950 matches
-
Ralucăi, mama poetului, e dusă până la marele vornic Dumitrașcu Ștefan. Stolnicul Vasile Iurașcu, tatăl Ralucăi, avea o moșioară în Joldești, se căsătorește cu Paraschiva Brihulescu Donțu și au avut opt copii, Raluca fiind al șaselea copil. Dacă este să dăm crezare unor cercetători ( Maiorescu, Slavici, Caragiale, Kremnitz etc.), Vasile Iurașcu a transmis urmașilor lui, deci și Ralucăi, o boală pe care venerologia de atunci n-o putea vindeca. Această moștenire ereditară va fi ca un blestem în familia Eminovicilor. Deși Raluca
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > S-A ÎMBOLNĂVIT CUVÂNTUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului -Cântec mut- 12 Decembrie 2011 Mi-a zvonit aseară vântul, Cine să îi dea crezare? „ S-a îmbolnăvit cuvântul ”, Vestea vântului mă doare! Cine dintre voi cunoaște Boala lui de unde vine? Murg flămând, tristețea paște Toată liniștea din mine... Măcar Tu vorbește-mi, Tată, Cel de-a pururi neînfrântul! Ce tăcere vinovată! „ S-a îmbolnăvit
S-A ÎMBOLNĂVIT CUVÂNTUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351201_a_352530]
-
Așteptările actuale au însă în calcul calendarul mayaș care pe mine personal nu mă interesează. Noi fiind creștini consider că nu are rost să iau în calcul asemenea ,,profețiiˮ din această direcție dintr-un motiv la fel de simplu. Dacă aș da crezare ,,profețiilor” mayașe (sau mai bine zis interpretărilor moderne despre calendarul mayaș) atunci mi-aș anula credința mea, desconsiderând-o, dând atenție unor învățături despre care nu știu mare lucru. Ar fi aceasta o trădare din partea unei persoane care își spune
APOCALIPSA SI RAMIFICATIILE EI. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345654_a_346983]
-
lui Bacovia. Cel de-al doilea tip de hedonism, cel epicureic, reprezintă încercarea de diferențiere imanentă. Se menține ideea că plăcerea este bunul suprem, dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere "Adevărată". Dacă o să dăm crezare lui C. Bouson din " Teoria expresiei poetice"și ale promotorilor esteticii receptării, cititorul nu este doar seamănul, fratele (ipocrit!) al celei care scrie - cum socotea Baudelaire - ci umbra sa, dublul său, un redutabil alter ego care-și arogă prerogativele unui
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
cu interiorul casei și tot ce se afla acolo. „Nu poate juca așa teatru nici un actor de profesie. Omul acesta este departe de orice învinuire. E sincer și îmi pare rău că suferă... Numai procurorul „știe tot” nu‑i dă crezare. Ce crede el că rezolvă cu propunerea de arestare? Mai mult decât ne‑a relatat, nu cred că are ce ne spune. Mai are câteva aspecte de explicat, dar nu cred că vom descoperi America prin acele explicații... Dar, ia
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]
-
din filme, era o realitate abstractă care acum nu se potrivea cu ce vedeam la fața locului. Voiam să îmi notez impresiile “la cald” dar am ramas pentru multă vreme în nemișcare. Îmi venea să-mi frec ochii ca să dau crezare că există cu adevărat ce văd acum, si nu este numai o închipuire de-a mea care s-a desprins din lanțul multora care imi populează adesea, creierul. Ne secase parcă al graiului izvor. Bolboroseam cuvinte așezate cine mai știe
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]
-
Bodas de Sangre (Nunți de Sânge), El Amor Brujo (Amorul Vrăjitor) și Carmen consacră definitiv calitatea cinematografică reală și în acest domeniu iar Sevillanas (1992) și Flamenco (1995) pun odată pentru totdeauna capăt clișeelor ieftine. Dacă ar fi să dăm crezare filozofului spaniol Ortega y Gasset „andaluzul însuși se autoînscenează cu multă plăcere, creând o ambianță de scenă în care, de pildă în Sevillia, turistul se simte de parcă ar fi nimerit în altă lume, actorii perindându-i-se prin fața ochilor ca
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
personalitate și ceva din fiorul rafinamentului unei culturi vaste, încât mă făcea să deschid ochii tot mai larg, ca în fața unor descoperiri venite pe neașteptate. Semăna cu o comoară pe care o dezvăluiam treptat și nu puteam să-mi dau crezare ochilor. Într-un timp, când am văzut că nu mi-au apărut niște scrieri pe care le trimisesem pentru publicare, am adresat rugămintea să-mi comunice cu ce aspect din cele scrise nu au fost de acord. Mi-a răspuns
REMEMBER. ARTUR SILVESTRI LA TREI ANI DE LA URCAREA ÎN NIRVANA (ELENA BUICĂ, TORONTO) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355404_a_356733]
-
