730 matches
-
și sentimentelor. Cred că fiecare epocă a avut cel puțin câte o carte criminală; dar depinde cum se vede, cum este prezentată nocivitatea. Cartea de căpătâi a unei părți a omenirii, Biblia, poate fi citită și ca un tratat de criminologie. Afirmația este șocantă și riscantă, dar nu neadevărată; marele har al unei cărți constă nu neapărat în ce spune, ci în cum spune. Această specială calitate a cărților determină deseori soarta lor. Din același punct de pornire se ajunge la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Romania up to EU standards? A New Europe Barometer Evaluation. Glasgow: University of Strathclyde. Sacco, Vincent F. (1995). Media constructions of crime. Annals of the American Academy of Political and Social Science, 539, 141-154. Sandu, Florin și Ioniță, Gheorghe-Iulian. (2004). Criminologie teoretică și aplicată. București: Universitatea București. Sheley, Joseph F. și Ashkins, Cindy D. (1981). Crime, crime news, and crime views. The Public Opinion Quarterly, 45, 4, 492-506. Stănculescu, Elena. (2003). Accesibilitatea expectanțelor. În S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
evitanții, schizotipalii. În acest sens, psihopatia e circumscrisă mai mult din perspectiva dissocială a comportamentului agresiv și criminal, ca un superfactor. Autorul optează pentru o înțelegere dimensională a tulburărilor de personalitate, mai ales în perspectiva circumplexului interpersonal. De fapt, în criminologie este comentat insistent faptul că actele violente și crima țin în parte de împrejurări și de dinamica relațiilor interpersonale dintre agresor și victimă și nu doar de personalitatea agresorului. Această problemă e studiată de victimologie (PYROZYNSKI, 1989Ă. Psihopatul sadic și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prietenilor de căutare câțiva sâmburi de gând și, mai ales, câteva bune întrebări. 1.1. înțelesuri diferite ale violenței 1.2. Definiții și diferite forme ale violenței 1.3. Violența umană 1.4. Agresivitate și violență 1.5. înțelesul crimei: criminologia 1.6. Violența la nivel de societate: trecut și prezent în România 1.7. Violența în familie 1.8. Violența în comunitate și riscul expunerii copiilor 1.9. Efectul violenței în dezvoltarea umană: copiii și violența 1.10. Neurobiologia emoțiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a toleranței față de propriile limite și vulnerabilități; 3. filosofia de viață a persoanei se va schimba în sensul unei mai intense aprecieri a fiecărei zi din viață, a unei reorganizări și reașezări a valorilor și priorităților. 1.5. înțelesul crimei: criminologia 1 în vreme ce suntem dotați, ca ființe umane, cu aceleași resorturi energetice care ne împing spre comportamente violente precum și spre cooperare, există mari diferențe de manifestare, de la un individ la altul. Legile aduc însă la un numitor comun manifestările indivizilor, apărând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de crimă violentă, rezultând din interacțiuni violente, se recunosc prin tensiunea confruntării și spaima pe care o induc (Collins, 2009). în caz de crimă, avem însă întotdeauna o încălcare a legii, a regulilor, deci o devianță comportamentală. Studierea comportamentelor criminale, criminologia 1, reprezintă o veche preocupare în domeniul științelor umane, avându-și originile în secolele XVII-XVIII. Filosofi ai acestei perioade romantice a gândirii au dezvoltat câteva principii de bază în înțelegerea crimei și stabilirea pedepsei. Aceste principii susțineau faptul că: 1
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și imediată, cu atât forța ei de prevenire a crimei e mai mare. în aceeași perioadă, secolul al XVIII-lea, s-au organizat închisorile și sisteme legislative noi, în Franța consecutiv Revoluției Franceze și în SUA. Un pionier al începuturilor criminologiei a fost italianul Cesare Lombroso. în secolul al XIX lea, ca doctor de închisoare, a observat anumite trăsături ale constituției fizice a persoanelor închise pentru crimă, ajungând la concluzia existenței unor trăsături comune. Teoria lui Lombroso particulariza frenologia, care consideră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
observat anumite trăsături ale constituției fizice a persoanelor închise pentru crimă, ajungând la concluzia existenței unor trăsături comune. Teoria lui Lombroso particulariza frenologia, care consideră că aspectul constitutiv al craniului poate indică anumite calități psihice. Cesare Lombroso, unul dintre fondatorii criminologiei, descria anumite particularități ale oaselor feței, palatului, linia părului, la criminali, găsind „atavisme”din perioade mai timpurii ale dezvoltării umanității. Această teorie care vedea crimă ca pe un „destin”al individului și-a găsit destul de repede infirmări, consecutiv unor cercetări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
