507 matches
-
17.4). Cele două capete 3’ și 5’ ale ADN proviral sunt supuse ligației prin care, din moleculă liniară dublu catenară acesta devine o moleculă circulară dublu-catenară covalent închisă (fără capete libere). Sub acțiunea unor enzime de integrare sunt introduse crestături precise în această structură circulară și în molecula de ADN din genomul gazdă și are loc integrarea ADN proviral în ADN celular, forma sa circulară redevenind liniară în urma inserției în dublul-helix ADN din cromozomul celulei gazdă. Este un proces de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
aceasta a fost comparată pentru fiecare probă (din Koga și colab., 2001). Spre a constata dacă 2-5A-anti-hTR a determinat apoptoza celulelor canceroase de vezică urinară, Koga și colaboratorii (2001) au aplicat procedeul utilizării de către enzima terminal deoxiribonucleoridiltransferază (Tdt) a capetelor crestăturii monocatenare și marcajul radioactiv, cunoscut sub acronimul de procedeu TUNEL. Ei au constatat că în celulele tratate doar cu lipofectamină colorarea este foarte puțin evidentă, pe când celulele tratate cu spA4-anti hTR se colorează foarte intens. Pentru cuantificarea extinderii apoptozei s-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
crestare oferă capătul primer 3’-OH ce poate fi preluat de ADN polimerază spre a fi inițiată alungirea replicei monocatenare. Sinteza acestei replici împinge vechea catenă care este utilizată în procesul de transfer. Transferul este terminat atunci când sinteza ADN atinge crestătura monocatenară introdusă de endonuclează, la nivelul repetiției din stânga. Modelul admite că esențială este repetiția din dreapta, deoarece aceasta conferă polaritate procesului de transfer, repetiția lucrând doar într-o singură direcție. Dacă eșuează crestarea la nivelul repetiției din stânga, are loc prelungirea transferului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de un roșu închis pe margine. Florile virotice de culoare albă sau galbenă prezintă dungi cu aspect sticlos. Gladiolele virozate au pe frunze pete galbene sau brune, în dreptul cărora țesuturile bonave se brunifică, apoi apar rupturi, frunzele prezentând pe margine crestături specifice. Pe flori, la toate plantele din diferite genuri, apar striuri și pete de decolorare ca și la lalele (fig. 202 ). În cazul atacului pe gerbera, pe frunze apar pete de decolorare, liniare sau inelare fără ca florile să fie afectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tinde a proba liberatiunea debitorului. Aceeași putere doveditoare are și scriptură făcută de creditor pe dosul, marginea sau în josul duplicatului unui act sau chitanță, dar numai când duplicatul va fi în mâinile debitorului. 3. Despre răboaje Articolul 1187 Răboajele, cănd crestăturile după amândouă bucățile sunt egale și corelative, sunt un mijloc de probare între persoanele care au obicei de a se servi cu un asemenea mijloc de probațiune. 4. Despre copiile titlurilor autentice Articolul 1188 Când originalul există, copia legalizata nu
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
e vorba și de sentiment, încredere, ei, prietenie, da! dar nici nu vrei tu, societatea îți comandă, libertatea greșelii este a ei! Copșa Mică, Ardealule pe văi, păpușa chinuită plutind pe tine! atîta putreziciune cu trupul silueta dealului în noapte, crestături pe coamă, aberant, coșul înalt cît mai scoate fum fabrica de negru de fum, și la tine tot preoții sînt dușmanii, denominațiune neoprotestantă, deși te rogi și mergi la biserică, dar fără să te spovedești! și apoi clubul tău exclusivist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai mărișoară, dar cu aceeași evoluție. Pornim cu gîndul să reluăm discuția. Se indică pe semnalizarea rutieră, 30 km/h și mă uit la acul vitezometrului. Da, arată 30 km/h. Alergăm apoi prin tunele săpate în spațiul pădurilor. O crestătură a pădurii, croită delicat și numai acolo unde este necesar. Poieni curate, case cochete, animale ocrotite și super-productive. Stînci imense, piatră și iar piatră, ape și iar ape. Clare, albastre, frumoase. O fi pește în ele? Ioo!, confirmă amicul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