lui Bacovia. Cel de-al doilea tip de hedonism, cel epicureic, reprezintă încercarea de diferențiere imanentă. Se menține ideea că plăcerea este bunul suprem, dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere "Adevărată". Dacă o să dăm crezare lui C. Bouson din "Teoria expresiei poetice" și ale promotorilor esteticii receptării, cititorul nu este doar seamănul, fratele (ipocrit!) al celei care scrie - cum socotea Baudelaire - ci umbra sa, dublul său, un redutabil alter ego care-și arogă prerogativele unui
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
vis sarbăd, mai bine nimic”, spune poetul Mihai Eminescu în poezia „Mortua est”. Curiozitatea noastră însă nu are margini și nu va dispărea nicicând. Va trebui să avem răbdare până când ne vom confrunta singuri cu marele răspuns și să dăm crezare celor spuse în Biblie: „Răbdarea e roadă a Duhului Sfânt care ar trebui să existe în fiecare urmaș al lui Hristos”. Pe gânditorul scoțian David Hume (1711-1776) l-a preocupat voința, considerând-o un act al spiritului. A pornit de la
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
exprimate cu lejeritate, fără rețineri, în cuvinte pline de sens și profunzime.”(AI) La lansarea traducerilor în volumele intitulate “Rubaiate”, de Omar Khayyam, poet iranian, traducere din limba persană, studiu introductiv, note și comentarii de Gheorghe Iorga și “Sa dam crezare începutului de anotimp rece” (cele mai frumoase poezii), volum semnat de Forugh Farrokhzad, poet iranian, editie, traducere din limba persană, prefața, antologie critică, repere biografice, note și comentarii de Gheorghe Iorga, anul trecut, la Centrul Internațional de Cultura “George Apostu
GHEORGHE IORGA, RUBAIATE, TRADUCERE DIN LIMBA PERSANĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368971_a_370300]
-
nici sărmanul Dintre azi și veșnicie! Dar din urmă vine altul, Ce luăm cu noi merinde? Nepătruns rămâne înaltul, Gândul meu nu-l mai cuprinde; Câteodată mi se pare Viața asta ca un joc Și nu vreau să-mi dați crezare, Parcă ne învârtim pe loc... Sfântă-i clipa-n care arzi! Când același azi e mâine, Dinspre-același ieri e azi Și din toate ce rămâne? Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: În curând se duce anul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN
ÎN CURÂND SE DUCE ANUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370950_a_372279]
-
intrare-n cel tezaur În cuvintele-omenirei Pentru-a ta tristețe lungă Și-al vieții tale necaz Până unde va s-ajungă Grosul tău palid obraz? Ah! și repede-ți năzare Că tu știi tot adevărul Cine să-ți mai dea crezare Omul nu, poate doar cerul? Critici voi, veștede frunze Care nu ați înverzit - Prea ușor să spuneți multe Fără să le fi gândit. Referință Bibliografica: CRITICILOR MEI / Daniel Bertoni Albert : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2162, Anul VI, 01
CRITICILOR MEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370505_a_371834]
-
arme care dau putere celor ce se tem de dușmani vremelnici. A spus răspicat, curajos și fără teama ce gândea și simțea mângîiat pe creștet de aripă sfântă a îngerului din poezia lui Goga. Iar îngerul, dacă e să dăm crezare poetului, sigur i-a povestit Moșului „ce copil și ce purtare” a întâlnit el în clasa I, în Ajunul Crăciunului, din anul.... „Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să vă-nspăimânt, cum veniră se făcură...”. Parcă așa spunea
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
ani, face în luna iulie a anului curent primul pas orar în cel de-al optzecelea an al parcursului său de viață. Dar sunt gata să pariez, legat de eșecul aprecierii mele asupra vârstei sale, că nu ar da nimeni crezare acestui detaliu cronologic care îl vizează pe alesul meu personaj (detaliu ce, totuși, taie în carne vie), dacă nu ar avea sub priviri legitimația celui care înșală ochiul. Ba și așa, te-ar duce gândul la ideea că până și
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
ar putea aspira la postul de asistent universitar? - Asta-i o întrebare bună! De unde știu oare? - Habar nu am! - Nici nu bănuiești? - Eu ce să-ți spun? Poate ar exista o explicație, dar nu trebuie să-i dau prea multă crezare. - Adică? Dezvoltă, să pot pricepe și eu. Ești o tânără plină de enigme, nu numai pentru mine. - Ce să-ți dezvolt? Nu sunt sigură, încercă ea să explice ascensiunea sa profesională, suspicios de rapidă. Am avut în facultate un profesor
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
substantivele, fiecare luat în parte, au un număr anumit de posibilități sintactice de a se combina cu verbele; am putea spune, fără să aproximăm prea mult, că limbajul, cuvintele sunt umbra mărită a materiei în conștiință; ne vine să dăm crezare acelei vechi superstiții copilărești că tot ceea ce imaginăm există undeva; putem să reflectăm cu seriozitate asupra raportului cuvânt-materie și, inversând realul, să ne reculegem asupra acelui la început a fost Cuvântul.» (SRes, 170 sqq.). Este în această credință a lui