direct proporțional cu rata crimei. Emile Durkheim însă, unul dintre cei mai mari sociologi, consideră că, la nivelul societății, crima este inevitabilă și că nu se leagă neapărat de sărăcie sau bogăție. Unul din cele mai cunoscute curente în domeniul criminologiei actuale este Școala din Chicago. Sociologii acestei școli promovează o viziune a unei ecologii sociale în studierea zonei urbane, postulând faptul că în zonele cu o sărăcie crescută principalele structuri sociale de susținere a individului (familia și școala) devin disfuncționale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
faptul că în zonele cu o sărăcie crescută principalele structuri sociale de susținere a individului (familia și școala) devin disfuncționale și nu mai sunt apte să controleze comportamentele indivizilor. Astfel se creează un mediu favorabil învățării comportamentelor deviante. în domeniul criminologiei există numeroase teorii explicative. Vom aminti pe scurt, în continuare, câteva dintre aceste teorii, de sorginte sociologică și psihologică. 1. teorii ale structurii sociale (teoria conflictului, perspectiva structurală asupra conflictului); 2. teoria dezorganizării sociale (susține că zonele sărace sunt suprapopulate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Pe de altă parte, într-o comunitate eficientă în prevenirea violenței, femeia victimă va fi mai dispusă să dezvăluie situația în care se află și să ceară ajutor. Browning (2002) pleacă în analiza datelor de la teoria dezorganizării sociale din domeniul criminologiei, pe care o extinde la domeniul violenței domestice. Teoria consideră că sărăcia, instabilitatea locuinței și eterogenitatea etnică diminuează capacitatea de control a comunității în domeniul criminalității în comunitate. Sărăcia afectează instituțiile esențiale ale comunității: familia, biserica, școala și organizațiile neguvernamentale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
predarea educației moral-civice anticorupție, număr de manuale de educație anticorupție elaborate și distribuite, numărul de sesiuni științifice și numărul lucrărilor susținute în domeniul anticorupție. - termen de raportare: anual (februarie) - instituție responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Institutul Național de Criminologie, instituții de învățământ superior 2.3.2. Obiectivul III. 2. Completarea programei de învățământ a Institutului Național al Magistraturii, Școlii Naționale de Grefieri, Institutul Național de Administrație, Academia Diplomatică, Academia de Poliție, Institutul Național pentru Pregătirea Profesională a Avocaților, precum și
STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE II din 10 noiembrie 2004 pentru 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163720_a_165049]
-
la nivel național realizate de organizații internaționale și societatea civilă; barometrele de opinie publică (bianual), numărul de campaniilor de conștientizare - acoperirea și mărimea publicului țintă; numărul de ghiduri anticorupție distribuite - termen de raportare: anual (iunie) - instituție responsabilă: Institutul Național de Criminologie, Agenția de Strategii Guvernamentale, Ministerul Public, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Ministerul Administrației și Internelor, Autoritatea Națională de Control 2.3.4. Obiectivul III.4. Implicarea directă a oamenilor politici, parlamentarilor, demnitarilor și înalților funcționari publici în crearea unei culturi instituționale anticorupție, cu
STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE II din 10 noiembrie 2004 pentru 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163720_a_165049]
-
liderilor (formali sau informali) și membrilor comunităților - rezultat: creșterea sprijinului și colaborării în prevenirea corupției - indicatori: : numărul de dezbateri publice în domeniul anticorupției organizate sau la care participă liderii comunităților - termen de raportare: anual (februarie) - instituție responsabilă: Institutul Național de Criminologie, Agenția de Strategii Guvernamentale, Ministerul Public, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Ministerul Administrației și Internelor 2.3.6. Obiectivul III.6. Crearea unor canale de comunicare anticorupție permanente între cetățeni și administrația publică - rezultat: informarea administrației publice și obținerea unei reacției eficiente din partea
STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE II din 10 noiembrie 2004 pentru 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163720_a_165049]
-
Crearea unor canale de comunicare anticorupție permanente între cetățeni și administrația publică - rezultat: informarea administrației publice și obținerea unei reacției eficiente din partea acesteia; - indicatori: număr de canale deschise (telefon verde), numărul sesizărilor primite, verificate, confirmate; - instituție responsabilă: Institutul Național de Criminologie, Agenția de Strategii Guvernamentale, Ministerul Justiției, Ministerul Administrației și Internelor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici 2.4. DIRECȚIA DE ACȚIUNE IV. COORDONARE INTER-INSTITUTIONALĂ ȘI COOPERARE INTERNAȚIONALĂ 2.4.1. Obiectivul IV. 1. Coordonarea inter-instituțională, la nivel strategic - rezultatul urmărit: coordonarea
STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE II din 10 noiembrie 2004 pentru 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163720_a_165049]
-
predarea educației moral-civice anticorupție, număr de manuale de educație anticorupție elaborate și distribuite, numărul de sesiuni științifice și numărul lucrărilor susținute în domeniul anticorupție. - termen de raportare: anual (februarie) - instituție responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Institutul Național de Criminologie, instituții de învățământ superior 2.3.2. Obiectivul III. 2. Completarea programei de învățământ a Institutului Național al Magistraturii, Școlii Naționale de Grefieri, Institutul Național de Administrație, Academia Diplomatică, Academia de Poliție, Institutul Național pentru Pregătirea Profesională a Avocaților, precum și
HOTĂRÂRE nr. 1.944 din 10 noiembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163719_a_165048]
-
la nivel național realizate de organizații internaționale și societatea civilă; barometrele de opinie publică (bianual), numărul de campaniilor de conștientizare - acoperirea și mărimea publicului țintă; numărul de ghiduri anticorupție distribuite - termen de raportare: anual (iunie) - instituție responsabilă: Institutul Național de Criminologie, Agenția de Strategii Guvernamentale, Ministerul Public, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Ministerul Administrației și Internelor, Autoritatea Națională de Control 2.3.4. Obiectivul III.4. Implicarea directă a oamenilor politici, parlamentarilor, demnitarilor și înalților funcționari publici în crearea unei culturi instituționale anticorupție, cu
HOTĂRÂRE nr. 1.944 din 10 noiembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163719_a_165048]
-
liderilor (formali sau informali) și membrilor comunităților - rezultat: creșterea sprijinului și colaborării în prevenirea corupției - indicatori: : numărul de dezbateri publice în domeniul anticorupției organizate sau la care participă liderii comunităților - termen de raportare: anual (februarie) - instituție responsabilă: Institutul Național de Criminologie, Agenția de Strategii Guvernamentale, Ministerul Public, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Ministerul Administrației și Internelor 2.3.6. Obiectivul III.6. Crearea unor canale de comunicare anticorupție permanente între cetățeni și administrația publică - rezultat: informarea administrației publice și obținerea unei reacției eficiente din partea
HOTĂRÂRE nr. 1.944 din 10 noiembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163719_a_165048]
-
Crearea unor canale de comunicare anticorupție permanente între cetățeni și administrația publică - rezultat: informarea administrației publice și obținerea unei reacției eficiente din partea acesteia; - indicatori: număr de canale deschise (telefon verde), numărul sesizărilor primite, verificate, confirmate; - instituție responsabilă: Institutul Național de Criminologie, Agenția de Strategii Guvernamentale, Ministerul Justiției, Ministerul Administrației și Internelor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici 2.4. DIRECȚIA DE ACȚIUNE IV. COORDONARE INTER-INSTITUTIONALĂ ȘI COOPERARE INTERNAȚIONALĂ 2.4.1. Obiectivul IV. 1. Coordonarea inter-instituțională, la nivel strategic - rezultatul urmărit: coordonarea
HOTĂRÂRE nr. 1.944 din 10 noiembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163719_a_165048]
-