apropie prudent de masa mea. Rîde. Spre surprinderea mea, văd că are o dantură albă ca fildeșul și nici un dinte nu-i lipsă, deși la vîrsta lui... Știi ce-s astea? Omul ridică tricoul și-mi arată pe spate niște crestături de cuțit, paralele, studiate. Îmi arată și limba, crestată și ea. No hablo español... Ei, dar văd că vorbești totuși, înțelegi un pic, nu? Da, foarte puțin... Astea sînt rămase de la Regula Bastonului. Se așează la masă, dă mîna, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
am așezat la umbra unui arbore enorm și am mâncat ceea ce pregătise, scăldați în miresma aceea puternică și, după un somn scurt și întremător, ne-am reluat mersul, străbătând îndărăt cărarea pe care Aia avusese grijă s-o însemneze, făcând crestături discrete cu o mică secure cu două tăișuri. Am privit intrigat acel instrument. „E un labrys”, a spus ea. Mi-am amintit de labrys-ul desenat pe pereții labirintului, construit de Dedal în Creta pentru regele Minos, care a închis acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
coboară treptat până la un fel de mârâit. Cu toate că multe dintre aceste cântece par monotone urechii neobișnuite a albilor, cântecele cele mari, cum le numesc băștinașii, cântate În momentele cele mai importante ale ritualului inițierii, sunt Însuflețite și avântate”266. În crestătura unei scoici de sidef se cântă un anumit cântec, de acela care știe cântecul, și nimeni altul. În nord-vestul Australiei dansurile și cântecele poartă numele aceluia care leau creat, drepturile lor de folosință exclusivă fiind apărate prin reguli precise. În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
coaja și mănâncă miezul dulce, macină semințele din care obțin făina și, la caz de nevoie, pot scoate și apă, smulgând din rădăcini un pomișor, arzându i frunzișul și strângând apoi În vasele lor de lemn seva care picură din crestătura făcută pe rădăcină”359. Pe latura sudică a monolitului Uluru, iazul Mutitjulu, numit și Maggie Springs, este de obicei plin de apă, cu excepția perioadelor foarte secetoase. Aborigenii cred că șerpii acvatici de aici păzesc iazul. Se mai Întâlnesc și alte
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se ia vreo măsură de oprire a sângelui. Alții erau crestați cu fierul Încins, deci li se făceau semne pe partea dorsală și pe coloană. Trebuia să stai Într-o poziție și venea cu fierul de aproximativ 14 cm cu crestături și venea și ți-l presa pe spate. De regulă partea care Îți prinde gâtul și coloana. După aia se făceau experiențe cu tatuarea. Diferite tatuaje, inscripționări... De regulă se tăiau degetele celor care erau Învinovățiți că instigă. Apelul dura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o surprinzătoare bogăție de tainice bucurii. O sumedenie de râpe în formă de V care adăpostesc mici bălți sau straturi de prundiș cu pietre extrem de variate și de frumoase. Sunt și flori care izbutesc nu știu cum să-și împlânte rădăcinile în crestături: flori roz de limba-peștelui și nalbe violete, dediței albi de mare, dintr-o specie foarte prolifică, o plantă albastru-verzuie, cu foi ca de varză, și o specie minusculă de ochii-șoricelului, cu frunze și flori atât de mici, încât abia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
