua categorie li s-au aplicat ca motive decorative alveolele, crestăturile sau crucile. Același parcurs l-a avut și ceramica la roată, de la vasele cu pastă zgrunțuroasă și arsă incomplet, de culoare cenușie sau gălbuie, la exemplarele cu aspect zvelt, care încercau să ascundă unele neregularități, de culoare cenușie. Decorul era
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
orizontale incizate (Oncești). Motivele decorative mai includ striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite. Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături (Dodești, Tanacu, Oncești). Dacă în secolele VI-VII erau întrebuințate de regulă alveolele sau crestăturile, pentru veacurile VIII-IX gama decorativă se extinde, devenind mult mai complexă, marcată prin linii orizontale, vălurite sau oblice, dispuse simplu sau în bandă. În câteva
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și benzi de linii vălurite. Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături (Dodești, Tanacu, Oncești). Dacă în secolele VI-VII erau întrebuințate de regulă alveolele sau crestăturile, pentru veacurile VIII-IX gama decorativă se extinde, devenind mult mai complexă, marcată prin linii orizontale, vălurite sau oblice, dispuse simplu sau în bandă. În câteva stațiuni (Oncești și Lichitișeni - Bacău), s-a observat la unele recipiente influențe slave (profilul prelins
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
afirmat că "polemistul" Iorga nu e un polemist decât în absență. Îndată ce are în față pe adversar, arcul i se înmoaie, săgeata se sfarmă ca o macaroană, iarba nu mai ia foc și fierul domniei sale de cauterizat oamenii cu o crestătură imfamantă pe frunte trebuie roșit cu chibritul". Deși acest Tu, solidar sau chiar complice, apare ca o componentă imponderabilă a discursului publicistic literar, în genere, și al celui polemic, în speță, la Arghezi, enunțarea performativă îi activează, uneori foarte sugestiv
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
B. Ionescu, 1974, p. 115-118), a fost descoperit fără capac, dar are le corpul tronconic, terminat sub formă de cap, cu ochii în relief și cu urechile proeminente, verticale; din diametrul maxim pornesc cele două brațe, aproape vertical, terminate cu crestături care semnifică degetele (fig. 7/5). Vase antropomorfe, folosite uneori ca urne funerare, au fost descoperite în Ungaria. Ne referim, mai întâi, la vasul descoperit in stațiunea de la Szegvár, aparținând culturii Tisza, cu torțile înălțate sub forma mâinilor, și cu
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
această creație reprezintă tot divinitatea feminină. O serie de perforații marchează sânii, verticalitatea gâtului, gura și urechile, ultima fiind plasata la nivelul frunții. Brațele, ridicate vertical, sunt tot niște cioturi (amorse) și întreaga circumferință a piesei este decorată cu mici crestături (V. I. Markevici, 1985, p. 56, fig. 28) (fig. 3/3a). În același context cultural, dar din localitatea Putinești-Florești, provin alte două scăunele-tronuri, pe care au fost așezate statuete feminine de stil Precucuteni. Unul dintre acestea are marginile spătarului ușor
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
studiile conțin numeroase considerații de ordin geografic, istoric, etnografic, folcloric, precum și poezii, melodii populare și texte dialectale (Datinile la nunți ale poporului român din Macedonia, Poezii populare adunate în Macedonia ș.a.). Singulare erau preocupările sale pentru identificarea urmelor dacice în crestăturile plutașilor pe cherestele sau ale șalgăilor pe droburile de sare. Din 1905 apare în „Arhiva” ciclul de prezentări etnografice descriptive ale unor obiceiuri de peste an și practici ale poporului român, grupate sub titlul Priveliști și datini în Moldova. Autorul le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
tărâm etnografic, folcloristic, arheologic și literar, B. este cel dintâi care s-a interesat de soarta românilor trăitori în diferite țări, încercând să le redeștepte iubirea pentru muzica și tradițiile strămoșilor lor. SCRIERI: O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; Despre crestăturile plutașilor pe cherestele și alte semne doveditoare de proprietate la români, Iași, 1880; Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; O călătorie la muntele Athos, Iași, 1884; O călătorie în satele moldovenești din gubernia Cherson (Rusia), Iași, 1893; Cântecul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
17.4). Cele două capete 3’ și 5’ ale ADN proviral sunt supuse ligației prin care, din moleculă liniară dublu catenară acesta devine o moleculă circulară dublu-catenară covalent închisă (fără capete libere). Sub acțiunea unor enzime de integrare sunt introduse crestături precise în această structură circulară și în molecula de ADN din genomul gazdă și are loc integrarea ADN proviral în ADN celular, forma sa circulară redevenind liniară în urma inserției în dublul-helix ADN din cromozomul celulei gazdă. Este un proces de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
aceasta a fost comparată pentru fiecare probă (din Koga și colab., 2001). Spre a constata dacă 2-5A-anti-hTR a determinat apoptoza celulelor canceroase de vezică urinară, Koga și colaboratorii (2001) au aplicat procedeul utilizării de către enzima terminal deoxiribonucleoridiltransferază (Tdt) a capetelor crestăturii monocatenare și marcajul radioactiv, cunoscut sub acronimul de procedeu TUNEL. Ei au constatat că în celulele tratate doar cu lipofectamină colorarea este foarte puțin evidentă, pe când celulele tratate cu spA4-anti hTR se colorează foarte intens. Pentru cuantificarea extinderii apoptozei s-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]