atribuții dispuse de procurorul șef secție sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... (5) Secția de analiză, studii, probleme ale minorilor, evidență, perfecționare profesională și informatică are următoarea structură: ... A. Serviciul de analiză, studii și documentare, criminologie și statistică: a) Biroul de analiză și studii; ... b) Biroul de documentare; ... c) Biroul de criminologie; ... d) Biroul de statistică judiciară; ... B. Serviciul de evidență și organizare: a) Biroul de resurse umane; ... b) Biroul de evidență și organizare; ... C. Serviciul
REGULAMENT din 25 octombrie 2004 de ordine interioară a parchetelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162833_a_164162]
-
Justiție. ... (5) Secția de analiză, studii, probleme ale minorilor, evidență, perfecționare profesională și informatică are următoarea structură: ... A. Serviciul de analiză, studii și documentare, criminologie și statistică: a) Biroul de analiză și studii; ... b) Biroul de documentare; ... c) Biroul de criminologie; ... d) Biroul de statistică judiciară; ... B. Serviciul de evidență și organizare: a) Biroul de resurse umane; ... b) Biroul de evidență și organizare; ... C. Serviciul pentru prevenirea delincvenței juvenile și ocrotirea drepturilor minorilor: a) Biroul pentru prevenirea delincvenței juvenile și ocrotirea
REGULAMENT din 25 octombrie 2004 de ordine interioară a parchetelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162833_a_164162]
-
Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală; ... E. Serviciul pentru tehnologia informației și comunicației: a) Biroul de analiză și proiectare sisteme informatice; ... b) Biroul de exploatare și întreținere resurse. ... Secțiunea a 2-a Serviciul de analiză, studii și documentare, criminologie și statistică Articolul 60 Biroul de analiză și studii exercită următoarele atribuții: a) efectuează studii în legătură cu problemele de drept ridicate de parchete; ... b) examinează actele normative nou-adoptate și prezintă motivat cazuri de necorelări cu legislația în vigoare, în vederea sesizării autorităților
REGULAMENT din 25 octombrie 2004 de ordine interioară a parchetelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162833_a_164162]
-
altor state și întocmește lucrări de sinteză privind rolul, atribuțiile și evoluția Ministerului Public; ... h) participă la elaborarea ori la dezbaterea proiectelor de acte normative de către autoritățile publice; ... i) participă, prin procurorul șef al Serviciului de analiză, studii și documentare, criminologie și statistică, ca membru de drept, la ședințele Consiliului științific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; ... j) asigură participarea, fără drept de vot, prin procurorii din cadrul Secției de analiză, studii, probleme ale minorilor, evidență, perfecționare profesională și
REGULAMENT din 25 octombrie 2004 de ordine interioară a parchetelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162833_a_164162]
-
pentru documentarea juridică a procurorilor; ... g) îndrumă și coordonează activitatea de documentare juridică a parchetelor; ... h) ține computerizat evidența la zi a legislației României și a ordinelor procurorului general, a altor acte normative de interes general. ... Articolul 62 Biroul de criminologie are următoarele atribuții: a) centralizează, prelucrează și arhivează informațiile și datele statistice privind activitatea infracțională; ... b) efectuează studii privind cauzele care generează și condițiile care favorizează infracțiunile împotriva vieții, infracțiunile de corupție, criminalitatea organizată și alte categorii de infracțiuni și
REGULAMENT din 25 octombrie 2004 de ordine interioară a parchetelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162833_a_164162]
-
precum și propuneri privind eliminarea cauzelor criminalității și de perfecționare a legislației penale; ... c) îndrumă activitatea colectivelor de cercetare criminologică din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel și tribunale; ... d) asigură publicarea lucrărilor cu caracter criminologic, întocmite de procurori, în Revista de criminologie, de criminalistică și penologie și facilitează comunicarea celor mai valoroase lucrări Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române și instituțiilor de profil din țară și din străinătate; ... e) asigură informațiile, datele și materialele necesare conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
REGULAMENT din 25 octombrie 2004 de ordine interioară a parchetelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162833_a_164162]