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
a fost lungul drum al scrisorilor până a vedea tiparul. După moartea Veronicăi Micle, mânuind cu abilitate un întreg arsenal de minciuni, feluriți istorici literari, unii dintre ei mari literați, biografi sau publiciști, în cursa după un spectaculos ieftin, dând crezare clevetirilor contemporane despre Veronica colportate cu atâta ușurință, crezând că slujesc purității amintirii lui Eminescu, au creat din Veronica Micle efigia unei femei galante, facilitând o tradiție de detractori, odioasă ca orice neadevăr. Chiar dacă, prin incidente inerente iubirii, în existența
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
rivalitate sentimentală între ei? De sentimentele lui era sigur. Era îndrăgostit de fată. Dar Cristian era oare îndrăgostit sau pur și simplu doar își urmărea programul de seducere pentru a câștiga pariul? Dacă Andrada se va hotărî să-i dea crezare și vor deveni iubiți, îi va explica lui Cristian care este adevărul și va suporta costurile serii de la Club Traian, ca și când ar fi câștigat Cristian pariul, apărând în acest mod onoarea fetei, fără să-i dezvăluie cele puse la cale
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]
-
de celui qui l'ecoute: Cette leçon vaut bien un fromage, sans doute. Le Corbeau, honteux et confus, Jura, mais un peu tard, qu'on ne l'y prendrait plus.” „Bade, Ligușitorii-nu știai, se pare Trăiesc pe seama cui le dă crezare. Dar lecția pe care o-nvățași O fi făcând cât boțul tău de caș! Înmărmurit, croncanul juratu-s-a cumplit Că n-o să se mai lase de-acum păcălit.” (Jean De La Fontaine: „Le Corbeau et la Renard”) De mai bine
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
pregătită. Era de vară. În plus, doar o geacă subțire, ușoară. Am amânat plecarea. Oricum, pierdusem trenul... Am părăsit Slatina pe o vreme rece, în comparație cu cea din ziua precedentă, chiar dacă cerul era senin. Noaptea fusese neașteptat de frig. Nu dădusem crezare prognozelor meteo și, în drum spre gară, regretam acest fapt. În tren am avut căldură. Era plăcut și uitasem avertismentele. În Gara de Nord era mai frig ca la Slatina. Am traversat peronul gării și m-am urcat în primul taxi găsit
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
-n zadar, Prin Înălțarea Lui eu sunt și ești! De clipa înălțării nu te teme, Oricum ea o să vină în curând Și fiecare dintre noi la vreme Se va înălța de-aici pe rând... Pentru acela ce nu-mi dă crezare, Oricât ar fi în viață de mișel, Cu dragoste mă și cu ardoare Să aibă milă Dumnezeu de el! Nu-i primăvară fără frunză verde, Fără Înălțare, pogorâre nu-i, Hristos S-a Înălțat! acel ce crede În suflet să
HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357523_a_358852]
-
amatori sunt atât de scumpe încât nimeni nu-și poate permite să le comande din buzunarul propriu. Așa că se închiriază de la agenți specializați. Obișnuită de pe acum să tolerez politicoasă exagerările entuziaste ale unora dintre spanioli, n-am dat prea mare crezare zvonurilor pe această temă, până n-am văzut cu ochii mei despre ce este vorba. De fapt îmi imaginam niște ținute de carnaval din stambă ieftină și ceva săbii din tinichele sclipicioase. Nu mică mi-a fost însă mirarea să
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
ale unui autor român, copiate de pe internet, fără diacritice, am pierdut 10-15 minute să le pun diacriticele. Am salvat lucrarea; însă redeschizând blogul, am constatat că munca mea dispăruse fără urmă. (Dl Cristea, din apropiere, nu pare să-mi dea crezare. Dar astăzi, văd la TV o emisiune cu probleme de ecologie; însă subtitrării îi lipsesc diacriticele, vă dați seama cât de anapoda e totul; fără îndoială că s-a subtitrat cu diacritice, dar ele au dispărut în neant - iar în
UN COMENTARIU LA SIMPOZIONUL DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ PE INTERNET de ION LAZU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358569_a_359898]
-
arme care dau putere celor ce se tem de dușmani vremelnici. A spus răspicat, curajos și fără teamă ce gândea și simțea mângîiat pe creștet de aripa sfântă a îngerului din poezia lui Goga. Iar îngerul, dacă e să dăm crezare poetului, sigur i-a povestit Moșului „ce copil și ce purtare” a întâlnit el în clasa I, în Ajunul Crăciunului, din anul.... „Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să vă-nspăimânt, cum veniră se făcură...”. Parcă așa spunea
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358900_a_360229]