spre interior. Aci, Peregrine, a oprit mașina cu o hurducătură, a ieșit, a deschis portbagajul, și s-a întors cu un cric, a sfărâmat într-o izbitură restul parbrizului, împroșcându-ne cu o ploaie de așchii de sticlă. Examină apoi crestăturile de pe caroserie. — Ce naiba caută cățeaua asta afurisită aici? mormăi pe un ton care nu părea să aștepte un răspuns. Puțin mai târziu, adăugă îngândurat: era bună la jocul de cricket, când era la școală. Bizara violență a incidentului mă buimăcise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mai mult si polimeri de hidrocarburi total fluorurați, rezistenți la acțiunea UF(6). 5.5.1. Ajutajele de separare - ansambluri și ajutaje de separare special proiectate sau pregătite în acest scop. Ajutajele de separare constau din canale curbate, prevăzute cu crestături, având o rază de curbura mai mică de 1 mm (în mod obișnuit, între 0,1 și 0,5 mm), rezistente la acțiunea corosiva a UF(6) și având în interior o muchie ascuțită care separă fluxul de gaz ce
PROTOCOL*) din 11 iunie 1999 între România şi Agenţia Internationala pentru Energie Atomica, adiţional la Acordul dintre Republica Socialistă România şi Agenţia Internationala pentru Energie Atomica pentru aplicarea garanţiilor în legătură cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129144_a_130473]
-
bază normală care servește la măsurarea lățimii mării teritoriale este linia refluxului de-a lungul coastei așa cum este indicată pe hărțile marine la scară mare, recunoscute oficial de statul riveran. Articolul 4 1. În regiunile în care linia coastei prezintă crestături și sinuozități adanci, sau dacă există grupuri de insule de-a lungul coastei, în imediata apropiere a acesteia, poate fi adoptată metodă liniilor de bază drepte legand puncte apropiate pentru trasarea liniei de bază de la care se măsoară lățimea mării
CONVENŢIE*) din 29 aprilie 1958 Asupra marii teritoriale şi zonei contigui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132031_a_133360]
-
lățimea mării teritoriale măsurată din punctul cel mai apropiat al liniei de bază. Articolul 7 1. Prezentul articol nu se referă decat la golfurile la care un singur Stat este riveran. 2. În sensul prezentelor articole, un golf este o crestătura bine marcată a cărei pătrundere în uscat, în raport cu lățimea deschizăturii, este astfel încît conține ape înconjurate de coastă și constituie mai mult decat o simplă inflexiune a coastei. Totuși, o crestătura nu este considerată drept un golf decat dacă suprafață
CONVENŢIE*) din 29 aprilie 1958 Asupra marii teritoriale şi zonei contigui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132031_a_133360]
-
2. În sensul prezentelor articole, un golf este o crestătura bine marcată a cărei pătrundere în uscat, în raport cu lățimea deschizăturii, este astfel încît conține ape înconjurate de coastă și constituie mai mult decat o simplă inflexiune a coastei. Totuși, o crestătura nu este considerată drept un golf decat dacă suprafață să este egală sau superioară aceleia a unui semicerc, care are ca diametru linia trasă de-a curmezișul intrării crestăturii. 3. În scopul stabilirii măsurătorilor, suprafața unei crestături este cea cuprinsă
CONVENŢIE*) din 29 aprilie 1958 Asupra marii teritoriale şi zonei contigui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132031_a_133360]
-
constituie mai mult decat o simplă inflexiune a coastei. Totuși, o crestătura nu este considerată drept un golf decat dacă suprafață să este egală sau superioară aceleia a unui semicerc, care are ca diametru linia trasă de-a curmezișul intrării crestăturii. 3. În scopul stabilirii măsurătorilor, suprafața unei crestături este cea cuprinsă între linia refluxului în jurul țărmului crestăturii și linia trasata între liniile refluxului punctelor sale de intrare naturale. Atunci cînd din cauza prezenței unor insule, o crestătura are mai multe intrări
CONVENŢIE*) din 29 aprilie 1958 Asupra marii teritoriale şi zonei contigui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132031_a_133360]
-
coastei. Totuși, o crestătura nu este considerată drept un golf decat dacă suprafață să este egală sau superioară aceleia a unui semicerc, care are ca diametru linia trasă de-a curmezișul intrării crestăturii. 3. În scopul stabilirii măsurătorilor, suprafața unei crestături este cea cuprinsă între linia refluxului în jurul țărmului crestăturii și linia trasata între liniile refluxului punctelor sale de intrare naturale. Atunci cînd din cauza prezenței unor insule, o crestătura are mai multe intrări, semicercul este trasat luându-se că diametru suma
CONVENŢIE*) din 29 aprilie 1958 Asupra marii teritoriale şi zonei contigui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132031_a_133360]
-
golf decat dacă suprafață să este egală sau superioară aceleia a unui semicerc, care are ca diametru linia trasă de-a curmezișul intrării crestăturii. 3. În scopul stabilirii măsurătorilor, suprafața unei crestături este cea cuprinsă între linia refluxului în jurul țărmului crestăturii și linia trasata între liniile refluxului punctelor sale de intrare naturale. Atunci cînd din cauza prezenței unor insule, o crestătura are mai multe intrări, semicercul este trasat luându-se că diametru suma liniilor care închid diferitele intrări. Suprafață insulelor situate în interiorul
CONVENŢIE*) din 29 aprilie 1958 Asupra marii teritoriale şi zonei contigui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132031_a_133360]
-
de-a curmezișul intrării crestăturii. 3. În scopul stabilirii măsurătorilor, suprafața unei crestături este cea cuprinsă între linia refluxului în jurul țărmului crestăturii și linia trasata între liniile refluxului punctelor sale de intrare naturale. Atunci cînd din cauza prezenței unor insule, o crestătura are mai multe intrări, semicercul este trasat luându-se că diametru suma liniilor care închid diferitele intrări. Suprafață insulelor situate în interiorul unei crestături este cuprinsă în suprafață totală a acesteia. 4. Dacă distanță între liniile refluxului punctelor de intrare naturale
CONVENŢIE*) din 29 aprilie 1958 Asupra marii teritoriale şi zonei contigui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132031_a_133360]
-
linia trasata între liniile refluxului punctelor sale de intrare naturale. Atunci cînd din cauza prezenței unor insule, o crestătura are mai multe intrări, semicercul este trasat luându-se că diametru suma liniilor care închid diferitele intrări. Suprafață insulelor situate în interiorul unei crestături este cuprinsă în suprafață totală a acesteia. 4. Dacă distanță între liniile refluxului punctelor de intrare naturale ale unui golf nu trece peste 24 mile, poate fi trasata o linie de demarcație între aceste două linii ale refluxului iar apele
CONVENŢIE*) din 29 aprilie 1958 Asupra marii teritoriale şi zonei contigui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132031_a_133360]
-
dantelate, linia de bază de la care se măsoară lățimea mării teritoriale este linia refluxului înspre larg al recifului, așa cum este indicată pe hărțile marine recunoscute oficial de statul riveran. Articolul 7 Liniile de bază drepte 1. Acolo unde țărmul prezintă crestături și tăieturi adinci, sau dacă există un șir de insule de-a lungul țărmului în imediata apropiere a acestuia, poate fi folosită metodă liniilor de bază drepte care leagă punctele corespunzătoare, pentru trasarea liniei de bază de la care se măsoară
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
a curmezișul gurii fluviului între punctele limită ale refluxului pe țărmuri. Articolul 10 Golfurile 1. Prezentul articol nu se referă decît la golfurile la care un singur stat este riveran. 2. În sensul prezenței convenții, prin golf se înțelege o crestătura bine marcată, a cărei pătrundere în uscat, în raport cu lărgimea gurii sale, este astfel încât apele pe care le include sunt înconjurate de țărm, constituind mai mult decît o simplă curbura a țărmului. Totuși o crestătura nu este considerată drept un golf
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]